BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • Românul din Caransebeş care a creat în Germania un al al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • Un boost de energie. Cum au reuşit doi antreprenori să pornească o afacere bazată pe gustările dintre mese

    Am început cu un program de susţinere a start-up-urilor organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, după care am participat la ediţia 2018 Innovation Labs Timişoara, EIT Food Grants Galaţi, EIT Food Jumpstarters Madrid, unde ne şlefuiam ideea pentru piaţa românească şi căutam ajutorul şi sfaturile mentorilor şi partenerilor, pentru ca în final, în august 2019 să deschidem firma”, spune Lucian Harea, unul dintre fondatorii Nibble.

    Afacerea lor este încă la început, aşa că el şi Vlad trebuie să le facă pe toate, deşi fiecare are responsabilităţile lui clare. Lucian vine cu un bagaj de cunoştinţe în domeniul alimentaţiei, după ce a urmat câteva cursuri de profil, precum Stanford Introduction to Food and Health, Micro and Macro Nutrients. El se ocupă de planificarea şi organizarea firmei, căutarea de noi parteneri, membri, clienţi, administrarea financiară. La rândul său, Vlad este responsabil de întreaga reprezentare estetică a produselor, a firmei, a materialelor promoţionale, a site-ului, precum şi studii de piaţă pentru a-şi înţelege bine clienţii şi concurenţa. Pentru partea nutriţională, cei doi colaborează cu Maria Varga, nutriţionist dietetician cu peste opt ani de experienţă.

    „Dacă e să ne referim la afaceri şi industrii în general, putem spune că am investit puţin deocamdată, cam câteva mii de euro. Realmente, fiind şi studenţi şi lucrând în paralel, am investit banii puşi deoparte, bani din partea familiilor şi a prietenilor care ne susţin, precum şi câteva premii din partea organizaţiilor care organizau acceleratoarele la care participam.”

    Concret, Nibble înseamnă mixuri de nuci şi seminţe, care să potolească nu doar foamea, ci şi alte nevoi din cursul unei zile: energia pentru o sesiune de sport, cheful de leneveală pe canapea sau gustarea dintr-o pauză mică, la şcoală sau la serviciu. Tot pentru că afacerea este la început de drum, Lucian şi Vlad au avut nevoie de mai bine de jumătate de an pentru a ajunge la primii clienţi.

    „Cumpărătorii sunt persoanele tinere, interesate de un mod sănătos de viaţă, sportive, persoanele din business, cu foarte puţin timp la dispoziţie, mereu pe drumuri şi care cu dificultate găsesc timp să ia o masă sănătoasă la timp, dar şi copiii care merg la şcoală, iar părinţii îşi doresc ca aceştia să aibă la îndemână gustări sănătoase.”

    Afacerea Nibble este încă la început, aşa că Lucian şi Vlad trebuie să le facă pe toate, deşi fiecare are responsabilităţile lui clare.

    O cutie predefinită de gustări sănătoase pentru câteva zile, cu porţii limitate şi valori nutritive controlate, costă 54 de lei şi conţine gustări pentru cel puţin trei zile. Totul se ambala, până de curând, într-un spaţiu din Timişoara. Lucian şi Vlad au pornit însă căutările pentru un spaţiu nou, de data aceasta în Cluj-Napoca, pentru că vor să mute acolo producţia. De vândut, deocamdată vând doar online şi au început colaborări cu unele cafenele care iau produsele Nibble în rol de distribuitori.

    Pandemia a influenţat însă deciziile potenţialilor clienţi, iar firmele care pentru Nibble reprezintă un client-ţintă au început să-şi gestioneze activitatea cu angajaţii activând de acasă. Dar asta nu-i opreşte nici pe departe pe cei doi antreprenori să meargă mai departe.

    „Pentru a doua jumătate a anului (2020 – n. red.) ne dorim în primul rând să colaborăm mai mult cu reprezentanţii B2B (firme, cafenele, evenimente organizate), ne dorim să lansăm cel puţin unu-două produse noi, mai speciale şi dedicate mai mult copiilor şi, mai mult decât atât, să pornim şi livrările în ţară pentru ca produsele noastre să ajungă şi la clienţii care ne susţin din alte localităţi.”

