BusinessMagazin

Tag: cgmb

  • CGMB nu a aprobat prelungirea contractului de închiriere a sediului. Plata utilităţilor, aprobată

    Şedinţa extraordinară de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a avut pe ordinea de zi şi proiectul de hotărâre privind confirmarea opţiunii de prelungire a contractului de închiriere pentru imobilul situat în Splaiul Independenţei nr. 291-293, actualul sediul al municipalităţii.

    Consilierii generali nu au aprobat să fie prelungit contractul de închiriere a actualului sediu, care a expirat la 30 septembrie 2014, însă au spus da un alt proiect de hotărâre, ce are în vedere plata utilităţilor şi a cheltuielilor de întreţinere pentru actualul imobil, pe durata în care Primăria Capitalei va funcţiona în această clădire.

    Directorul direcţiei juridice din PMB, Adrian Iordache, a explicat că hotărârea legată de plata utilităţilor era necesară având în vedere că municipalitatea nu are un contract de închiriere pentru actualul sediu în baza căruia să fie plătite utilităţile. “Fără această hotărâre de consiliu general, instrumentul legal de a face plata utilităţilor nu există”, a spus Iordache.

    Despre prelungirea contractului de închiriere a sediului, el a explicat că s-a făcut opţiunea de cumpărare a acestui sediu, în 19.09.2013 şi 21.10.2013, iar consilierii generali au confirmat opţiunea de cumpărare printr-o hotărâre dată în 10 decembrie 2013.

    Contractul de închriere a imobilului situat în Splaiul Independenţei a fost aprobat de CGMB în 22 octombrie 2009, urmare a faptului că la sediul primăriei din bulevardul Regina Elisabeta nr. 147 au fost demarate lucrări de consolidare.

    Contractul de închiriere prevede o clauză potrivit căreia, pe parcursul derulării acestuia, chiriaşul îşi poate exprima opţiunea de cumpărare a imobilului, cu plata integrală, în rate sau în leasing, chiria plătită până la acea dată constituind avans pentru plata imobilului.

    Contractul de închiriere semnat iniţial în 2009 a fost prelungit succesiv prin hotărâri ale CGMB, în noiembrie 2012, decembrie 2013 şi 30 ianuarie 2014.

    Primarul general Sorin Oprescu a spus că scopul prelungirii contractului de închiriere prin hotărârea respinsă la vot de CGMB îl reprezenta “consolidarea poziţiei PMB în litigiile pe care municipalitate le are cu proprietarul clădirii”.

    Litigiile au în vedere atât constatarea prelungirii de drept a contractului de închiriere, cât şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, având în vedere că actualul proprietar refuză semnarea unui astfel de act. De asemenea, la Judecătoria Sectorului 6 se află pe rol un proces în care actualul proprietar al imobilului cere evacuarea Primăriei Capitalei.

  • Lucian Iliescu (PDL) şi Richard Ghiţă (PPDD), noii viceprimari ai Capitalei

    Şedinţa de îndată a fost convocată luni, după ce şedinţa ordinară a fost închisă, din lipsă de cvorum, întrucât consilierii generali ai PNL şi PDL au părăsit sala de şedinţă, deşi se votase doar unul din cele 28 de proiecte aflate pe ordinea de zi.

    La şedinţa de îndată au fost prezenţi 27 de consilieri generali, din care 24 de membri ai grupurilor PNL şi PDL, iar alţi trei consilieri de la PPDD, respectiv Horaţiu Panaitescu, Julia Zorkoczy şi Richard Ghiţă.

    După începerea şedinţei de îndată a fost constituită o nouă comisie de validare a consilierilor generali. A urmat apoi validarea în funcţia de consilier general a lui Horia Scarlat (PNL), a lui Horaţiu Tica (PDL) şi a lui Antonel Tănase (PNL).

    Ulterior, s-a trecut la votarea proiectelor privind schimbarea celor doi viceprimari, Marcel Nicolaescu (PNL) şi Dan Darabont (PSD). De asemenea, consilierii generali şi-au dat acordul pentru excluderea lui Marcel Nicolaescu de pe lista consilierilor generali, apoi au fost votaţi noii viceprimari.

    Consilieri generali Lucian Iliescu, de la PDL, şi Richard Ghiţă, de la PPDD, propuşi pentru funcţiile de viceprimari, au primit 28 de voturi, după ce Horia Scarlat a depus jurământul de consilier general şi a avut drept de vot.

