BusinessMagazin

Tag: CNA

  • Realitatea TV, amendată după ce Rareş Bogdan l-a numit pe Ponta “impostor” şi a adus acuzaţii CNA

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, emisiunea “Jocuri de putere” difuzată pe 15 ianuarie şi emisiunile “Deschide lumea” şi “Jocuri de putere” care au fost difuzate pe 18 februarie.

    Potrivit CNA, în aceste emisiuni au fost încălcate mai multe articole din legislaţia audiovizualului, întrucât Rareş Bogdan a adus mai multe acuzaţii neprobate unor membri ai Consiliului. De exemplu, în emisiunea “Jocuri de putere” din 15 ianuarie a fost difuzată ştirea “Suspiciune de corupţie, pentru cine lucrează membrii CNA, cadou de sute de milioane făcut de CNA”. Ştirea a făcut referire la licitaţia de desemnare a furnizorului unic al audienţelor TV din România, care a fost organizată de Asociaţia Română de Măsurare a Audienţelor (ARMA) şi CNA.

    Pe de altă parte, în emisiunea “Jocuri de putere” din 18 februarie, Rareş Bogdan a vorbit despre “ultima zvârcolire a impostorului” care “încă este premier al României”.

    Totodată, CNA a constatat că Realitatea TV nu a difuzat textele unor decizii de sancţionare pe care le primise de la Consiliu, conform legii. În acest caz, este vorba despre nedifuzarea în termenul legal de 24 de ore de la comunicare a unui număr de două amenzi de câte 10.000 de lei pe care CNA le-a aplicat Realitatea TV.

    Astfel, CNA a decis să amendeze cu 30.000 de lei Realitatea TV, la propunerea membrului CNA Dorina Rusu. Decizia de sancţionare a fost luată cu şase voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Monica Gubernat), în timp ce Radu Călin Cristea şi Radu Herjeu au votat “împotrivă”. Aceştia din urmă au susţinut o altă propunere, de amendă de 60.000 de lei, care a fost făcută de Monica Gubernat. La runda a doua de vot, Gubernat a decis însă să susţină propunerea de amendarea a Realitatea TV cu 30.000 de lei.

  • B1 TV, amendat din cauza unor comentarii făcute de Banciu, considerate xenofobe de CNA

    Sancţiunea a fost aplicată la propunerea membrului CNA Radu Călin Cristea, cu şase voturi “pentru” (Valentin Jucan, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea), în timp ce Monica Gubernat şi Florin Gabrea au votat “împotrivă”.

    Membrii CNA au considerat că unele comentarii făcute de Radu Banciu în respectiva emisiune au fost jignitoare la adresa comunităţii musulmane. Astfel, în acest caz, cei mai mulţi membri ai CNA au considerat că B1 TV a încălcat articolul 47, alineatul 1 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe”.

    Pe de altă parte, CNA a reţinut în aceeaşi sancţiune faptul că B1 TV a redifuzat, pe 1 martie, un material despre averea şefului penitenciarului Jilava, Cătălin Stroe. Pentru acest material, B1 TV a primit o amendă de 10.000 de lei de la CNA, în şedinţa din 24 februarie.

    Reprezentantul televiziunii B1 TV, Rareş Aniţa, a spus că Radu Banciu a exprimat o opinie în emisiunea sa, precizând că legislaţia nu interzice abordarea niciunui subiect.

    În ceea ce priveşte reluarea materialului referitor la averea şefului penitenciarului Jilava, Rareş Aniţa a spus că B1 TV l-a redifuzat ca o formă de protest faţă de sancţiunea aplicată iniţial de Consiliu. Rareş Aniţa a mai spus că materialul a fost redifuzat şi în contextul apariţiei unor noi informaţii privind neregulile din penitenciarele din România.

    În schimb, membrul CNA Florin Gabrea l-a rugat pe Rareş Aniţa să îi transmită un sfat lui Radu Banciu. “Să mai deschidă din când în când uşa la studio pentru că e aerul din ce în ce mai închis (…) Poţi să fii fără nicio religie, dar (religia, n.r.) e un subiect destul de complicat şi profund pentru a fi expediat ca un meci de fotbal (…) Domnul Banciu se poate închina la ce porc vrea şi la ce cocoş vrea (…) Nu ştiu ce a încălcat, dar nu cumva a încălcat bunul simţ? E destul de grav”, a spus Gabrea.

    La rândul său, membrul CNA Dorina Rusu a spus că i s-au părut îngrozitoare comentariile despre religie făcute de Radu Banciu. “Este o intoleranţă, un prost gust, e ceva ce te înfioară (…) E ceva care rar mi-a fost dat să aud”, a mai spus Dorina Rusu.

  • CNA caută o soluţie pentru “a se securiza” în privinţa sesizărilor primite de Consiliu

    Discuţia în acest sens a fost iniţiată de membrul CNA Florin Gabrea. “Trebuie să găsim o formulă de comun acord cum să arate formularul de plângere pentru diverse emisiuni (…), pentru că noi primim nişte reclamaţii, se face o monitorizare”, a spus Gabrea.

