BusinessMagazin

Tag: comert

  • Consumul accelerează puternic: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul indicator pentru consumul privat, s-a majorat în aprilie cu 42,8% an/an. În primele patru luni, consumul a crescut cu 12,5%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a marcat în luna aprilie o creştere cu 42,8%, ca serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 62,5%, la vânzările de carburanţi cu 56,5% şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 21,2%, arată datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Statisticile indică accelerarea dinamicii anuale a volumului vânzărilor din comerţul cu amănuntul în aprilie spre un nivel record, evoluţie puternic influenţată de efectul bază, date fiind restricţiile implementate anul trecut pentru contracararea crizei sanitare”, notează într-o analiză Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    În primele patru luni, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 12,5%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (plus 22,0%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 9,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 5,2%).

     

    (Sursa: INS)

     

    Comparativ cu luna martie 2021, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a crescut pe ansamblu cu 5,0%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 7,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (plus 6,9%).

    Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,4%.

    Conform scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania consumul privat, principala componentă a PIB, s-ar putea majora în perioada 2021-2023 cu o dinamică medie anuală de 4%.

  • Budapesta cere UE să încheie cât mai multe acorduri comerciale, în special cu ţări din Orientul îndepărtat

    Ungaria îndeamnă Uniunea Europeană să semneze cât mai multe acorduri de liber schimb în perioada următoare şi să ignore condiţiile politice, a declarat Péter Szijjártó, ministrul maghiar afacerilor externe şi al comerţului, citat de hungarytoday.hu.

    El a făcut aceste comentarii după ce Ungaria a blocat semnarea unui accord de comerţ şi cooperare între UE şi state africane, argumentând că acest lucru va duce la creşterea fluxului de imigranţi în UE. Adresându-se, la Bruxelles, reporterilor maghiari, Szijjártó a spus că UE ar trebui să uite de „condiţiile politice“ atunci când vine vorba de semnarea unor acorduri comerciale deoarece acestea „nu-şi au rostul“.

    UE nu ar trebui să amestece comerţul şi economia cu probleme care nu au nici o legătură cu acestea, a adăugat el. Ungaria face presiuni pentru ca blocul să intre în strânsă cooperare instituţională cu zona de liber schimb din Orientul îndepărtat, a spus Szijjártó. A pierde oportunitatea de a coopera cu acel bloc comercial ar costa UE foarte mult şi ar putea afecta şi comerţul statelor membre, a adăugat el. Szijjártó a povestit cum a apărut o nouă ordine economică şi comercială globală, pe care a atribuit-o câtorva factori. În primul rând, pandemia a provocat anul trecut o scădere a comerţului global cu 9,2%.

    În al doilea rând, cea mai mare zonă de liber schimb din toate timpurile, o zonă cu 15 naţiuni reprezentând 30% din comerţul mondial şi 28% din populaţia globală, a fost înfiinţată în Extremul Orient. Şi în al treilea rând, Estul a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce priveşte tehnologia şi finanţarea, ceea ce a dus la o rebalansare spre est în comerţul global. Ungaria a arătat în ultimul timp un interes în creştere pentru relaţiile comerciale cu statele autoritare din Asia.

     

  • Povestea unui tânăr care şi-a început afacerile încă de pe băncile facultăţii. Ce vindea el atunci şi ce afacere deţine astăzi

    Călin Răzvan şi-a început povestea de antreprenor în 1995, când a înfiinţat compania Inter-line, ce vindea la acea vreme produse alimentare. În timp, atracţia spre produsele electro-IT a fost mai mare, astfel a început schimbarea gamei de produse pe care compania le vindea. Până în 2015, când intrarea în mediul online a reprezentat pentru compania românească o oportunitate de diversificare a categoriilor, iar Călin Răzvan şi-a adăugat astfel produsele de bricolaj şi cele de fashion în portofoliul companiei.

    Cariera de antreprenor am început-o încă de pe băncile facultăţii, când vindeam produse alimentare, iar ideea de a avea un venit suplimentar se transforma în realitate. În timp, atracţia spre produsele IT a fost mai mare şi aşa am ajuns să import aproape 100% din produse pe partea de IT şi electrocasnice”, a spus fondatorul Inter-Line Company şi proprietarul brandurilor Soundvox şi Bigshot, în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    De asemenea, pentru că businessul se concentra pe partea de vânzare şi distribuţie de produse IT, antreprenorul a vrut să „consolideze calitatea anumitor produse”, astfel a dezvoltat două branduri proprii – în domeniul sunetului brandul Soundvox, iar pentru alt game, Bigshot. „Produsele sunt fabricate în mare parte în Asia, iar o parte în Europa.” Timp de aproximativ 20 de ani, compania Inter-Line a vândut doar în mediul offline, având diverse colaborări cu lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri. Însă, creşterea e-commerce-ului şi migrarea consumatorilor în mediul online l-au atras şi pe Călin Răzvan care a decis să extindă activitatea companiei şi în această zonă.

