Tag: comercianti

  • Agentul Guvernamental la Curtea de Justiţie a UE: Nu riscăm acum sancţiuni financiare din cauza “Legii 51%”, care obligă comercianţii să vândă cel puţin 51% produse locale

    Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), a declarat, pentru MEDIAFAX, că avem la dispoziţie două luni să răspundem solicitării Comisiei Europene.
     
    “Important este sa găsim soluţia cea mai bună. Nu riscăm deocamdată nicio sancţiune şi nici să fim daţi în judecată pe acest subiect de Comisia Europeană. Pentru motive similare, Comisia Europeană a deschis o procedură şi împotriva Ungariei”, a precizat, pentru MEDIAFAX, agentul guvernamental al României la CJUE.
     
    În procedura de infrigement (încălcarea legislaţiei comunitare) dacă, în ciuda hotărârii Curţii, statul membru tot nu remediază situaţia, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiţie. La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiţie, Comisia propune Curţii să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice.
     
  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În Ploieşti, preţul unui brad este între 50 de lei şi 250 de lei, iar comercianţii spun că vor mai lăsa din preţ în zilele următoare, în timp ce în Constanţa preţurile la brazi ajung la cel mult 200 de lei.

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În Ploieşti, preţul unui brad este între 50 de lei şi 250 de lei, iar comercianţii spun că vor mai lăsa din preţ în zilele următoare, în timp ce în Constanţa preţurile la brazi ajung la cel mult 200 de lei.

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obligaţia comercianţilor de a se dota cu case de marcat electronice se amână din nou. Termenele de la care va intra în vigoare interdicţia

    Noul termen va fi 1 octombrie 2017, în loc de 1 ianuarie 2017 şi îi vizează pe comercianţii care deschid noi magazine sau extind magazine, fiind la prima achiziţie de aparate de marcat.

    În ceea ce priveşte înlocuirea aparatelor existente cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, noul termen pentru marii contribuabili va fi 1 ianuarie 2018, în loc de 1 aprilie 2017, pentru contribuabilii mijlocii 1 aprilie 2018 în loc de 1 iulie 2017, iar pentru micii contribuabili 1 august 2018 în loc de 1 noiembrie 2017.

    Agenţii economici vor avea mai mult timp la dispoziţie pentru dotarea cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, astfel încât să nu le fie afectată activitatea, iar importatorii şi distribuitorii de aparate de marcat un interval de timp suficient pentru a-şi lichida stocurile şi modelele vechi şi pentru a obţine avizele tehnice şi autorizaţiile pentru noile modele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • Lidl, un nou magazin în Cluj Napoca

    Lidl inaugurează un nou magazin în Cluj-Napoca, în data de 8 decembrie. Noua unitate este situată pe Str. Frunzişului, Nr. 87-89, iar, odată cu deschiderea sa, vor fi create aproximativ 20 de noi locuri de muncă. Magazinul va avea o suprafaţă de 1200 m² şi aproape 100 de locuri de parcare. Orarul de funcţionare a noii unităţi va fi următorul: între 7:30 şi 22:00, de luni până sâmbătă, iar duminică, între 8:00 şi 21:00.

    În ziua inaugurării vor fi reduceri de peste 20% la articole nealimentare, dar şi la cele alimentare, precum mezeluri, lactate, dulciuri şi altele. Totodată, în săptămâna următoare deschiderii magazinului, de joi până duminică, clienţii vor beneficia de o degustare a produselor delicioase de la Brutăria Lidl.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial. 

  • Cu cât ar putea creşte preţul maşinilor în Marea Britanie după Brexit

    Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.

    Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.

    Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.

    „Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât ar putea creşte preţul maşinilor în Marea Britanie după Brexit

    Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.

    Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.

    Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.

    „Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţ Black Friday: Creştere de 67% a sumelor tranzacţionate online comparativ cu 2015

    Românii au cumpărat în rate, utilizând cardul de credit, produse IT&C, mobilier, cărţi, jucării, produse alimentare şi cosmetice în valoare de 113,3 milioane de lei. România ocupă a patra poziţie din totalul de 87 de ţări în care PayU a procesat plăţile online, raportat la valoarea comenzilor.

    Ediţia Black Friday de anul acesta, desfăşurată în zilele 18-20 noiembrie, a generat 188.000 de tranzacţii online în valoare totală de 113,3 milioane de lei, cu 67% mai mult decât ediţia de anul trecut, conform datelor PayU România, liderul pieţei de plăţi online.

    „Evenimentul Black Friday de anul acesta a depăşit aşteptările noastre. Pentru o parte dintre comercianţi, Black Friday a început la miezul nopţii de joi spre vineri, însă la ora 7.00 dimineaţa am înregistrat o creştere spectaculoasă în platforma PayU, ajungând în scurt timp la 500 de tranzacţii pe minut – de două ori mai multe faţă de nivelul maxim de anul trecut. Minutul de aur a fost la ora 8.10. Faţă de anii trecuţi, am înregistrat o evoluţie constantă a plăţilor online, de-a lungul întregii zile de vineri, dar şi peste weekend, ceea ce ne arată o maturitate la nivelul comercianţilor – o strategie de comunicare foarte bună şi o etapizare a ofertelo”, a declarat Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro