BusinessMagazin

Tag: clasament

  • România se află la mijlocul unui clasament al competitivităţii pentru profesionişti

    România se află pe locul 64 din 119 în într-un clasament al competitivităţii privind pregătirea şi atragerea de profesionişti de top şi dezvoltarea talentului pe piaţa forţei de muncă, devansată, printre altele, de Bulgaria (locul 55), Kazahstan (locul 54), Rusia (locul 48) sau Cehia (locul 25).

    Competitivitatea României pentru forţa de muncă de valoare a fost evaluată în funcţie mai multe criterii privind mediul de afaceri şi reglementarea, deschiderea economiei faţă de străinătate, imigranţi şi minorităţi, educaţie, protecţie socială, calitatea vieţii, sănătate, productivitate, prezenţa profesioniştior cu înaltă pregătire şi inovare, potrivit raportului The Global Talent Competitiveness Index, realizat de şcoala de business Insead şi Adecco.

    Clasamentul este condus de Elveţia, SUA, Singapore, Suedia, Danemarca şi Olanda.

    Într-un top asemător al oraşelor, Bucureştiul se află pe locul 86 din 155 de oraşe luate în calcul, după Vilnius (Lituania) şi înaintea Santiago din Chile. Dup Bucureşti se situează Istanbul, Atena sau Sofia. Clasamentul Oraşelor este condus de New York, urmat de Londra, Singapore, San Francisco şi Boston.

  • Bucureştiul, pe locul 13 din 18 în clasamentul european al serviciilor taxi

    Serviciile de taxi din Bucureşti se clasează în ultima treime a unui clasament privind cele mai bune şi cele mai rele oferte din oraşelor europene, condus de Atena şi cu Copenhaga pe ultimul loc.

    Clasamentul a fost realizat de Taxi2Airport.com şi TripAdviso. Cu o rating mediu de 4,88 din 5, cele mai bune servicii de taxi din toată Europa pot fi găsite în Atena, urmată de Zagreb cu 4,50 puncte, Berna, cu 4,48 puncte şi Budapestaa, cu 4,41 puncte.

    Londra se plasează pe locul 9, cu 4,05 puncte din 5.

    Bucureştiul se află pe locul 13 din 18 oraşe analizate, cu 3,92 puncte din 5.

    Pe ultimul loc se află Copenhaga, cu un rating mediu de doar 2,72 din 5, poziţia nefiind surprinzătoare dacă luăm în calcul numărul bicicletelor din oraş; situaţia este confirmată de plasarea pe penultimul loc a capitalei Norvegiei, Oslo, cu un scor de 3,50 din 5, şi acest oraş fiind un preferat al bicicliştilor.

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii câştigă echivalentul unui concediu şi jumătate

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Cambogia este ţara cu cele mai multe sărbători legale din lume, respectiv 28; urmează Sri Lanka (25), India şi Kazahstan (21). Iată lista ţărilor cu peste 10 sărbători legale pe an:

    28 Cambogia
    25 Sri Lanka
    21 India, Kazahstan
    18 Columbia, Filipine, Trinidad şi Tobago
    17 China, Hong Kong
    16 Thailanda, Turcia, Pakistan
    15 Japonia, Malaezia, Argentina, Lituania, Suedia
    14 Indonezia, Chile, Slovacia
    13 Coreea de Sud, Austria, Belgia, Norvegia, Taiwan, Nepal
    12 Finlanda, Rusia
    11 Singapore, Italia, Danemarca, Franţa, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Republica Cehă, Luxemburg
    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Turcia, cu 16, urmată de Suedia (15) şi Slovacia (14).

    Potrivit Codului Muncii, românii vor avea, în 2020, 15 zile libere – sărbători legale în care nu se lucrează. Patru dintre ele sunt însă în weekend, iar restul de 11 în timpul săptămânii.