    O cutie cu predefinită de gustări sănătoase pentru câteva zile, cu porţii limitate şi valori nutritive controlate, costă 54 de lei şi conţine gustări pentru cel puţin trei zile.

     

     

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

     

    Dolce by Vero – atelier de dulciuri artizanale (Corbeanca)

    Fondatori: Veronica şi Rareş Zlătaru

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 150.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca

     

     

    Paso Doble Boutique – magazin tip outlet (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Mihaela şi Antonia Rusu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 17.000 de lei (3.600 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

     

     

    Alyna – atelier de măsuţe personalizate din lemn (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Alina şi Paul Augustin

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Funkers – brand de haine funky pentru femei (jud. Teleorman)

    Fondatoare: Georgiana Popa

    Investiţie iniţială: 20.000 de lei (4.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2019: 580.000 de lei (122.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

     

     

    Catryoshka – atelier pentru iubitorii de pisici (Bucureşti)

    Fondatori: Irina şi Teodor Cerneleţchi

    Investiţii: 40.000-50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Primăria cumpără „plămâni verzi” pentru Cluj-Napoca. Sistemele inteligente „inspiră” aer murdar şi „expiră” aer curat

    Investiţia este estimată la 1.000.000 de lei, bani proveniţi din fonduri bugetare, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind data de 19 octombrie 2020.

    Primăria Cluj-Napoca a întocmit Planul Integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, pentru indicatorii oxizi de azot şi de particule în suspensie, prezente în aerul înconjurător, plan care cuprinde măsurile adecvate pentru reducerea nivelului acestora până la valorile ţintă. Acesta a fost aprobat prin HCL nr. 281/03.06.2020.


    „Această achiziţie poate fi considerată o măsură suplimentară de reducere a poluării aerului înconjurător din municipiul Cluj-Napoca care vine în completarea celor propuse în Planul Integrat de calitate a aerului pentru pentru aglomerarea Cluj-Napoca, pentru indicatorii oxizi de azot şi particule în suspensie , în vederea reducerii poluării aerului sub valorile limită prevăzute de legislaţia europeană în domeniul calităţii aerului, la care se raportează şi ţara noastră”, se arată în caietul de sarcini al achiziţiei publice.

    Cum funcţionează sistemul de reducere a poluării?
    Sistemul inteligent de reducere a poluării aerului „City Trees” este dotat cu mai mulţi senzori care detectează calitatea aerului, cu senzori pentru zgmot, cu o conexiune 5G, dar şi cu ventilatoare de dimensiuni mari care „inspiră” aer murdar şi „expiră” aer curăţat. Această curăţare se face prin intermediul unor panouri cu muşchi. Mai concret, muşchiul prinde praful din atmosferă şi se hrăneşte cu el, filtrând aerul în acelaşi timp.


    Sistemul funcţionează pe principiul absorţiei de către speciile de muşchi a până la 80% din praf, prin eliberare de oxigen. Astfel, filtrul „Cityt Tree” asigură purificarea aerului.

    Totodată, prin faptul că muşchii eliberează cantităţi mari de umiditate, se produce un efect perceptibil de răcire. Hidratarea sistemului este asigurată de un sistem performant de irigare, iar funcţionarea filtrelor şi starea lichenilor este monitorizată în timp real, scrie Monitorul de Cluj

  • Cunoaşte-ţi campionii

    JYSK

    Motivaţie:
    Campania „Cunoaşte-ţi campionii” a fost realizată la iniţiativa JYSK Romania şi şi-a propus să aducă în faţa publicului sportivii paralimpici care ar fi trebuit să aibă loc între iulie 2020-august 2021, şi să popularizeze sportul paralimpic în România.

    Descrierea proiectului:
    Campania s-a desfăşurat între 1 şi 30 octombrie 2019. Protagoniştii campaniei au fost patru dintre cei mai buni sportivi paralimpici din ţara noastră, Alex Bologa, Octavian Tucaliuc, Florentina Hriscu şi Ciprian Anton, şi echipa de goalball a României. În campanie, prin intermediul video interviurilor, articolelor de blog si posterelor, s-a spus povestea fiecaruia dintre sportivii menţionaţi, pentru ca publicul să afle cum le-a schimbat sportul viaţa acestor persoane cu dizabilităţi, ce beneficii aduce sportul pentru persoanele cu dizabilităţi şi cum este viaţa unui sportiv cu dizabilităţi. Persoane implicate in campanie: 8 sportivi paralimpici, 3 reprezentanţi ai Comitetului Naţional Paralimpic Român, 2 reprezentanţi JYSK, echipa de filmare a reportajelor video, echipa agenţiei Minio.