    „În urmă cu cinci ani, nişte prieteni erau foarte mulţumiţi de prezenţa pe Marketplace şi atunci am vrut să profităm, să spun aşa, şi noi de acest spaţiu. În primul rând, magazinul fizic are un spaţiu limitat, în schimb, în online poţi să extinzi gama cât de mult vrei, Aşa am ajuns să adăugăm la categoriile de produse şi fashion sau pe cele de bricolaj.” Practic, intrarea în piaţa de e-commerce a făcut posibilă extinderea portofoliului de produse al companiei Inter-Line, a adăugat antreprenorul.

    În prezent, compania este activă în mediul online doar prin intermediul platformei Marketplace şi pe site-urile unor lanţuri de hipermarketuri supermarketuri cu care încă mai colaborează şi în mediul offline. De asemenea, compania numără peste 1.300 de produse listate pe platforma deţinută de eMAG, număr ce creşte lunar. „În 2020, am înregistrat circa 70.000 de comenzi în mediul online, în creştere de la aproximativ 50.000 de comenzi, în 2019, adică înainte de pandemie. Valoarea bonului mediu a fost de circa 120 de lei. Nivelul s-a menţinut, am identificat produse cu potenţial şi lucrăm să dezvoltăm gama.”

    În timp, Inter-Line a intra şi pe platformele marketplace ale eMAG din Bulgaria şi Ungaria, pieţe ce generează în prezent, fiecare, circa 15% din veniturile companiei înregistrate în mediul online.

     „Aceste pieţe sunt în dezvoltare. Pe cele două platforme nu avem listate toate produsele pe care le avem în România, deoarece ne lovim de doi factori: de barierele lingvistice şi de livrare. Pe piaţa locală online, circa 60% din vânzări sunt generate de comenzile înregistrate pe platforma Marketplace.”

    Antreprenorul a adăugat că cele mai vândute produse, la începutul anului 2020, au fost cele din categoria de îngrijire şi igienă personală, protecţie (precum măşti, dezinfectant), urmate de articolele de bricolaj şi home and deco. În continuare, Inter-Line Company are în plan investiţii de un milion de euro în extinderea activităţii în mediul online pe trei pieţe noi, respectiv Germania, Italia şi Franţa. „Sperăm ca până la finalul acestui an să începem activitatea pe cele trei pieţe noi. Investiţia în extinderea activităţii pe cele trei pieţe se ridică la aproximativ 1 mil. euro.

    La început este nevoie de o investiţie mai mare, pentru că durează până identifici produsele care au potenţial pe acele pieţe”, a mai spus Călin Răzvan. Compania deţine mai multe depozite în Bucureşti şi unul la Râmnicu Vâlcea, iar în cadrul companiei lucrează în prezent 12 angajaţi. De asemenea, compania românească a investit pe parcursul anului trecut şi în utilaje şi în forţa de muncă. „Echipa este în continuă creştere, căutăm personal potrivit.” În mediul offline, produsele companiei Inter-Line pot fi găsite şi în lanţuri de supermarketuri – precum Auchan, Carrefour. „Vindem destul de bine cu ei, dar pentru că spaţiul la raft este limitat nu putem să expunem toate produsele spre vânzare, iar accentul pe noutăţi este pus în mediul online, unde spaţiul de prezentare nu are astfel de limite.

    Cu aceste branduri internaţionale lucrăm şi în mediul online, ambele lanţuri au dezvoltate platforme online pe care suntem prezenţi.” Printre planurile pe termen scurt şi mediu ale antreprenorului se regăsesc şi dezvoltarea propriului site, dar şi extinderea echipei. „Lucrăm la site-ul propriu. Interesant este că pe zi ce trece primim comenzi din tot mai multe zone îndepărtate ale ţării, ceea ce ne bucură, pentru că aşa ne-am dat seama că şi acei oameni au acces la anumite produse. Iar un alt obiectiv principal este dezvoltarea echipei, pentru că este cel mai important capital propriu al companiei”, a mai spus Călin Răzvan.

    Despre anul 2020, antreprenorul spune că a fost un an dificil, dar lucrurile au mers bine până la urmă. „Chiar dacă în magazinele fizice nu a mers chiar bine, iar acestea s-au concentrat oricum pe zona alimentară, mediul online a avut o creştere importantă, s-a ridicat nesperat de bine şi aşa a compensat pierderile legate de cifra de afaceri.” Astfel, în 2020, compania şi-a menţinut cifra de afaceri înregistrată în anul precedent, de peste 10,7 milioane de lei, potrivit ultimelor date publice. „Sperăm ca anul acesta să depăşim cifra de afaceri înregistrată anul trecut, vrem ca până la finalul anului să fim cu mult peste ce am fost anul trecut.