    Zilele libere în România în 2020:

    1 ianuarie – Anul Nou – miercuri
    2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – joi
    24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – vineri
    17 aprilie – Vinerea mare – vineri
    19 aprilie – Paştele Ortodox – duminică
    20 aprilie – A doua zi de Paşte – luni
    1 mai – Ziua Muncii – vineri
    1 iunie – Ziua Copilului – luni
    7 iunie – Rusalii – duminică
    8 iunie – A doua zi de Rusalii – luni
    15 august – Adormirea Maicii Domnului – sâmbătă
    30 noiembrie – Sfântul Andrei – luni
    1 decembrie – Ziua Naţională a României – marţi
    25 decembrie – Crăciunul – vineri
    26 decembrie – A doua zi de Crăciun – sâmbătă

  • Companiile care domină vânzările globale de armament, estimate la 420 miliarde de dolari

    Vânzările globale de arme au totalizat 420 de miliarde de dolari în 2018, iar vânzările au crescut cu 4,6 la sută de la an la an, a spus think tankul.

    Lista primelor 100 de firme include 43 de companii din SUA, care au reprezentat 59% din vânzările globale de arme, cu vânzări de 246 miliarde de dolari. Aceasta a fost o creştere cu 7,2 la sută faţă de 2017. Conform SIPRI vânzările au crescut împinse de achiziţiile publice ale departamentului de apărare din SUA.

    Consolidările principalelor firme de armament din SUA au fost o altă tendinţă evidenţiată de SIPRI în 2018.

    “Companiile mari din SUA fuzionează pentru a putea produce noua generaţie de sisteme de arme şi, prin urmare, sunt într-o poziţie mai bună pentru a câştiga contracte de la guvernul american”, a spus Aude Fleurant, conducătoarea programului SIPRI pentru armament şi cheltuieli militare.

    Între timp, vânzările combinate ale celor 10 firme ruseşti din top 100 au reprezentat aproape 9% din vânzările globale, în uşoară scădere faţă de 2017.

    Primul producător rus a fost Almaz-Antey, pe locul 9. Compania de stat a înregistrat vânzări de 9,6 miliarde de dolari sau puţin peste un sfert din vânzările companiilor ruse. Almaz-Antey produce sistemul de apărare aeriană S-400.

    Tendinţele pentru firmele europene au fost mixte, iar vânzările combinate pentru cele 27 de companii europene din top 100 au fost practic neschimbate, la 102 miliarde de dolari.

    Firmele britanice au rămas cei mai mari producători de armament din Europa de Vest, cu vânzări de 35,1 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 5 la sută faţă de an.

    Scăderea generală – inclusiv pentru BAE Systems, a şasea firmă ca mărime din top 100 – a fost parţial datorată întârzierilor programului britanic de achiziţii de arme, spune raportul.

    Cele şase companii franceze de pe lista de top 100 aveau vânzări combinate în valoare de 23,2 miliarde de dolari, conduse în principal de Dassault, ce face avioane de luptă, în timp ce vânzările totale pentru cele patru firme principale de armament din Germania au scăzut cu 4%.

    Totuşi, principalul producător german Rheinmetall şi-a crescut vânzările cu 4% în urma livrărilor de vehicule blindate către armata germană, a declarat Pieter Wezeman, cercetător principal cu programul SIPRI pentru armament şi cheltuieli militare.

    Lockheed Martin şi-a consolidat poziţia de cel mai mare vânzător de arme din lume, cu 11% din vânzările globale. SIPRI a declarat că producătorul aeronavei de luptă F-35 a avut vânzări de 47,2 miliarde de dolari.

    Alte patru firme din SUA au ocupat primele cinci locuri din top 100, inclusiv Boeing, Northrop Grumman, Raytheon şi General Dynamics.

    Din cauza lipsei datelor, companiile chineze nu au fost incluse. Cu toate acestea, SIPRI a estimat că trei firme chineze, inclusiv producătorul de avioane AVIC, ar fi putut fi incluse în primii 10 producători de arme.