    Efecte:
    Odată cu startul campaniei, JYSK si Comitetul Naţional Paralimpic Român a lansat şi noul site, www.ParalimpicRomania.ro, prin intermediul căruia publicul larg este ţinut la curent cu evoluţia sportivilor paralimpici la competiţiile naţionale şi internaţionale. În perioada campaniei, site-ul a avut între 200 şi 250 de vizitatori unici pe zi, cu un total de 5.000 de vizitatori în perioada 1 – 30 octombrie 2019. Pagina de Facebook a Comitetului a crescut cu 1.000 de fani în perioada octombrie 2019 – februarie 2020, de la 2.000 de fani ajungând la peste 3.000 de fani. Interacţiunea pe pagină s-a dublat în perioada campaniei „Cunoaşte-ţi campionii” şi în lunile post campanie. 9 noi sportivi cu dizabilităţi s-au înregistrat la cluburile sportive din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi mai mulţi părinţi au contactat Comitetul Paralimpic pentru a întreba cum îşi pot înscrie copilul la un sport. Ca urmare a campaniei, Şcoala Franceză din Bucureşti a contactat Comitetul Paralimpic pe pagina de Facebook pentru a organiza alături de Comitetul Paralimpic o zi paralimpică pentru elevii şcolii. Peste 200 de elevi ai şcolii au petrecut o zi alături de 8 sportivi paralimpici şi au jucat cu ei diverse sporturi. 

  • Parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB)

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Statisticile europene arată că România este pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (26% din totalul populaţiei în 2017). Sunt date care ne arată că este nevoie de susţinere pentru a creşte calitatea actului de învăţare şi pentru a face din universităţile româneşti un mediu atractiv pentru studenţi. În acest context, spun reprezentanţii companiei, parteneriatul reprezintă un angajament ferm al MOL România şi al Universităţii Babeş-Bolyai de a moderniza sistemul de învăţământ din România, prin adoptarea standardelor şi bunelor practici utilizate de cele mai prestigioase universităţi din lume, prin îmbunătăţirea condiţiilor şi infrastructurii de învăţare şi prin susţinerea unor metode inovatoare de învăţare, precum competiţiile de studii de caz în afaceri.

    Descrierea proiectului:
    MOL România şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au încheiat în luna ianuarie 2020 un parteneriat pentru susţinerea activităţilor didactice şi a performanţelor academice ale studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA). Valoarea totală a proiectelor susţinute de MOL România este de 50.000 de euro. Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este responsabilă de implementarea propriu-zisă a proiectelor din cadrul programului.

    Efecte:
    Concret, MOL România finanţează în cadrul acestui parteneriat acordarea a 5 burse a câte 1.000 de euro pe an, timp de trei ani, organizarea competiţiilor studenţeşti pe teme economice în următorii 5 ani, respectiv dezvoltarea infrastructurii utilizate de studenţi în procesul de învăţare în afara sălilor de curs. Dezvoltarea infrastructurii de învăţare include crearea a 40 de puncte de studiu, respectiv birouri cu 2 locuri dotate cu elemente care asigură condiţii optime de învăţare pentru studenţi (scaune ergonomice, lampă de birou, staţie pentru încărcarea echipamentelor electronice, priză şi acces la internet), precum şi modernizarea şi renovarea unui spaţiu utilizat de studenţi pentru întâlniri, relaxare, învăţare şi discuţii în echipe sau pregătirea de proiecte. 

  • Wizz Air lansează o nouă rută, începând din octombrie

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din România ca număr de pasageri, cu peste 9 milioane de oameni transportaţi în 2019, a anunţat o nouă rută de la Cluj-Napoca la Liverpool John Lennon, Anglia, începând cu 23 octombrie 2020, cu o frecvenţă de două zboruri pe săptămână. Cu această nouă rută, Wizz Air ajunge la 32 de destinaţii operate de pe aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca. Totodată, zborurile de la noua bază din Bacău către Londra Luton, vor începe la 1 octombrie, cu cinci zboruri săptămânale şi vor creşte până la zboruri zilnice după deschiderea bazei pe 29 octombrie. Aceasta este una dintre cele 12 rute de la noua bază Wizz de la Bacău, care va fi deschisă oficial pe 29 octombrie, se arată într-un comunicat de presă al companiei aeriene Wizz Air.