    La cum vedem lucrurile acum putem spune că sunt şanse să ne atingem obiectivul”, a adăugat fondatorul Inter-Line. Având în vedere că are experienţă atât în mediul offline, cât şi în cel online, Călin Răzvan spune că principala diferenţă dintre clienţii care merg în magazinele fizice şi cei care preferă să comande online este la nivel de informare. „Clientul din offline cumpără mai mult după impuls, merge în magazin pentru a achiziţiona mâncare şi dacă mai vede şi alte produse care îi atrag atenţia le cumpără. Prea puţini clienţi merg în magazin cu liste pregătite. În schimb, clientul din online ştie foarte bine ce vrea, caută anumite caracteristici şi din căutări poate să găsească produsele de care are nevoie.”

  • Cum reuşesc chinezii să evite barierele comerciale

    Acum, aceste fabrici perturbă pieţele cu bunuri cu preţuri reduse într-o gamă largă de sectoare. „Companiile chineze se extind în forţă, realizând investiţii peste tot“, arată Luisa Santos, director adjunct al BusinessEurope, principala aso­ciaţie de business a regiunii. „Asta înseamnă că deficienţele observate pe piaţa chineză sunt acum exportate către alte pieţe“.

    UE a propus recent un plan de a restrânge companiile din Europa subvenţionate de guverne străine, una dintr-o serie de măsuri menite să contracareze extinderea globală a firmelor chineze.

    SUA şi ţări din Europa şi nu numai îşi subvenţionează la rândul lor propriile industrii. Diferenţa când vine vorba de China este legată de rolul supradimensionat pe care companiile de stat îl joacă în cadrul economiei acesteia şi disponibili­tatea acestuia de a susţine extinderea acestora pe plan extern.

    SUA şi Europa se bazează de multă vreme pe OMC şi tarife pentru a penaliza China pentru subvenţio­narea exporturilor, măsură care a ajutat ţara să se dezvolte rapid. Însă regulile OMC nu au fost scrise pentru a constrânge subvenţiile pe care un guvern le acordă producă­torilor săi din afara graniţelor.

    Rezultatul: fabricile chineze din afara Chinei suportă de obicei tarife mai mici decât cele impuse fabricilor locale sau nu sunt supuse niciunui tarif. Oficialii şi executivii occidentali spun că susţinerea financiară venită din partea guvernului chinez permite producătorilor chinezi de peste graniţe să opereze cu marje extrem de reduse sau pe pierdere permi­ţându-le în paralel să câştige cotă de piaţă sau să deservească obiectivele strategice ale guvernului.

    Problema, spun aceştia, este deosebit de dificil de soluţionat când producătorul respectiv operează pe o piaţă occidentală.

    China spune că criticile formulate de occidentali la adresa practicilor sale echivalează cu o încercare de a-i stăvili dezvoltarea economică. Pentru a-şi păstra accesul la piaţa europeană, guvernul chinez se oferă să ridice restricţiile legate de investiţiile ţărilor europene în economia chineză, parte a unui acord preliminar încheiat în decembrie cu UE. UE spune că va merge mai departe cu legislaţia privind subvenţiile indiferent de acest acord.

    Investiţiile chineze au ajutat la transformarea Tailandei într-unul dintre cei mai mari exportatori de anvelope din lume. Companiile chineze construiesc fabrici de anvelope şi în Algeria, Serbia şi pe alte pieţe pentru a exporta către Vest fără tarife antidumping.

    În cazul Serbiei, în timp ce guvernul salută investiţiile chineze care vin în ajutorul companiilor cu probleme şi aduc capital extrem de necesar, mulţi sârbi se plâng de impactul politic şi asupra mediului.

    În Croaţia, companiile chineze profită în mare măsură de pe urma proiectelor de construcţii. China Railway Eryuan Engineering a lansat o ofertă pentru reconstrucţia liniei ferate dintre Hrvatski Leskovac şi Karlovac, Croaţia estimând valoarea proiectului la 2,04 mld kuna (272 mln de euro), potrivit Euractiv.

  • Comerţul cu păsări vii, suspendat pentru 30 de zile, după depistarea unui focar de gripă aviară

    Autorităţile au decis suspendarea comerţului ambulant cu păsări şi a comerţului cu păsări vii pentru o perioadă de 30 de zile, după ce la o fermă din localitatea Ungheni, judeţul Mureş, a fost depistat un focar de gripă aviară.

    Deciziile au fost luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, după diagnosticarea virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploataţie comercială din localitatea Ungheni, judeţul Mureş.