    Printre cei mai buni 100 de producători de arme cu sediul în afara SUA, Europa şi Rusia, şase au avut sediul în Japonia, în timp ce trei au avut sediul în Israel, India şi Coreea de Sud.

    Creat în 1966 de parlamentul suedez, SIPRI urmăreşte cheltuielile militare şi transferurile de arme. Versiunea actuală a bazei de date SIPRI Arms Industry conţine date din 2002, inclusiv companii ruseşti.

  • România, invizibilă pe harta turistică a lumii. Niciun oraş din România nu îşi face loc în topul celor mai vizitate 100 de oraşe din lume. Bucureştiul atrage mai puţini turişti ca Bangalore, India

    ♦ Pragul de intrare în clasament este de 1,8 mil. turişti străini ♦ Prin comparaţie, toată România a primit anul trecut 2,8 milioane de vizitatori de peste hotare ♦ Praga se află pe locul şase în topul celor mai vizitate oraşe din Europa şi pe poziţia 22 în lume ♦ Polonia este prezentă cu două centre urbane în top 100, iar Capitala Ungariei este pe poziţia 62.

    ♦ Pragul de intrare în clasament este de 1,8 mil. turişti străini ♦ Prin comparaţie, toată România a primit anul trecut 2,8 milioane de vizitatori de peste hotare ♦ Praga se află pe locul şase în topul celor mai vizitate oraşe din Europa şi pe poziţia 22 în lume ♦ Polonia este prezentă cu două centre urbane în top 100, iar Capitala Ungariei este pe poziţia 62.

    Niciun oraş din România, nici măcar Bucureştiul, nu a reuşit să îşi facă loc între cele mai vizitate 100 de urbe de la nivel mondial, arată cel mai recent raport al companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Acesta este al doilea an consecutiv când piaţa locală apare ca fiind invizibilă pe harta turistică a lumii.

    Clasamentul „Top 100 City Destinations 2019” realizat de Euromonitor şi ajuns deja la cea de-a 12-a ediţie are la bază da­tele din 2018, mai exact numărul de sosiri internaţionale. Clasa­mentul oferă şi date estimate pentru anul în curs. Pentru a ajunge la clasamentul celor 100 de oraşe au fost analizate un total de 400 de centre urbane.

    Datele iau în calcul turiştii străini, respectiv orice persoană care vizitează un loc pentru minimum 24 de ore şi maximum12 luni. Sunt analizate doar persoanele care stau în structuri private de cazare, individuale sau colective şi care pot fi plătite sau gratuite. Astfel, nu sunt incluse persoanele care stau mai puţin de o zi, locuitorii din aceeaşi ţară, oamenii în tranzit sau cei veniţi de pe vasele de croazieră.

    Clasamentul de anul acesta este din nou condus de Hong Kong cu un total de aproape 29,3 milioane de vizitatori. Euro­monitor estimează pentru 2019 o scădere la 26,7 de milioane de vizitatori (sosiri). Declinul de 8,7% faţă de 2018 vine pe fondul problemelor interne şi al pro­testelor ce se derulează de mai multe luni.

    Oraşul rămâne la vârf, fiind un important centru de business care primeşte multe vizite de lucru, însă distanţa faţă de următorul clasat s-a redus.

    Pe poziţia următoare se află un alt nume asiatic – Bangkok, alături de Londra care completează podiumul. Bangkok are 24,2 milioane de vizitatori, plus 7,7%, iar Londra a ajuns la un pas de 20 de milioane după un declin de 3%. Pentru 2019 însă se prevede o revenire a numărului de turişti pentru cel mai vizitat oraş European.

    La vârf se mai găsesc şi alte oraşe-stat din Asia precum Singapore (locul 5) sau Macau  (4), fiecare cu peste 18,5 milioane de oameni care le trec graniţa annual. Pragul de intrare în acest clasament al celor mai turistice 100 oraşe din lume este de 1,78 milioane de sosiri, pe ultima poziţie aflându-se Bangalore, un oraş din India cunoscut a fi un centru de business.