    El a făcut referire şi la o afirmaţie a unui alt membru al CNA, Radu Călin Cristea, din şedinţa Consiliului din 20 ianuarie.

    Atunci, Cristea s-a referit la “formularistica prin care se pot depune plângeri la CNA”. “Mă delimitez de faptul că absolut oricine, inclusiv cu identitate falsă, se poate adresa Consiliului”, a spus atunci Radu Călin Cristea, precizând că se poate ajunge la situaţia că CNA îşi poate consuma şedinţe întregi să analizeze sesizări făcute de o persoană care nu există. În acea şedinţă, CNA a discutat despre faptul că o persoană despre care există suspiciuni că foloseşte o identitate falsă şi care, în noiembrie 2014, a transmis Consiliului o sesizare privind Etno TV, ce este în atenţia DNA, a sesizat din nou la începutul lunii ianuarie Consiliul, cu privire la o altă televiziune, respectiv Estrada TV.

    Pe de altă parte, în şedinţa de marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, i-a spus lui Florin Gabrea că, în prezent, mai mulţi membri ai Consiliului caută soluţii în privinţa chestiunii sesizărilor pe care CNA le primeşte.

    “Nu este numai o îngrijorare a ta, mai mulţi oameni îşi bat capul cu chestiunea acesta. Într-o situaţie de tipul ăsta, este normal să cauţi soluţii, Care vor fi acestea vom vedea. Când vom avea o propunere concretă, vom veni cu ea în şedinţă”, a spus Răsvan Popescu. “Să vedem ce măsuri putem lua, cum ne putem într-un fel securiza de asemenea situaţii”, a mai spus Popescu.

    “Mie mi se pare foarte grav. E chiar un fel de varză la ora actuală, varză de Bruxelles ce se petrece aici”, a mai spus Florin Gabrea.

    La şedinţa CNA de marţi participă opt membri ai Consiliului: Răsvan Popescu, vicepreşedintele Consiliului şi preşedinte de şedinţă, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Monica Gubernat, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea. La şedinţa CNA de marţi nu participă preşedintele Consiliului, Laura Georgescu, şi doi membri – Lorand Turos şi Gabriel Tufeanu.

    Discuţia privind plângerile primite de CNA a avut loc în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, pe 2 aprilie, că Laura Georgescu, preşedinte al CNA, este urmărită penal pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii susţin că, în calitate de preşedinte al CNA, Laura Georgescu a fost cea care a instigat, între 2013 – 2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a şapte posturi de televiziune.

    Totodată, DNA a anunţat, pe 30 octombrie 2014, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2014. Atunci, la sediul CNA au avut loc percheziţii ale DNA, iar, la momentul respectiv, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că aceste percheziţii ar fi avut legătură cu sancţionarea mai multor televiziuni, între care se număra Antena 3, Estrada TV, Etno TV şi Taraf TV. Sursele judiciare au mai spus atunci că procurorii anticorupţie verifică modul în care au fost amendate mai multe televiziuni, având suspiciunea că şefa CNA, Laura Georgescu, ar fi instigat mai multe persoane să întocmească sesizări false cu privire la aceste televiziuni.

  • Trei organizaţii se opun propunerii ca respingerea raportului CNA să atragă demiterea preşedintelui

    Georgică Severin şi Gigel Ştirbu, preşedinţii Comisiilor pentru cultură din Parlament, au depus marţi, la Parlament, un proiect de modificare a Legii audiovizualului, astfel încât Parlamentul să poată demite preşedintele CNA.

    ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Convenţia Organizaţiilor de Media consideră însă că acest proiect este “o iniţiativă transpartinică periculoasă pentru independenţa CNA”.

    Cele trei asociaţii le-au transmis o scrisoare lui Gigel Ştirbu şi lui Georgică Severin, în care spun că au luat cunoştinţă de iniţiativa celor doi de modificare a Legii audiovizualului, “în urma blocajului în care se află instituţia de aproape un an”. “Considerăm oportun demersul şi suntem de acord că actualele prevederi legale sunt insuficiente pentru a preveni şi regla astfel de situaţii, prin faptul că nu definesc mecanisme de sancţionare şi remediere a unui management defectuos”, spun asociaţiile, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Organizaţiile semnatare se opun însă propunerii ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului.

    “Chiar dacă soluţia este mult mai blândă decât mecanismul similar prevăzut în legea de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune, ea deschide porţile arbitrarului şi abuzului, aşa cum se întâmplă repetat în cazul TVR/SRR. Preşedintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoană care să deranjeze majoritatea parlamentară, ceea ce va creşte riscul de a fi demis şi retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului”, spun cele trei organizaţii.

    ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media propun ca soluţie alternativă un mecanism prin care membrii CNA să aleagă şi să demită preşedintele instituţiei, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul să valideze aceste decizii. “Practic, ar fi utilizat acelaşi mecanism prin care preşedintele Consiliului este numit, deci ar exista şi o coerenţă a legii. Cine numeşte să şi demită, iar Parlamentul să aibă doar rolul de a valida/invalida, exact ca la numirea în funcţie”, spun ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.