    Astfel, pentru 30 de zile sunt suspendate organizarea şi desfăşurarea comerţului ambulant cu păsări şi a activităţilor comerciale cu păsări vii (de la puii de o zi până la păsările de reformă) „pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populaţiei. Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată”, se arată îântr-un comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

    Conform acestuia, la nivel european, pierderile economice cauzate de evoluţia gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

    Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat joi prezenţa virusului gripei aviare, serotipul H5N8, la păsările dintr-o fermă, cu un efectiv de 180.000 de capete, din localitatea Ungheni, judeţul Mureş.

  • Comerţul tradiţional a primit o gură de oxigen în pandemie, când oamenii au fost nevoiţi să meargă la magazinul de lângă casă

    ♦ Cele 60.000 de mici magazine au beneficiat de o creştere a vânzărilor anul trecut ♦ Comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, o piaţă de 20-22 mld. euro anual, conform estimărilor ZF ♦ Astfel, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual.

    Comerţul tradiţional, mai exact acele mici magazine şi chioşcuri din comerţul alimentar ce se găsesc în special în rural şi în oraşele mici, deşi nu numai, au reuşit să îşi majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiţi şi totodată nevoiţi să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas şi după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioşc apropiat şi mai puţin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piaţă culese de la executivi din industrie şi de la companii de cercetare de piaţă.

    „Fără îndoială, creşterea a fost influenţată şi de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creştere a vânzărilor chiar dacă am şi pierdut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele creşteri de 35 -40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile“, spune Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi.

    Compania şi-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse – peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată şi cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase, compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

    „Sunt convins că unii consu­matori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, adaugă el.

    Comerţul tradiţional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile le-au reco­mandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

    În comerţul tradiţional mai sunt astăzi circa 60.000 de astfel de magazine tradiţionale, faţă de circa 150.000 la jumătatea anilor ‘90 când au început să se dezvolte reţelele internaţionale. Acestea au astăzi la mai puţin de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă. Totuşi, aceste unităţi acoperă mai bine de 60% din vânzări.

    „Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare  peste o treime din vânzări, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern“, spun analiştii companiei de cercetare Nielsen. Astfel, vânzările au fost în creştere pentru comerţul tradiţional, după o perioadă dificilă, însă ritmul este sub cel al comerţului modern, astfel că în total cota de piaţă scade în continuare.

    Piaţa de bunuri de larg consum – alimente, bunuri de îngrijire per­sonală sau a locuinţei – este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF. Pentru analiza acestei pieţe sunt luate în calcul vânzările atât din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi discount, cât şi din benzinării şi chioşcuri sau alte unităţi din comerţul tradiţional. Dacă se consideră că astăzi comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual, conform estimărilor ZF.

    Cota va continua să scadă, spun însă jucătorii din industrie, dar acest segment nu va dispărea.

    „Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state“, crede Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry.

    Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemţii au două categorii mari de clienţi – revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

    În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30% din totalul vânzărilor, iar în orice piaţă matură ea are o pondere de 15% – 20%, restul fiind comerţ modern.

    Nemţii de la Metro au 30 de ma­ga­zine proprii sub brandul propriu. Totodată, în 2012 ei au lansat reţeaua LaDoiPaşi, ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional.

    Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro.

    În acest moment, reţeaua de magazine LaDoiPaşi numără peste 1.400 de unităţi, iar la sfârşitul acestui an ţinta este de peste 1.550 de unităţi. „Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine“, a adăugat Ariciu.

    Comerţul tradiţional este extrem de fragmentat, cele mai multe fiind afaceri de familie, iar de regulă antreprenorii nu operează decât 1-2 unităţi. Aceste unităţi sunt mai prezente în oraşele mici şi în zona rurală unde străinii încă nu au pătruns, sau nu în forţă cel puţin. Limitarea libertăţii de mişcare a însemnat pentru aceste magazine un avantaj adus de pandemie.

    „Pandemia a însemnat o oportunitate de creştere. Mai exact, cifra de afaceri a crescut cu 19% faţă de 2019, când s-a apropiat de 24 mil. euro. Această evoluţie pozitivă se datorează atât unor deschideri de magazine de la finalul lui 2019, cât şi faptului că pandemia a făcut ca lucrurile să se îndrepte în retail către proximitate, oamenii axându-se, mai ales în lockdown, pe magazinele din apropierea casei“, confirma recent şi Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro. Lanţul de magazine numără 15 unităţi pe format mic în Vrancea şi un cash&carry în acelaşi judeţ, fiind unul dintre cei mai puternici retaileri deţinuţi de antreprenori români.