    Pragul de intrare a scăzut în ediţia din acest an a clasamentului de la peste 2,2 milioane de turişti. Chiar şi aşa, nici Bucureştiul şi niciun alt oraş din ţară nu îşi face loc în acest clasament în contextul în care numărul total de turişti străini pe care îl primeşte România a sărit de 2,8 milioane anul trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cifrele se referă atât la vizitatorii care vin în interes de personal, cât şi la cei care ajung aici pentru business. Prin comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, are 9 milioane de vizitatori anual. Oraşul se află pe locul 22 la nivel mondial şi pe 6 în Europa.

    De altfel, este singurul oraş din Europa de Est care îşi face loc la vârf în topul celor mai vizitate oraşe din Europa, potrivit Euromonitor.

    Totuşi, între primele 100 de oraşe din lume se numără şi Budapesta, capitala Ungariei, cu un total de 3,8 milioane de vizitatori în 2018. Mai mult, Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, este prezentă în clasament cu două centre urbane – Varşovia şi Cracovia, fiind singura din Europa Centrală şi de Est în această situaţia. Situaţia poate fi explicată prin faptul că oraşul capitală atrage mai degrabă turişti în căutate de business, iar Cracovia este o bijuterie arhitecturală căutată de pasionaţii de călătorii. La polul opus, nici România şi nici Bulgaria – cele două economii mai sărace din UE şi din regiune – nu se găsesc în top cu niciun nume.

     

     

  • România, pe locul 16 în clasamentul EF Education First privind competenţa în limba engleză

    România este pe locul 16 în clasamentul competenţei în vorbirea limbii engleze, potrivit datelor publicate de EF Education First, în cel de-al nouălea an de când compania analizează felul în care este vorbită limba în peste 100 de ţări. 

    Clasamentul EF English Proficiency Index (EF EPI) a luat în considerare informaţiile privind 2,3 milioane de vorbitori a căror limbă maternă este alta decât engleza. În 2019, Olanda a înlocuit Suedia pe primul loc al clasamentului. Este a doua oară când olandezii se situează pe primul loc, dar în ultimii ani, s-au clasat întotdeauna între primele trei popoare din punctul de vedere al competeţei în engleză.

    Cei de la EF Education First au arătat că limba engleză este vorbită de un sfert din populaţia lumii, până în 2020 estimându-se că nu mai puţin de două miliarde de persoane vorbesc sau învaţă limba.

    EF English Proficiency Index (EF EPI) clasifică ţările lumii în funcţie de media aptitudinilor dovedite de cei care susţin testul EF. În 2019 nu mai puţin de 2.3 milioane de persoane au susţinut testul, cel mai mare număr de până acum.

    ”Engleza rămâne limba mondială a afacerilor. A noua ediţie a EF EPI este mai relevantă decât oricând, oferind informaţii valoroase pentru statele care vor să îşi evalueze strategiile de predare a limbii engleze şi rezultatele aduse de investiţiile pe care le-au făcut în domeniu”, a comentat Minh Tran, director executiv pentru EF în probleme academice.

    Ţările europene continuă să aibă cele mai bune rezultate. Excepţie fac Spania, Italia şi Franţa care continuă să fie în urma vecinilor lor. Ţările din America Latină au început să aibă rezultate mai bune în 2017 şi 2018, nu mai puţin de 12 din cele 18 ţări din America de Sud şi Centrală înregistrând creşteri ale coeficienţilor de competenţă lingvistică în engleză.

    România se clasează pe locul 16, cu un indice de 61,36, devansată de Ungaria (15) şi Croaţia (14). Urmează Serbia (17) şi Kenya (18). Faţă de anul anterior al cercetării, România a înregistrat o uşoară creştere a punctajului mediu, cu 1,05. România şi Danemarca sunt ţările în care bărbaţii au avut rezultate cu mult mai bune decât femeile, în vreme ce Ungaria a înregistrat un raport invers.