    Potrivit acestora, “experienţa ultimilor 20 de ani demonstrează existenţa unei înclinaţii cronice a partidelor politice de control al instituţiilor publice, astfel încât considerăm că este necesară ridicarea unor bariere legislative împotriva unor asemenea tentaţii”. “Modul în care a fost respins periodic raportul anual de activitate al Consiliilor de Administraţie ale televiziunii şi radioului public atunci când un partid nou venit la putere a dorit să îşi exercite influenţa asupra acestor instituţii ne-a demonstrat că acest mecanism nu este unul sănătos din punct de vedere democratic”, spun organizaţiile.

    De asemenea, acestea consideră că actuala situaţie din CNA “este, în primul rând, efectul acestei nevoi compulsive a politicului de a controla activitatea instituţiei, prin desemnarea unor persoane care, de cele mai multe ori, plasează loialitatea faţă de actorul politic care i-a nominalizat mai presus decât interesul public pe care sunt mandataţi prin lege să-l servească”.

    “Recomandăm mediului politic să evite pe viitor astfel de situaţii şi să nominalizeze persoane pentru componenţa CNA şi pentru CA-urile TVR/SRR în funcţie de criterii de competenţă şi integritate”, mai spun ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.

    Apariţia proiectului de modificare a Legii audiovizualului vine în contextul în care atât Georgică Severin (PSD), cât şi Gigel Ştirbu (PNL) i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Pe de altă parte, şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea.

  • Mihai Găinuşă, prima dată la CNA, într-o şedinţă în care au fost prelungite 5 licenţe ale Radio 21

    CNA a analizat, joi, solicitarea societăţii Radio XXI SRL, parte a grupului Lagardère, de prelungire a licenţelor audiovizuale pentru staţiile Radio 21 Târgu-Jiu, Radio 21 Băneasa-Dobrogea Sud, Radio 21 Târgu-Mureş, Radio 21 Zalău şi Radio 21 Timişoara. Aceste cinci licenţe, care urmau să expire în lunile aprilie, mai şi iunie, au fost prelungite cu nouă ani.

    La şedinţa CNA a fost prezentă o delegaţie a Radio 21, din care au făcut parte Andrada Burdalescu, reprezentantul grupului Lagardère în România, şi Mihai Găinuşă, realizator al matinalului difuzat de Radio 21 şi directorul artistic al Radio 21.

    “Solicităm prelungirile licenţelor pentru cele cinci localităţi menţionate şi ne dorim foarte mult să dezvoltăm radioul pe care îl deţinem”, a spus Andrada Burdalescu, în şedinţa CNA de joi. Ea a precizat că din strategia de dezvoltare a Radio 21 face parte şi cooptarea în echipa acestui post, începând din septembrie 2014, a lui Mihai Găinuşă.

    La rândul său, Mihai Găinuşă a glumit cu membrii CNA, spunându-le că le apreciază munca. “Anul ăsta am făcut 20 de ani de radio şi nu ajunsesem şi eu deloc la CNA. Vă apreciez munca. Să fie întru-un ceas bun, la revedere”, a spus Găinuşă.

    Decizia de prelungire a celor cinci licenţe ale Radio 21 a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa CNA de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu).

  • Mihai Găinuşă, prima dată la CNA, într-o şedinţă în care au fost prelungite 5 licenţe ale Radio 21

    CNA a analizat, joi, solicitarea societăţii Radio XXI SRL, parte a grupului Lagardère, de prelungire a licenţelor audiovizuale pentru staţiile Radio 21 Târgu-Jiu, Radio 21 Băneasa-Dobrogea Sud, Radio 21 Târgu-Mureş, Radio 21 Zalău şi Radio 21 Timişoara. Aceste cinci licenţe, care urmau să expire în lunile aprilie, mai şi iunie, au fost prelungite cu nouă ani.

    La şedinţa CNA a fost prezentă o delegaţie a Radio 21, din care au făcut parte Andrada Burdalescu, reprezentantul grupului Lagardère în România, şi Mihai Găinuşă, realizator al matinalului difuzat de Radio 21 şi directorul artistic al Radio 21.

    “Solicităm prelungirile licenţelor pentru cele cinci localităţi menţionate şi ne dorim foarte mult să dezvoltăm radioul pe care îl deţinem”, a spus Andrada Burdalescu, în şedinţa CNA de joi. Ea a precizat că din strategia de dezvoltare a Radio 21 face parte şi cooptarea în echipa acestui post, începând din septembrie 2014, a lui Mihai Găinuşă.

    La rândul său, Mihai Găinuşă a glumit cu membrii CNA, spunându-le că le apreciază munca. “Anul ăsta am făcut 20 de ani de radio şi nu ajunsesem şi eu deloc la CNA. Vă apreciez munca. Să fie întru-un ceas bun, la revedere”, a spus Găinuşă.

    Decizia de prelungire a celor cinci licenţe ale Radio 21 a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa CNA de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu).