    Operatorul aerian ungar Wizz Air a raportat pentru anul 2019 o cifră de afaceri de 1.239 lei în România, conform datelor disponibile pe site-ul Minis­terului de Finanţe. Aceeaşi sursă mai arată că operatorul a avut pierderi de 99 milioane lei în 2019 şi un număr mediu de 918 angajaţi, cu 65 mai mulţi faţă de anul anterior.  Datele sunt aferente companiei Wizz Air Hungary LTD.

    În România, pe sectorul low-cost, Wizz Air deţine o cotă de circa 61% din piaţă, fiind pe primul loc în acest segment al categoriilor de zboruri, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Operatorul ungar concurează cu Blue Air, pe locul doi, cu 20%, şi cu Ryanair, cu 15,6%. Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În România, compania a început operaţiunile în 2007, odată cu intrarea ţării în UE.

     

     

  • Povestea tinerei care îşi trăieşte visul la doar 26 de ani. A construit o afacere plecând de la dragostea pentru maşina de cusut a familiei

    În atelierul ei din Cluj-Napoca, Ştefania scoate la iveală zi de zi noi articole, de la cuiburi pentru bebeluşi (baby nests), jucării pentru dentiţie, centre de activitate (baby gyms), până la articole vestimentare.

    „Eu mă ocup de tot procesul, de la design până la livrare, un proces format din mulţi paşi, însă pe care îmi face plăcere să-l parcurg, ştiind că produsul final va ajuta părinţii de nou-născuţi şi nu numai, în perioada frumoasă şi solicitantă care le stă înainte”, povesteşte Ştefania Iancovici.

    A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca, perioadă în care s-a ataşat de maşina de cusut care îşi făcea veacul prin casă. Aşa că, după absolvire, a urmat alte cursuri – de formare antreprenorială, dar şi de croitorie şi calificare profesională.

    „Pentru a acumula experienţă, am lucrat o perioadă într-o fabrică de confecţii textile şi broderie. În 2017, împreună cu soţul meu, am deschis o afacere de familie, un barbershop situat în Cluj-Napoca, după care am prins curaj pentru a-mi realiza visul, şi anume deschiderea unui atelier de croitorie.”

    S-a speriat de birocraţia pe care o presupunea accesarea unor fonduri europene oferite pentru startupuri, aşa că a aşteptat până când a putut porni micul atelier cu fonduri proprii. În aprilie 2020, la un an de la acel moment, a lansat brandul IAN Kids, iar la începutul lunii iulie a devenit funcţional şi magazinul online.

    „Ştiam de la început că voi merge pe materiale sustenabile şi un mod etic şi responsabil de realizare a articolelor, aşadar ştiam că asta presupune un cost final puţin mai ridicat faţă de preţurile producătorilor din România”, spune Ştefania Iancovici.

    Acum, odată lansat brandul pentru copii, tânăra vrea să dezvolte şi o linie de articole pentru adulţi, sub numele IAN Wear. Vizaţi ar urma să fie, astfel, părinţii celor care poartă sau folosesc IAN Kids, dar nu numai. Şi chiar dacă acum contextul economic, puternic afectat de pandemie, îşi face simţite efectele mai ales în rândul afacerilor mici, Ştefania Iancovici are planuri de creştere.

    „Este adevărat că se menţine o nesiguranţă şi o frică în rândul antreprenorilor şi al clienţilor din cauza pandemiei, însă eu privesc cu optimism viitorul. Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume, iar consumerismul a ajuns la cote alarmante.”