    Cel mai mic scor din Europa l-a obţinut Azerbaijan, cu 46, 13. Un procent de 59% dintre cei care au susţinut testul sunt femei. Cea mai mare parte a participanţilor la teste, 90%, au sub 40 de ani, vârsta medie fiind 23 de ani.

  • Rocadă între companiile de stat de la Bursă. Nuclearelectrica atinge o capitalizare record şi urcă pe locul 6 în clasamentul celor mai valoroase companii listate, depăşind Transgaz

    Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a urcat ieri o poziţie în clasamentul celor mai valoroase companii de la bursa de la Bucureşti în contextul în care acţiunile sale au ajuns la maximul istoric de 14,66 lei pe unitate, respectiv o capitali­zare de 4,42 mld. lei, arată datele de la bursă.

    Astfel, compania controlată de statul român a urcat de pe locul 6 pe locul 7 în acest clasament şi a depăşit Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de transport al gazelor na­turale, tot o companie de stat dar care în şedinţa de joi a rămas la valoarea de 4,36 miliarde de lei, arată datele BVB.

    Nuclearelectrica are şanse foarte mari ca în 2019 să fie pentru al treilea an consecutiv cea mai performantă acţiune din prima ligă bursieră de la Bucureşti în contextul în care deja are un plus de 90%, iar poziţia doua este ocupată de Petrom cu un randament de 57%.

    Joi a fost „verde“ şi pe Romgaz (SNG), cea mai valoroasă companie a statului român la bursă, iar brokerii spun că investitorii celor două companii – SNN şi SNG – au fost impulsionaţi de aşteptările unor dividende speciale de la acestea, mai alex în contextul afir­maţiilor premierului Orban pentru ZF.

    „Da, evoluţia de astăzi a celor doi emitenţi ar putea avea legătură cu ştirea apărută în presă cu privire la posibilitatea ca guvernul să solicite dividende suplimentare la societăţile deţinute majoritar de către stat“, spune Marcel Murgoci, director de tran­zacţionare la Estinvest Focşani, una dintre cele mai vechi societăţi de brokeraj din România.

    Investitorii au speculat această ştire, cu toate că nu există certitudinea că se va întâmpla acest lucru, adaugă el.

    „Ei mizează pe faptul că exista o nevoie de bani pentru statul român şi pe faptul că statul a acţionat în această direcţie şi în anii anteriori“, adaugă Murgoci.

    Premierul Ludovic Orban a spus într-o discuţie telefonică cu ZF că vor exista solicitări de dividende de circa 1,5 mld. lei pe care le va trimite com­paniilor de stat, dar că încă nu ştie dacă plăţile vor fi efectuate anul acesta sau în 2020. Radu Ionescu, broker la Swiss Capital, spună că Romgaz şi Nuclear­electrica s-au apreciat astăzi în contextul în care investitorii de retail se bazează pe aşteptări cu privire la plata unor dividende speciale de la com­paniile de stat.

     

  • Oraşul care este în topul mondial al oraşelor inovatoare, alături de Bucureşti. Clujul a dispărut din clasament

    Timisoara urca 36 de pozitii pana pe locul 394 in clasamentul global al Inovatiei Oraselor. Bucurestiul a retrogradat cateva pozitii. Sunt singurele orase din Romania prezente in acest top in 2019.

    Potrivit organizatiei neguvernamentale INACO – Initiativa pentru Competitivitate, conditiile pe care le ofera Bucurestiul pentru transformarea unei idei inovatoare intr-o inovatie aplicata cu succes, la nivel regional sau global, claseaza orasul pe locul 171 la nivel mondial. In schimb, Timisoara urca 36 de pozitii si ajunge pe locul 394 in lume, dar Cluj-Napoca lipseste din topul celor mai inovatoare 500 de orase ale lumii in raportul global „Innovation Cities 2019„, publicat de 2thinknow, si preluat de Forumul Economic Mondial.