  • Membrii CNA, împărţiţi de proiectul de lege care prevede posibilitatea demiterii preşedintelui CNA

    Georgică Severin şi Gigel Ştirbu, preşedinţii Comisiilor pentru cultură din Parlament, au iniţiat un proiect de modificare a Legii audiovizualului, astfel încât Parlamentul să poată demite preşedintele CNA.

    Apariţia acestui proiect vine în contextul în care atât Severin (PSD), cât şi Ştirbu (PNL) i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Pe de altă parte, şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea.

    Membrul CNA Valentin Jucan spune, însă, că iniţiativa legislativă a lui Georgică Severin şi a lui Gigel Ştirbu este o greşeală.

    “Mi se pare foarte important să nu se facă o greşeală în momentul ăsta. Cred eu că s-ar face o greşeală fundamentală (dacă proiectul ar fi adoptat de Parlament, n.r.) (…) Această propunere nu este corectă. Ca să o schimbăm pe Laura Georgescu, hai să nu facem un rău şi mai mare”, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX Valentin Jucan.

    “Este foarte important ca, dacă se doreşte clarificarea situaţiei de la CNA, să nu se facă oricum şi să nu se facă prin împingerea Consiliului şi mai mult în sfera politizată. Oricum este politizat CNA. Dacă în fiecare an Parlamentul îşi ia puterea de a demite preşedintele Consiliului, gândiţi-vă că acel preşedinte, oricare ar fi el, tot timpul va sta cu această sabie deasupra capului că «Aoleu, dacă nu reacţionez aşa cum vrea majoritatea politică, oricare ar fi ea din anul respectiv, eu voi fi demis». Adică exact cum se întâmplă cu TVR şi Radioul Public. Exact aşa se va întâmpla şi la CNA. Or eu nu cred că acum, în toată această situaţie tulbure, profitând de ceea ce şase membri CNA au propus Parlamentului, Parlamentul ar trebui să modifice în acest fel legea, pentru că nu face decât să politizeze şi mai mult CNA”, a spus Valentin Jucan.

    El a precizat că susţine o altă propunere de modificare a Legii audiovizualului, aflată în prezent la Senat, potrivit căreia preşedintele CNA poate fi demis la propunerea a trei membri ai CNA, cu votul a minimum şase membri ai Consiliului. “(Acest proiect, n.r.) lasă membrilor CNA, care sunt independenţi – aici fac referire strict la ce spune legea şi acquis-ul comunitar -, lasă membrilor CNA această posibilitate (de a schimba preşedintele CNA, n.r.). Adică să nu-i dai Parlamentului posibilitatea ca în fiecare an să îl decapiteze pe şeful Consiliului, pentru că, să fim sinceri, toţi îşi doresc lucrul ăsta, indiferent despre care partid vorbim, că e PNL, că e PDL, că e PSD că cine o fi, toţi politicienii îşi doresc să aibă un control şi mai mare asupra CNA”, a mai spus Valentin Jucan.

    Pe de altă parte, membrul CNA Lorand Turos spune că “legiuitorul va hotărî dacă această măsură este oportună sau nu”.

    “Dacă se aprobă, va fi lege şi ne conformăm. Sunt atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Nu cred că va aduce o schimbare semnificativă în audiovizual, poate în activitatea CNA”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Lorand Turos.

    Membrul CNA Viorel Vasile Buda spune că nu a ştiut de această iniţiativă legislativă, însă îi înţelege pe iniţiatori că vor să găsească o soluţie.

    “Îi înţeleg că vor să facă ceva ca să îndrepte lucrurile, fiindcă simţim şi noi că trebuie făcut ceva, dar nu ştiu ce. Şi nu cred că dacă s-ar schimba legea ar fi afectată să zicem doamna Georgescu sau Consiliul actual. Cred că ar trebui ca legea să se aplice pe viitor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Viorel Vasile Buda.

    El a mai spus că respingerea raportului de activitate al CNA ar putea, eventual, conduce la înlocuirea preşedintelui Consiliului. “Dar mi s-ar părea inacceptabil ca legea să se schimbe şi ca preşedintele CNA, dacă i se refuză raportul, să piardă şi mandatul de membru CNA, pentru că, atunci când a fost ales, a fost ales pentru un mandat de şase ani ca membru CNA”, a spus Viorel Vasile Buda.

    De asemenea, Viorel Vasile Buda a spus că mandatul de şase ani al membrilor CNA este unul imperativ, potrivit legislaţiei.

    “Nu sunt foarte sigur dacă şi mandatul de preşedinte este pe şase ani sau nu. Ştiu că mandatul de membru este de şase ani. Acest mandat de şase mi se pare că este imperativ şi ar fi obligatoriu şi cred că este şi o directivă a Uniunii Europene că să fie un mandat fix, timp în care membrii CNA să nu poată să fie presaţi, stresaţi sau ameninţaţi cu diverse alte acţiuni. Nu ştiu dacă (acest lucru, n.r.) se aplică şi la preşedintele CNA”, a spus Buda.