     

  • Criza din Canalul Suez continuă: Autorităţile nu au reuşit încă să mute nava de 400 de metri care a blocat coridorul. 180 de nave stau în aşteptare la intrarea pe canalul maritim prin care trece 12% din comerţul global

    Criza din Canalul Suez continuă după ce o navă cargo de gabarit mare a eşuat miercuri dimineaţă, blocând traficul pe coridorul dintre Marea Roşie şi Mediterană prin care trece circa 12% din comerţul global.

    Nava Ever Givern, cu o lungime de aproape 400 de metri, o lăţime de 59 de metri, şi un gabarit de 200.000 de tone, s-a blocat perpendicular pe lungimea canalului, potrivit presei internaţionale.

    Publicaţia americană Bloomberg scrie că navele şi escavatoarele trimise de autorităţi s-au chinuit fără rezultat să mute din poziţie nava, ceea ce pune în pericol atât stabilitatea comerţului global, cât şi cele 180 de nave care stau şi aşteaptă la intrarea în canal.

    Blocajul poate perturba o serie de schimburi comerciale pentru mai mulţi actori, inclusiv pentru Europa.

    În ultimele 24 de ore, efectele acestui blocaj au început deja să se facă uşor simţite în piaţa de energie. Spre exemplu, petrolul Brent a înregistrat ieri o creştere bruscă de 2,5% în timpul zilei. Cu toate acestea, temerile legate de noi restricţii în tot mai multe ţări din lume au dus înapoi în jos preţul petrolului.

    Taiwanezii de la Evergreen Marine care operează nava cargo au explicat miercuri că vasul a intrat din Marea Roşie în Canalul Suez marţi şi a eşuat din cauza rafalelor puternice de vânt, potrivit FT.

    Autorităţile egiptene au pus la lucru nave şi escavatoare pentru a debloca acest canal maritim, însă până acum eforturile nu au dat rezultate.

  • Frank Wagner, şeful Lidl, anunţă planurile pentru 2021: Am crescut şi vom creşte peste media pieţei. Oamenii vor să stea cât mai puţin la shopping, vor ca totul să fie simplu, la îndemână, într-un singur loc. Angajăm încă 1.500-2.000 de oameni

    Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local după cifra de afaceri, şi-a menţinut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie.

    ♦ Lidl, cu afaceri de 10 mld. lei, plus 25%, în 2019, ultimul an pentru care există date publice, era pe locul doi în comerţul alimentar, după Kaufland ♦ „Noi am reuşit să menţinem trendul ultimilor ani. Până nu se publică oficial nu ştim dacă suntem lider. Trebuie să vedem ce au făcut competitorii.“

    Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local după cifra de afaceri, şi-a menţinut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie. Înainte de 2020, ritmul de creştere al cifrei de afaceri a reţelei de magazine a fost de 25-30%, peste media pieţei.

    „Anul 2020 a fost pentru toată societatea extrem de provocator, la fel a fost şi pentru piaţa de retail. Pentru noi, la Lidl, a fost provocator, fără precedent, dar am putut să gestionăm situaţia deoarece suntem destul de flexibili şi dinamici. Am putut să reacţionăm rapid“, spune Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.

    Discounterul a creat la început de pandemie o celulă de criză, formată din ex­perţi şi specialişti din toate depar­ta­mentele companiei. La început, aceştia se vedeau aproape zilnic pentru a decide măsurile de siguranţă pentru clienţi şi angajaţi. „Rezultatele au fost bune şi am reuşit să trecem cu bine peste provocarea din 2020. Criza a venit din multe direcţii, dar avantajul e că nu suntem ca un vapor mare şi greoi, ci ca o barcă ce se poate adapta rapid şi asta ne-a ajutat în 2020.“

    Astfel, Frank Wagner spune că Lidl a putut menţine trendul ultimilor ani în care a crescut semnificativ peste piaţă. Lidl a obţinut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 10 mld. lei după o creştere de peste 25%, una dintre cele mai mari din comerţul local. Un avans similar ar duce businessul spre 12,5 mld. lei în 2020, potrivit calculelor ZF.

    Executivul german afirmase anterior că dacă evoluţia din primele luni ale anului trecut se va menţine, Lidl ar putea ajunge lider de piaţă, de­pă­şind Carrefour şi Kaufland. Acum el spune că aşteaptă ca toţi competitorii să publice rezultatele pentru a vedea pe ce poziţie e discounterul. „Până nu se publică oficial nu ştim dacă suntem lider. Trebuie să vedem ce au făcut competitorii. Noi am reuşit să menţinem trendul ultimilor ani. Poziţia în sine (locul întâi în piaţă – n.red.) e importantă, dar focusul e să ajungem la cât mai mulţi clienţi. Faptul că noi creştem semnificativ peste piaţa este deja un feedback bun.“

    Frank Wagner adaugă că pandemia a pus pres­iu­ne pe supply chain (pe lanţul de distribuţie), mai ales la început. Nimeni nu a ştiut exact ce se întâmplă. Atunci, la început, oamenii au cumpărat produse puţin perisabile – orez, paste, conserve – iar asta a pus presiune pe lanţ, de la producător şi furnizor, la transportator, depozite şi magazine. Volumul de vânzare nu a putut fi anticipat şi a durat câteva săptămâni până a fost gestionată panica. Toată lumea a lucrat în plus pentru asta.