    Clasamentul poate fi consultat AICI.

    Inaintea oraselor din Romania se afla capitale din regiunea noastra, precum Praga, pe locul 61 (urcare de doua locuri), Budapesta – locul 79 si Varsovia – locul 114, scrie opiniatimisoarei.ro

  • România, invizibilă pe harta turistică a lumii. Niciun oraş din România nu îşi face loc în topul celor mai vizitate 100 de oraşe din lume. Bucureştiul atrage mai puţini turişti ca Bangalore, India

    ♦ Pragul de intrare în clasament este de 1,8 mil. turişti străini ♦ Prin comparaţie, toată România a primit anul trecut 2,8 milioane de vizitatori de peste hotare ♦ Praga se află pe locul şase în topul celor mai vizitate oraşe din Europa şi pe poziţia 22 în lume ♦ Polonia este prezentă cu două centre urbane în top 100, iar Capitala Ungariei este pe poziţia 62.

    Niciun oraş din România, nici măcar Bucureştiul, nu a reuşit să îşi facă loc între cele mai vizitate 100 de urbe de la nivel mondial, arată cel mai recent raport al companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Acesta este al doilea an consecutiv când piaţa locală apare ca fiind invizibilă pe harta turistică a lumii.

    Clasamentul „Top 100 City Destinations 2019” realizat de Euromonitor şi ajuns deja la cea de-a 12-a ediţie are la bază da­tele din 2018, mai exact numărul de sosiri internaţionale. Clasa­mentul oferă şi date estimate pentru anul în curs. Pentru a ajunge la clasamentul celor 100 de oraşe au fost analizate un total de 400 de centre urbane.

    Datele iau în calcul turiştii străini, respectiv orice persoană care vizitează un loc pentru minimum 24 de ore şi maximum12 luni. Sunt analizate doar persoanele care stau în structuri private de cazare, individuale sau colective şi care pot fi plătite sau gratuite. Astfel, nu sunt incluse persoanele care stau mai puţin de o zi, locuitorii din aceeaşi ţară, oamenii în tranzit sau cei veniţi de pe vasele de croazieră.

    Clasamentul de anul acesta este din nou condus de Hong Kong cu un total de aproape 29,3 milioane de vizitatori. Euro­monitor estimează pentru 2019 o scădere la 26,7 de milioane de vizitatori (sosiri). Declinul de 8,7% faţă de 2018 vine pe fondul problemelor interne şi al pro­testelor ce se derulează de mai multe luni.

    Oraşul rămâne la vârf, fiind un important centru de business care primeşte multe vizite de lucru, însă distanţa faţă de următorul clasat s-a redus.

    Pe poziţia următoare se află un alt nume asiatic – Bangkok, alături de Londra care completează podiumul. Bangkok are 24,2 milioane de vizitatori, plus 7,7%, iar Londra a ajuns la un pas de 20 de milioane după un declin de 3%. Pentru 2019 însă se prevede o revenire a numărului de turişti pentru cel mai vizitat oraş European.

    La vârf se mai găsesc şi alte oraşe-stat din Asia precum Singapore (locul 5) sau Macau  (4), fiecare cu peste 18,5 milioane de oameni care le trec graniţa annual. Pragul de intrare în acest clasament al celor mai turistice 100 oraşe din lume este de 1,78 milioane de sosiri, pe ultima poziţie aflându-se Bangalore, un oraş din India cunoscut a fi un centru de business.

    Pragul de intrare a scăzut în ediţia din acest an a clasamentului de la peste 2,2 milioane de turişti. Chiar şi aşa, nici Bucureştiul şi niciun alt oraş din ţară nu îşi face loc în acest clasament în contextul în care numărul total de turişti străini pe care îl primeşte România a sărit de 2,8 milioane anul trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cifrele se referă atât la vizitatorii care vin în interes de personal, cât şi la cei care ajung aici pentru business. Prin comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, are 9 milioane de vizitatori anual. Oraşul se află pe locul 22 la nivel mondial şi pe 6 în Europa.