    Membrul CNA Răsvan Popescu consideră, însă, că “într-o situaţie de avarie se impun uneori măsuri excepţionale”.

    “CNA este într-o asemenea situaţie, într-un veşnic conflict generat de preşedintele instituţiei şi care riscă să paralizeze Consiliul. Faptul că şefii Comisiilor de cultură ale Parlamentului, reprezentând în egală măsură stânga şi dreapta, semnează împreună această iniţiativă demonstrează că nu este vorba despre o încercare de politizare a CNA, ci doar de salvare a instituţiei înainte de a fi prea târziu. Decât să se judece cu propria instituţie şi să-i ceară daune băneşti, doamna Georgescu ar face mai bine să demisioneze din funcţia de preşedinte şi să rămână membru al Consiliului alături de noi şi situaţia ar reveni la normal”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Răsvan Popescu.

    O părere asemănătoare are şi membrul CNA Radu Călin Cristea. “În condiţiile actuale, este binevenită orice soluţie ce poate debloca CNA. Instituţia suferă, tensiunea este prea mare şi această energie negativă trebuie eliberată într-un fel. Actuala preşedintă a CNA a discreditat instituţia şi a umilit în mod inadmisibil angajaţii şi colegii. S-a dovedit inadecvată ca manager. Făcea bine dacă se retrăgea mai devreme, aşa cum alături de mulţi alţii am sfătuit-o şi eu. Doamna Georgescu a semănat vânt şi, iată, se anunţă vreme foarte rea”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Călin Cristea.

    Membrul CNA Dorina Rusu consideră că iniţiativa legislativă a lui Georgică Severin şi a lui Gigel Ştirbu este una bună.

    “Mi se pare că este o prevedere bună, care încearcă să deblocheze situaţia. Bună în sensul că parlamentarii, după ce am fost noi audiaţi la Comisiile de cultură, au încercat să găsească o soluţie de deblocare a situaţiei şi mi se pare că, dacă trece de Parlament, acest lucru ar fi posibil. Evident, dacă se respectă şi celelalte condiţii, ca raportul să fie respins. Mi se pare că într-un fel era nevoie de o soluţie pentru deblocarea situaţiei. Şi, de vreme ce au căzut de acord şi opoziţia şi PSD, înseamnă că şi-au dat cu toţii seama că nu se mai poate aşa”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dorina Rusu.

    Radu Herjeu, cel mai nou membru al CNA, a spus că regretă că şi-a început activitatea în Consiliu “într-o situaţie de tensiune şi conflict”. “Fiind foarte nou în CNA, mi-e greu să judec lucrurile astea. Nu ştiu cum se poate ieşi din această situaţie de blocaj, decât dacă ne înţelegem între noi. Cineva trebuie să găsească o soluţie. Nu ştiu dacă e aceasta (iniţiativa legislativă, n.r.) cea mai bună, dar cred că trebuie găsită o soluţie care să nu aibă legătură cu o persoană anume. Această situaţie s-ar putea să mai apară şi ar trebui să existe o soluţie la care legiuitorul trebuia să se gândească (…) Eu ştiu doar că îmi doresc ca CNA să funcţioneze, pentru că de asta am acceptat să fac parte din el”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Herjeu.

    Herjeu a mai spus că află acum lucruri care s-au întâmplat în trecut, la care el nu a participat, şi nu ştie cine poartă vina. Totodată, el a spus că îşi doreşte să nu fie pus în situaţia de a judeca dacă este într-o tabără sau alta, în CNA.

    Pe de altă parte, membrul CNA Monica Gubernat nu a dorit să facă niciun comentariu privind iniţiativa legislativă, iar alţi doi membri ai Consiliului, Gabriel Tufeanu şi Florin Gabrea, nu au putut fi contactaţi până la momentul difuzării acestei ştiri.

    Laura Georgescu, preşedintele CNA, a declarat că doreşte să se informeze privind această iniţiativă legislativă înainte de a face comentarii.

  • Preşedintele CNA le cere celor 6 membri CNA pe care i-a dat în judecată daune morale de 12.000 lei

    Dosarul prin care Laura Georgescu, preşedintele CNA, i-a chemat în judecată pe şase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, dar şi instituţia CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 9 martie, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

    Obiectul procesului este anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată. Nu a fost stabilită încă o dată în acest proces.

    În plus, în acest proces, Laura Georgescu solicită instanţei “obligarea pârâţilor la plata de daune morale în cuantum de 12.000 de lei”. De asemenea, Georgescu cere instanţei “obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”.

    Informaţia privind dosarul depus în instanţă de Laura Georgescu a fost făcută publică de Narcisa Iorga, pe blogul personal, Despre audiovizual. Iorga a fost membru al CNA până în octombrie 2014, când i-a expirat mandatul.