    În ceea ce priveşte clienţii, executivul afirmă că a văzut o schimbare de comportament de consum. Era şi înainte un trend în acest sens, dar în pandemie s-a accentuat. Mai exact, oamenii vin mai rar şi cumpără mai mult. Valoarea bonului e semnificativ mai mare. „Am văzut din 2018 şi 2019 această tendinţă, dar criza actuală a fost un catalizator. Mai mult, oamenii vor o experienţă eficientă – să stea cât mai puţin la shopping, vor să aibă totul într-un loc.“

    Dacă anterior erau dispuşi să meargă în mai multe magazine pentru a-şi completa lista de shopping, începând cu 2020 nu mai vor să se expună mai mult decât e nevoie. „Trebuie să avem un sor­timent complet pentru a mulţumi clientul.“

    În plus, oamenii caută magazine cât mai apropiate de casă sau apartament. Aici pandemia nu a adus schimbări pentru că tendinţa deja exista. „Criza ne-a impus să restrângem arealul de mobilitate. Dacă înainte erau dispuşi să meargă mai departe şi să petreacă un timp în mall sau hipermarket, acum oamenii nu mai vor să facă asta. Ei caută o experienţă plăcută, vor ca totul să fie simplu, la îndemână, noi prin asta am câştigat ca Lidl.“

    Totodată, oamenii caută articole sustenabile, prietenoase cu mediul şi se uită şi după produse locale. Acesta din urmă e iarăşi un trend al ultimilor ani, dar se vede şi în 2020. „Tot un trend îl reprezintă şi orientarea către articole mai sănătoase. La bio în fiecare an a văzut o creştere a vânzărilor, de aceea am extins şi sortimentul. Se vede în cifre, oamenii au înţeles beneficiile.“

    Frank Wagner spune însă că nu a remarcat o orientare a consumatorilor către produse mai ieftine în 2020, un an în care statul a pompat mulţi bani în economie. În acest an însă, situaţia s-ar putea schimba, iar oamenii ar putea începe să caute promoţii. „Retailerii ar putea intra într-o luptă a ofertelor pentru fiecare client. Dar nu am văzut asta în 2020. Totuşi, faptul că noi am crescut peste piaţă, e un feedback în direcţia asta, oamenii caută oportunitatea la cumpărături.“ Lidl e activ pe segmentul de discount, magazinele de acest tip fiind cunoscute pentru faptul că pun mare accent pe preţ.

    Creşterea businessului Lidl în 2020 a venit din două direcţii. Pe de-o parte a existat un plus semnificativ like for like (fără a se lua în calcul expansiunea). Pe de alta, germanii au reuşit să deschidă 30 de magazine noi în anul calendaristic 2020 şi asta se reflectă şi în cifra de afaceri.

    Anul calendaristic al Lidl începe la 1 martie şi se termină la 28 februarie anul următor.

    „Pentru noi, 2021 o să fie special, e aniversarea de 10 ani în România. O să adăugăm şi 1.500 – 2.000 de oameni noi în echipă, acum suntem undeva la 9.000 de salariaţi. Numărul exact depinde de câte magazine putem deschide. Totodată, am crescut venitul minim în companie.“

    Retailerul german a dus venitul minim lunar al vânzătorilor din magazine la 4.400 de lei brut (circa 2.700 de lei net), cu 10% mai mult decât în urmă cu un an, conform calculelor ZF pe baza cifrelor anunţate atunci de companie.

    Compania continuă expansiunea în acest an în ritmul deja obişnuit.

    „Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media piaţei şi în 2021.“

    Compania şi-a bugetat pentru acest an peste 20 de magazine noi, dar numărul exact va depinde de autorizaţiile de construcţie primite.

    „În ultimii ani am reuşit să depăşim pragul acesta. Investiţiile noastre vor fi similare celor din 2020, strategia e şi ea similară.“ Bugetul de investiţii din 2020 a fost de circa 1 mld. lei.

    Pe lângă deschideri, compania investeşte şi în modernizarea magazinelor vechi pentru a le aduce la standarde actuale. În cazul celor pentru care nu se pot opera astfel de lucrări, ele sunt relocate.