    De altfel, este singurul oraş din Europa de Est care îşi face loc la vârf în topul celor mai vizitate oraşe din Europa, potrivit Euromonitor.

    Totuşi, între primele 100 de oraşe din lume se numără şi Budapesta, capitala Ungariei, cu un total de 3,8 milioane de vizitatori în 2018. Mai mult, Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, este prezentă în clasament cu două centre urbane – Varşovia şi Cracovia, fiind singura din Europa Centrală şi de Est în această situaţia. Situaţia poate fi explicată prin faptul că oraşul capitală atrage mai degrabă turişti în căutate de business, iar Cracovia este o bijuterie arhitecturală căutată de pasionaţii de călătorii. La polul opus, nici România şi nici Bulgaria – cele două economii mai sărace din UE şi din regiune – nu se găsesc în top cu niciun nume.

     

     

  • Ce companii apreciază angajaţii din România: Microsoft, detronată de polonezii de la Kruk

    „Topul angajatorilor din România în 2019”, realizat de reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram.ro, plasează pe primele trei locuri în preferinţele angajaţilor de pe piaţa locală compania de recuperare de creanţe KRUK România, furnizorul de servicii de telecomunicaţii Nobel şi furnizorul de soluţii de comerţ electronic 2Checkout.

    Microsoft, care ocupa anul trecut poziţia I în acest clasament, a coborât în prezent până pe locul 5; industria IT are însă în continuare o pondere importantă în clasament, cinci din primele companii incluse în top 10 reprezentând această industrie.

    Clasamentul realizat de reprezentanţii undelucram.ro a fost alcătuit pe baza unui indice obţinut din media notelor acordate angajatorilor de către utilizatori (angajaţi sau foşti angajaţi) şi numărul de recenzii acordate pe platformă. Printre criteriile de evaluare se numără oportunităţile de avansare, pachetul salarial, managementul, timpul liber versus timpul la birou şi procedurile şi valorile companiei. Potrivit reprezentanţilor Undelucram.ro, pe platformă sunt înscrişi peste 450.000 de membri activi, iar în prezent pe aceasta există circa 300.000 de evaluări ale mediului de lucru, evaluări ale salariilor şi beneficiilor primite de către angajaţii din România.

    TOPUL ANGAJATORILOR 2019 la nivel naţional, indiferent de domeniul de activitate

    1. KRUK Romania

    2. Nobel

    3. 2Checkout

    4. Decathlon Romania

    5. Microsoft Romania

    6. Jysk Romania

    7. METRO SYSTEMS Romania

    8. Cegeka Romania

    9. NTT Data Romania

    10. Oracle Romania

     

    TOPUL ANGAJATORILOR 2019 pe categorii, în funcţie de domeniul de activitate

    Bănci/Instituţii financiare

    1. ING Romania

    2. Libra Internet Bank

    3. Raiffeisen Bank

    4. BCR – Banca Comerciala Romana

    5. Banca Transilvania

    BPO&Servicii

    1. Genpact Romania

    2. Stefanini Romania

    3. TELUS International Romania

    4. Accenture Romania

    5. WNS Global Services

    Retail

    1. Decathlon Romania

    2. Lidl Romania

    3. Kaufland Romania

    4. Carrefour Romania

    5. Altex Romania

    Consultanţă

    1. Deloitte Romania

    2. EY Romania

    3. KPMG Romania

    4. PwC Romania

    IT&C

    1. Nobel

    2. 2Checkout

    3. Microsoft Romania

    4. METRO SYSTEMS Romania

    5. Cegeka Romania

    Producţie

    1. Continental Automotive Group Romania

    2. E.On Romania

    3. Hella Romania

    4. Michelin Romania

    5. Emerson

    Telecomunicaţii

    1. Orange Romania

    2. Vodafone Romania

    3. Nokia

    4. Huawei Romania

    5. RCS&RDS