    În documentele depuse la Curtea de Apel Bucureşti, Laura Georgescu spune că, prin punerea în aplicare a noului ROF, din luna septembrie 2014 şi până în prezent, ea nu şi-a mai putut exercita funcţia pentru care a fost învestită de Parlamentul României. “(…) 90 la sută din personalul aparatului tehnic şi de specialitate al CNA nemaifiindu-mi în directa subordonare ierarhică, fapt care a condus la insubordonare şi la imposibilitatea exercitării de către mine a actului de conducere, ceea ce s-a repercutat negativ asupra stării mele psihice şi asupra situaţiei mele sociale, inclusiv în plan familial şi profesional, prin atingerile aduse onoarei şi demnităţii mele”, spune Laura Georgescu în respectivele documente.

    “De aceea, consider că aplicarea acestui ROF a avut ca rezultat un haos total instituţional şi un blocaj fără ieşire şi că prin aplicarea acestuia mi s-au cauzat grave prejudicii aduse onoarei, cinstei, demnităţii, prestigiului şi reputaţiei mele, prejudiciile produse prin insulte, calomnii, defăimări, aprecieri nefavorabile, inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea mea profesională”, mai spune Laura Georgescu, potrivit documentelor publicate de Narcisa Iorga.

    De cealaltă parte, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a declarat, marţi, pentru presa prezentă la şedinţa Consiliului că prin cererea adresată instanţei şi-a exercitat dreptul constituţional de a solicita anularea unui act administrativ.

    “E dreptul oricărui cetăţean. El vine ca urmare a unor diligenţe de şase luni în care nu am reuşit să îi conving pe cei şase colegi că se încalcă nu o lege, nu două, peste cinci legi în acest moment cu ROF-ul care este votat din 11 septembrie 2014. Ceea ce mă sperie şi mă îngrijorează este că nu au înţeles nici măcar mesajul deputaţilor şi mă refer la domnul deputat Marton Arpad, care a spus clar (în timpul unei şedinţe a Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor din 24 martie, n.r.) că se încalcă legile acestei ţări prin ROF şi a dat exemple de trei articole din ROF. Deci cred că nu mai vorbim de o neînţelegere a legilor, ci de cu totul şi cu totul altceva”, a spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că principalii vizaţi în acest proces sunt şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, pentru că au aprobat respectivul ROF fără a solicita şi fără a avea un punct de vedere al Serviciului Juridic şi Reglementări din CNA. Potrivit lui Georgescu, acesta este motivul pentru care instituţia CNA a fost chemată ca parte în acest proces.

    “Instituţia este enumerată exclusiv la nivelul Serviciului Juridic şi Reglementări, întrucât punctul de vedere al acestui serviciu, care este vital pentru orice document într-o instituţie publică, a lipsit. Când a trebuit să semnez decizia de aplicare a acestui ROF, în 16 septembrie, am întrebat şeful Juridicului. Mi-a spus că nu a dat niciodată viză pe ROF, nu i s-a cerut. El a dat viză pe decizia de punere în aplicare (a ROF, n.r.). Ca atare, este extrem de important ca şeful Serviciului Juridic să aibă un punct de vedere. Acesta e motivul pentru care este enumerată şi instituţia (în proces, n.r.). Imediat după ordonatorul principal de credite (în cazul de faţă Laura Georgescu, n.r.), este Juridicul, în orice instituţie. El asigură legalitatea oricărui document emis de Consiliu (…) Pentru mine, CNA este important să fie reprezentat de şeful Juridicului, care să spună că nu i s-a cerut punct de vedere. Stăm de şapte luni cu un ROF ilegal, în condiţiile în care noi suntem plătiţi din bani publici să aplicăm legi, şi nu cerem punctul de vedere al Juridicului”, a spus Laura Georgescu.

    În ceea ce priveşte daunele morale solicitate prin acest proces, câte 2.000 de lei de la cei şase membri chemaţi în instanţă, Laura Georgescu a spus: “Vă reamintesc că blocajul din iulie era generat de grupul PDL, care nu participa la şedinţe dintr-o scenetă, pe care tot instanţa va dovedi că mi-a fost contrafăcută pe o altă speţă, şi, atâta vreme cât de atunci au existat nenumărate acte de colegialitate ale celor şase membri, îmi rezerv dreptul să cer daune morale dânşilor şi cheltuieli de judecată tot dânşilor”.

    Laura Georgescu a mai spus că, în iulie şi august 2014, trei dintre colegii săi – Narcisa Iorga (care nu mai este în prezent membru al CNA, n.r.), Florin Gabrea şi Valentin Jucan (care au fost numiţi în Consiliu de Parlament, cu susţinerea fostului preşedinte Traian Băsescu, respectiv a PDL, n.r.) – boicotau CNA, încercând să o determine pe Georgescu să renunţe “la ceea ce face cu respectarea legii”.

    Totodată, Laura Georgescu a subliniat că cei şase membri CNA Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda sunt daţi în judecată în acest proces, nefiind vizată direct instituţia CNA. “Membrii sunt daţi în judecată, nu instituţia a modificat ROF”, a spus Laura Georgescu.