    „Pe termen mediu şi lung înlocuim ce nu e la standarde din punct de vedere al tehnologiei şi al clădirii. Pe unele magazine, chiar cu efort maxim, nu putem să le aducem la standarde.“

    Lidl şi-a propus să înlocuiască cele 50-60 magazine mai vechi care mai sunt acum în portofoliu. Ritmul este de circa cinci unităţi pe an. „Trebuie să avem teren şi să găsim locul potrivit pentru asta.“ Investiţia într-o relocare e similară cu a unui magazin nou.

    Circa 90% dintre magazinele companiei sunt în proprietate, acesta fiind modelul de business al nemţilor.

    În ceea ce priveşte expansiunea, compania merge atât unde nu e deja, cât şi în oraşele unde are prezenţă, dar nu suficient de puternică. Spre exemplu, anul trecut a acoperit 5-6 oraşe noi, dar a continuat dezvoltarea şi în Bucureşti pentru că mai sunt sectoare unde grupul nu e suficient de bine reprezentat.

    Compania pariază în continuare pe offline, nefiind activă până acum în online.

    „Suntem atenţi la toate trendurile din online, dar focusul nostru e pe offline. Vrem să atingem tot mai mulţi clienţi în offline prin expansiune. Nu am găsit un model de business pentru noi în online. Plus că acest segment este în continuare ceva neprofitabil (pentru comerţul alimentar – n.red.).“

    În offline compania investeşte însă permanent, lansând spre exemplu case tip self checkout prezente deja în 30 de magazine. Mai mult, nemţii vor să extindă acest proiect dat fiind că există interes din partea clienţilor atât pentru că e mai uşor, mai rapid, dar şi din considerente de siguranţă.

    În ceea ce priveşte viitorul, executivul se arată optimist, nu doar pentru Lidl, cât şi pentru piaţa de retail în ansamblul său. Această piaţă a crescut în fiecare an cu peste 5%, iar comerţul modern a câştigat cotă de piaţă, ajungând la 65-70% din vânzările totală. A contat şi că a mâncat dintr-o prăjitură mai mare per total.

    Pentru comerţul tradiţional el spune că sunt mai puţine cifre disponibile.

    „Nu cred că se va schimba ceva semnificativ în următorii ani, văd în continuare creştere pentru piaţă. Dacă puterea de cumpărare va scădea sau dacă vor fi micşorate salariile, focusul va fi pe preţ şi promoţii. Totuşi, nu văd o scădere medie de piaţă. În ultimii ani bani în piaţă au fost mai mulţi.“

    El adaugă totodată că deşi pandemia va avea un impact asupra economiei, nu crede că salariile vor scădea totuşi. Există deja creşteri operate de companii în 2021, în frunte cu Lidl, conchide el.

     

    Ce spune Frank Wagner, CEO al Lidl România despre:

    ► Anul 2020: Rezultatele au fost bune şi am reuşit să trecem cu bine peste provocarea din 2020. Criza a venit din multe direcţii, dar avantajul e că nu suntem ca un vapor mare şi greoi, ci ca o barcă ce se poate adapta rapid şi asta ne-a ajutat în 2020

    ► Anul 2021: Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media pieţei şi în 2021

    ► Noi angajări: O să adăugăm şi 1.500 – 2.000 de oameni noi în echipă, acum suntem undeva la 9.000 de salariaţi. Numărul exact depinde de câte magazine putem deschide. Totodată, am crescut venitul minim în companie

    ► Comerţ online: Suntem atenţi la toate trendurile din online, dar focusul nostru e pe offline. Vrem să atingem tot mai mulţi clienţi în offline prin expansiune. Nu am găsit un model de business pentru noi în online. Plus că acest segment este în continuare ceva neprofitabil (pentru comerţul alimentar – n.red.).“

  • China îşi întăreşte capacitatea de folosi comerţul pe post de armă în faţa rivalilor geopolitici

    „Dacă China are un punct slab, acesta este dependenţa ridicată de re­surse naturale străine“, se arată în raport.

    China este un consumator major de materii prime ca petrolul şi mi­nereul de fier. Însă ţara depinde masiv de importuri pentru a acoperi cererea internă pentru astfel de materii.

    O modalitate prin care ţara îşi diversifică sursele de import este prin achiziţia de participaţii în cadrul unor companii străine, în acest fel urmând să crească proporţia de resurse deţinute de chinezi în importurile totale ale ţării, potrivit raportului. „China încearcă să-şi întărească con­trolul asupra lan­ţu­ri­lor globale de apro­vi­zionare prin in­ves­tiţii şi par­te­ne­riate inter­naţionale. Beijingul susţine companiile de stat în efor­turile lor de ex­pan­siu­ne glo­bală şi de obţi­nere a con­trolului asupra unor baze exter­ne de resurse de la sfârşitul anilor ‘90“, se mai arată în raport.