    Pe site-ul Ian Kids, un baby nest, adică un mic cuib în care se pot răsfăţa cei mici, costă 370 de lei, o bavetă sau o căciuliţă costă 50 de lei, iar o pătură este, în funcţie de model, între 75 şi 270 de lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Moon Resort – case mobile pentru turişti (Buşteni)
    Fondator: Cristian Brînză
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Buşteni

    Mezanin Market – târguri cu antreprenori români (Bucureşti)
    Fondatoare: Silvia Floareş
    Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro
    Prezenţă: Palatul Universul din Bucureşti

    Frez – activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar (Piteşti)
    Fondatori: Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe
    Investiţii: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 250.000 de euro
    Prezenţă: Piteşti

    Oriel Beer – brand de bere artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ioana Coca şi Laurenţiu Mândrilă
    Investiţie iniţială: 55.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 200.000 de lei (circa 42.000 de euro)
    Prezenţă: 37 de localuri din Bucureşti şi restul ţării

    Joy2Wander – serviciu de închirieri autorulote (Bucureşti)
    Fondatori: Manuela şi Răzvan Păduraru
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Românul din Caransebeş care a creat în Germania un al al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • Femeia responsabilă de unul dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România: „Trăim într-o epocă a şanselor egale”

    Fulga Dinu conduce din 2018 operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei austriece de dezvoltare imobiliară Immofinanz şi e responsabilă de administrarea unuia dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România, care cuprinde, printre altele, clădirile de birouri Iride Business Park, Metroffice, S-Park, Victoria Park, Băneasa Airport Tower şi centre comerciale în Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Baia Mare. Dintre realizările recente, aminteşte modernizarea din 2019 a VIVO! Cluj-Napoca, deja finalizată, şi cea a clădirilor de birouri Irode, aflată în curs de desfăşurare. Crede că în domeniul în care activează, o femeie poate fi chiar avantajată. „Se întâmplă ca traseul meu profesional să fi parcurs domenii considerate în mod tradiţional predominant masculine – bănci şi real estate. (…) Cred că nu contează dacă eşti bărbat sau femeie, în schimb este importantă abordarea profesională. Nu am considerat niciodată că aş fi putut fi tratată diferit dacă aş fi fost bărbat. Dimpotrivă, (…) în anumite situaţii, femeile sunt mult mai analitice decât bărbaţii, însă în acelaşi timp sunt şi mai emotive. Şi, cu siguranţă, femeile se bazează foarte mult pe instinct.”

    Profilul Fulgăi Dinu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Aplicaţia care te ajută să găseşti locuri de parcare este disponibilă în două oraşe noi din România

    Aplicaţia de parcare yeParking, disponibilă iniţial în Cluj-Napoca şi apoi în Braşov, s-a lansat recent în Iaşi şi Oradea, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    yeParking este o aplicaţie gratuită care adună o comunitate cu mii de conducători auto, dispuşi să îşi distribuie locurile de parcare atunci când nu le folosesc. La rândul lor pot parca gratuit pe sute de locuri disponibile în yeParking.

    Reprezentanţii companiei care administrează yeParking spun că prin intermediul acestei aplicaţii, conducătorii auto, care ajută comunitatea oferind un loc de parcare, sunt recompensaţi cu monede virtuale (parkCoins), cu care pot beneficia de reduceri la diverse produse şi servicii ale partenerilor noştri, precum si reduceri la parcări private ce au inceput sa se listeze in comunitate. Prima dintre ele este Parcarea Aeroportului din Cluj-Napoca.

    „Este foarte important să vorbim la modul cel mai serios, în 2020, de digitalizare şi soluţii moderne. Mai ales în contextul actual. Dar aceste lucruri nu pot fi făcute fără implicare şi din partea societăţii civile. De aceea, noi credem în puterea şi bunul simţ al comunităţii. Am venit cu această soluţie cu speranţa rezolvării unei probleme cu care ne confruntăm zilnic. Iaşi şi Oradea completeaza lista oraşelor unde yeParking va deveni prietenul şoferilor, aşa cum se întâmplă deja la Cluj şi Braşov. Planurile noastre de dezvoltare cuprind şi restul oraşelor mari din România”, a declarat Mihai Lodoabă, co-fondator şi CEO yeParking.

    În cele două oraşe se prefigurează deja provocări privind suficenţa locurilor de parcare. Potrivit unui studiu al Consiliului Concurenţei, la Iaşi 5 şoferi se bat pe un loc de parcare. În timp ce în Oradea există 17 mii de parcări domiciliare la aproape 80 de mii de autoturisme care circulă pe străzi.

    În Cluj-Napoca, yeParking funcţionează de aproape doi ani, iar din luna februarie s-a extins şi în Braşov. În prezent a format o comunitate care se apropie de 10 mii de şoferi, care creşte de la o zi la alta.