    Întrebată la cine s-a referit atunci când a cerut Curţii de Apel Bucureşti “obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”, Laura Georgescu a spus că instanţa va decide acest lucru. “Instanţa îşi va spune cuvântul, instanţa va hotărî ce se întâmplă mai departe. Există varianta să pierd eu, e la fel de posibil, e la fel de corect”, a spus Laura Georgescu, precizând totodată că toate comentariile care sunt făcute până la prima înfăţişare în acest proces “sunt nule şi neavenite”.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse. De altfel, în acea şedinţă a Consiliului, membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”.

    Una dintre modificările aduse prin respectiva decizie a CNA a fost aceea că toate direcţiile instituţiei, mai puţin cea de audit, au trecut în subordinea întregului Consiliul şi nu a preşedintelui, ca până la momentul respectiv.

    Potrivit unor alte prevederi ale ROF-ului adoptate la momentul respectiv, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    Pe de altă parte, Christian Mititelu – singurul membru al CNA care, în şedinţa din 11 septembrie 2014, a votat împotriva modificării ROF-ului – a declarat pe 13 martie, pentru MEDIAFAX, că modul în care a fost modificat atunci acest document a condus la o situaţie aberantă în CNA. “Nicio instituţie nu poate funcţiona dacă ordonatorul de credit (Laura Georgescu, n.r.) nu are nicio putere asupra angajaţilor instituţiei. Este absolut aberant. Este o chestie care nu stă în picioare. Prin organigrama care s-a votat atunci a fost plasat Consiliul peste preşedinte şi vicepreşedinte. Deci preşedintele era subordonat Consiliului şi nu avea în parohia sa decât auditul, şoferii şi secretariatul. E chiar aberant”, a spus Christian Mititelu, al cărui mandat de membru al CNA s-a încheiat în prima parte a lunii noiembrie 2014.

    Deşi această variantă a ROF a fost adoptată în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, la care Laura Georgescu nu a fost prezentă, aceasta a semnat ulterior, respectiv pe 16 septembrie 2014, acest document.

    În aceeaşi şedinţă din 16 septembrie 2014, Viorel Vasile Buda, care era vicepreşedinte al CNA, a anunţat că demisionează din această funcţie şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    Înainte de acest anunţ, şedinţele CNA fuseseră conduse în general de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA.

    Decizia de modificare a ROF al CNA a venit în urma audierii unor membri ai CNA, pe 27 august 2014, în Comisia de Cultură a Senatului. Audierea a avut loc din cauza neînţelegerilor dintre membrii Consiliului, care cereau demisia Laurei Georgescu pe fondul apariţiei în media a unor înregistrări în care aceasta ar fi folosit un limbaj injurios.

    Mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea în CNA au expirat în octombrie 2014, în timp ce Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu sunt şi în prezent membri ai Consiliului, alături de Laura Georgescu.

    Faptul că mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea au expirat în octombrie 2014 ar putea fi motivul pentru care acestea nu au fost chemate în instanţă în acest proces.

  • CNA a decis că două spoturi pentru vopseaua Oskar, în care este folosită o pisică, nu încalcă legea – VIDEO

    CNA a primit peste 30 de reclamaţii în privinţa acestor două spoturi, de la telespectatori îngrijoraţi de soarta pisicii folosite în spoturile respective, dar şi de la Fundaţia Vier Pfoten. În aceste spoturi, un bărbat pare că foloseşte o pisică albă pentru a şterge un perete murdar cu vin.

    După ce a vizionat cele două spoturi, Consiliul a analizat şi punctul de vedere al Consiliului Român pentru Publicitate (RAC).

    Potrivit Laurei Frunzeti, directorul executiv al Consiliului Român pentru Publicitate, Comitetul Etic al RAC a analizat spotul Oskar în şedinţa din 4 martie şi a constatat că nu s-a încălcat în acest caz Codul de practică în publicitate.

    “Comitetul Etic al RAC a analizat spotul, s-a constatat faptul că apare un animal în carne şi oase, dar, în momentul în care se aud acele mieunături ale animalului, este utilizată o jucărie de pluş. S-a făcut specificarea de către cei care au produs acest spot că nu a fost vătămat niciun animal în timpul filmărilor. Am fost asiguraţi de faptul că pe fundalul sonor a fost utilizată o înregistrare dintr-o bază de date generale (…) În acest context şi luând în calcul că a fost utilizată o tehnică de exagerare pentru a sublinia felul în care se poate curăţa această vopsea, Comitetul Etic a ajuns la concluzia că nu se încalcă prevederile Codului de practică în publicitate”, a declarat Laura Frunzeti, în şedinţa CNA de joi.

    Deşi membrii CNA au considerat că în cazurile celor două spoturi publicitare Oskar nu s-a încălcat legislaţia audiovizualului, membrul Răsvan Popescu a atras atenţia că un copil care vede la televizor respectivele clipuri nu înţelege că este vorba despre o jucărie de pluş şi nu despre o pisică adevărată.

    “Un copil nu înţelege deloc că e o jucărie. Chiar dacă nu e cruzime reală, el nu va şti ca acolo e o butaforie. Niciun copil nu înţelege acest lucru”, a spus Răsvan Popescu.

    “Şi dacă are o pisică acasă, face la fel cu ea”, a spus şi membrul CNA Florin Gabrea.