    În diversificarea surselor de import, China preferă furni­zori din „regimuri au­to­cratice stabile“ şi nu din democraţii care ar putea im­plica schimbări de guverne sau posi­bile schim­bări de politică, relevă raportul.

    „Prin obţinerea de surse diversificate, China va fi mai bine poziţionată pentru a face din comerţ o armă în faţa rivalilor geopolitici, crescând în acelaşi timp dependenţa economică a partenerilor noi şi existenţi“.

    În raport se menţionează exemplul măsurii luate de chinezi privind interzicerea cărbunelui australian. Cărbunele a fost doar unul din exporturile australiene afectate de măsuri retaliatorii din partea chinezilor.

    Astfel de tensiuni geopolitice ar putea persista în condiţiile în care China îşi accelerează eforturile de reducere a dependenţei de furnizori „neprietenoşi“ de resurse, potrivit raportului. În acest sens, companiile şi investitorii aflaţi pe radarul Beijing-ului trebuie să se pregătească.

    În acelaşi sens al reducerii dependenţei de furnizori străini, de această dată din domeniul tehnologic, chinezii îşi susţin cel mai mare şi mai important producător de cipuri.

    Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC) construieşte o fabrică nouă în Shenzhen care va costa 2,35 mld. $. Compania şi guvernul oraşului din sudul Chinei vor investi în acest proiect. Shenzhen este cunoscut drept un uriaş hub tech din China.

    SMIC ocupă un loc central în planurile Chinei de a-şi creşte auto-suficienţa în industria semiconductoarelor pe fondul tensiunilor cu SUA, tensiuni care au scos la suprafaţă dependenţa Chinei de tehnologie străină în acest domeniu.

  • Pandemia a produs dezechilibre care ameninţă să încetinească revenirea economiilor

    Cei mai mari producători de containere de transport de mărfuri din lume întâmpină probleme în a aco­peri o cerere în creştere puternică pentru cutiile de metal în care sunt trans­portate aproximativ 90% din bu­nuri în jurul lumii, scrie Bloomberg.

    O revenire în forţă a comerţului în a doua jumătate a anului trecut i-a luat pe producătorii de containere, în cea mai mare parte companii chi­nezeşti, prin surprindere. Aceştia şi-au tot crescut producţia de atunci, dar nu au reuşit să diminueze penuria.

    Problema este similară cu cele din industria auto, unde construc­torii şi-au redus comenzile de semi­con­duc­toare la începutul anului 2020, aşteptându-se la o scădere a vânză­ri­lor, fiind ulterior luaţi prin sur­prin­de­re de rezistenţa consumu­lui gospodăriilor.

    Samsung Electronics a tras recent un semnal de alarmă cu privire la un dezechilibru serios din industria semiconductoarelor, ulti­mul avertisment că criza de semi­con­ductoare cu care se luptă con­struc­torii auto riscă să se extindă către sec­torul tech, potrivit Financial Times.

    Semnalul venit din partea celui mai mare producător de cipuri pen­tru computer din lume vine în con­diţiile în care guverne şi companii se declară îngrijorate că deficitele de pe piaţa semiconductoarelor ar putea încetini redresarea economiilor de pe urma crizei generate de pandemie.

    Revenind la sectorul containe­relor, penuria şi aglomeraţia din por­turi s-ar putea prelungi în al doilea semestru al acestui an, cererea de bunuri din China fiind aşteptată să rămână ridicată, notează Bloomberg.

    Industria producătoare de con­tai­nere nu a intrat în 2020 de pe o poziţie bună, producţia şi vânzările din China scăzând în 2020, potrivit China International Marine Contai­ners, cel mai mare producător din lume. A existat de asemenea un ex­ce­dent uriaş de cutii, iar acest ex­ce­dent, dublat de aşteptările legate de o prăbuşire a comerţului pe fon­dul pandmiei a generat o scădere a co­menzilor către producătorii chinezi.

    Totuşi, situaţia s-a schimbat la mijlocul anului, în contextul în care consumatorii din SUA şi alte ţări au achiziţionat masiv computere şi echipamente pentru munca de acasă, pentru decorarea locuinţelor, iar importurile de măşti şi alte bunuri având legătură cu pandemia au crescut puternic.

    Exporturile în creştere din China au dus mai apoi la un val de comenzi pentru containere noi. Producţia de containere noi a crescut mai apoi, însă nu suficient pentru a compensa faptul că nu există suficiente cutii folosite care revin în China pentru a fi reumplute şi re-exportate.

    Situaţia nu se va îmbunătăţi până în iunie, când vaccinările vor tempera pandemia, iar cutiile vor începe să revină în China, anticipează Mai Boliang, CEO şi preşedinte al CIMC.