    Membrii CNA Radu Herjeu şi Dorina Rusu au spus că nu se poate pune problema unei eventuale interziceri a difuzării acestor spoturi publicitare.

    “Mie mi s-a părut o reclamă amuzantă”, a spus Herjeu, precizând că responsabilitatea privind vizionarea la televizor a programelor trebuie să fie în primul rând a părinţilor în cazul copiilor.

    La rândul său, Dorina Rusu a spus că CNA nu poate să interzică un spot publicitar doar pentru că acesta poate fi considerat de “prost gust” de anumiţi telespectatori. “În acest caz ar trebui să interzicem 99% din ce apare pe ecran”, a spus Rusu.

    Însă Răsvan Popescu a spus că nu se pune problema interzicerii acestor spoturi publicitare. “Acesta e un indicator că în societate există o sensibilitate la temele astea (privind animalele, n.r.) (…) Cred că, auzind această dezbatere, cei care fac asemenea spoturi vor fi în viitor mai atenţi”, a mai spus Popescu.

  • Răsvan Popescu şi-a depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA

    Candidatura lui Răsvan Popescu a fost înregistrată la Registratura CNA, au confirmat joi, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului.

    Contactat de MEDIAFAX, Răsvan Popescu a confirmat depunerea candidaturii pentru funcţia vacantă de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    “CNA traversează o perioadă tulbure, marcată de conflicte interne, de contestarea preşedintelui de către majoritatea membrilor şi de anchete judiciare asupra instituţiei. În acest context, la îndemnul unor colegi, mi-am depus candidatura la funcţia vacantă de vicepreşedinte. Cred că experienţa mea de om care am condus instituţia timp de cinci ani, fără probleme deosebite, agreat de majoritatea colegilor mei şi de funcţionarii instituţiei, poate fi de folos”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Răsvan Popescu.

    Până în momentul difuzării acestei ştiri, nu a mai fost depusă nicio altă candidatură pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA.

    Pentru ocuparea locului vacant de vicepreşedinte al CNA, Consiliul trebuie să organizeze alegeri, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    Potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului, “(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani. (2) În absenţa preşedintelui conducerea Consiliului este asigurată de vicepreşedinte. (3) Vicepreşedintele este ales prin vot secret de către Consiliu, în prezenţa a cel puţin 9 membri ai acestuia, pentru un mandat de 6 ani. (4) Dacă funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte devine vacantă, se procedează la alegerea, în condiţiile alin. (1) şi (3), a unui preşedinte, respectiv vicepreşedinte”.

    Pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului poate candida orice membru al Consiliului, numit în condiţiile legii. Alegerea candidatului/ candidaţilor pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA se face prin vot secret, în condiţiile prevăzute de lege. În cazul în care candidaţii nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru alegerea în această funcţie, votul se poate relua de cel mult trei ori. Dacă nici în acest caz nu se reuşeşte alegerea candidatului pentru funcţia de vicepreşedinte, se declanşează o nouă procedură de alegere.

    În prezent, Consiliul Naţional al Audiovizualului include 11 membri: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Răsvan Popescu a fost numit membru titular în CNA de Parlamentul României, la propunerea Senatului (fiind susţinut de PSD), pentru perioada decembrie 2012 – 2018.

    Răsvan Popescu a ocupat şi funcţia de vicepreşedinte interimar al CNA, în perioada 28 decembrie 2012 – 14 ianuarie 2013.

    De asemenea, Răsvan Popescu a fost preşedinte al CNA în perioada 2007 – 2012.

    Până în 2000, când şi-a început activitatea de membru CNA, Răsvan Popescu a lucrat ca jurnalist de presă scrisă şi radio BBC, redactor-şef la TVR şi purtător de cuvânt al Guvernului şi apoi al Preşedinţiei României.

    Funcţia de vicepreşedinte al CNA a devenit vacantă după ce Viorel Vasile Buda a anunţat, pe 16 septembrie 2014, că şi-a dat demisia, invocând motive personale. El a rămas în continuare membru al CNA.

    Ulterior, în luna octombrie 2014, Lorand Turos şi-a depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA. Lorand Turos a anunţat, însă, public, în şedinţa din 19 martie 2015, că îşi retrage candidatura la funcţia de vicepreşedinte al CNA, fiind nemulţumit că în acea şedinţă membrul CNA Radu Călin Cristea (cel care prezida respectiva şedinţă) a propus organizarea alegerilor pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA. Lorand Turos a spus atunci că nu este corect ca vicepreşedintele CNA să fie ales într-o şedinţă în care nu erau prezenţi toţi membrii Consiliului (preşedintele CNA, Laura Georgescu, nu a participat la respectiva şedinţă, Viorel Vasile Buda se afla în concediu, iar unul dintre membri – Radu Herjeu – nu avea la momentul respectiv drept de vot).

    Pe de altă parte, pe 19 martie, şase membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au votat, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea, potrivit precizărilor făcute, marţi, de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei, în timpul unei şedinţe în care au fost audiaţi membrii CNA.