    După alegerea noilor viceprimari ai Capitalei a fost ales, printr-un alt proiect de hotărâre, şi preşedintele de şedinţă pentru perioada 1 iulie – 1 septembrie, acesta fiind consilierul general Mircea Raicu (PDL).

  • PROIECT: Bugetul Capitalei pe 2014, peste 5,2 miliarde de lei, mai mare decât cel din 2013

     Conform proiectului de hotărâre privind aprobarea bugetului Capitalei pe 2013, la bugetul general sunt prevăzute venituri de 5,26 miliarde de lei şi cheltuieli de 5,36 miliarde de lei.

    Bugetul local are prevăzuţi, atât la capitolul venituri, cât şi la cel de cheltuieli, 4,51 miliarde de lei.

    La bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii sunt menţionate venituri de 1,4 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,45 miliarde de lei. În document este menţionat un excedent de 43,9 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul Capitalei, rectificat negativ după ce mulţi consilieri s-au plâns că nu au avut proiectul

    Încă de la începutul şedinţei, mai mulţi consilieri atât din grupul PDL, cât şi din PPDD au arătat că nu au avut proiectul pentru a-l studia, ei susţinând că se vor abţine la votarea acestui proiect.

    Primarul general Sorin Oprescu a arătat, înainte de votarea proiectului, că acesta nu a fost dat consilierilor generali deoarece Ministerul de Finanţe, în urmă cu câteva zile, a redistribuit, printr-o ordonanţă, sume către anumite instituţii, printre care şi Administraţia Spitalelor Bucureşti.

    “La ora 18:00 ieri (marţi – n.r.), nu aveam comunicată suma pentru Administraţia Spitalelor şi de aceea nu am afişat proiectul, însă acesta a fost discutat în comisii, în forma lui generală”, a explicat Oprescu.

    Potrivit primarului general, rectificarea bugetului municipiului Bucureşti a avut în vedere două mari direcţii. “Prima este constituită de faptul că la începutul anului am plecat cu un buget de 3,7-3,75 miliarde de lei, în care a fost introdusă, clar, datoria Guvernului pentru Stadionul ‘Lia Manoliu’, care este de 350 de milioane”, a spus edilul.

    Edilul şef al Capitalei a arătat că a doua direcţie, de “până la 700 de milioane de lei”, o reprezintă “cotele pe care Ministerul Finanţelor nu le-a repartizat din TVA”.

    Sorin Oprescu a mai spus că sumele scăzute din bugetul iniţial al municipiului “sunt bani virtuali”, precizând că totalul cheltuielilor este, în bugetul rectificat, de 3,43 miliarde lei.

    Primarul general a mai spus că banii rectificaţi negativ nu au fost folosiţi şi de aceea a fost atât de uşor ca ei să fie scăzuţi din bugetul iniţial.

    “Banii sunt virtuali. Nu ai ce să iei de undeva, pentru că nu au fost repartizaţi. În privinţa cheltuielilor, tot cea rămas necheltuit de la fiecare direcţie se redistribuie la alte direcţii”, a mai spus edilul.

    Întrebat cum comentează afirmaţiile consilierilor municipali PDL, potrivit cărora RATB şi RADET le-ar fi fost scăzuţi bani, fiind în aproape de faliment, Oprescu a spus că “opoziţia nu mai are loc de exprimare pe stradă, pentru că nu-i mai ascultă nimeni, aşa că au trecut în CGMB”.

    Tot primarul general a explicat că atât RATB, cât şi RADET au fost tot timpul în subordinea CGMB şi au constituit “puşculiţe” pentru fostele puteri.

    “Pentru asta, trei dintre reprezentanţii fostelor puteri sunt în închisoare”, a mai spus Oprescu, arătând că şi Corpul de Control al premierului i-a dat dreptate atunci când a afirmat că regiile sunt “puşculiţe” pentru diferite partide.

    Pe de altă parte, Oprescu a dat asigurări că nu va creşte preţul la gigacalorie pentru cetăţeni, în perioada următoare.

    “Nu se măreşte preţul la gigacalorie pentru populaţie. Noi suportăm subvenţia aşa cum am promis oamenilor. Pe consilierii generali nu i-a preocupat niciodată RADET. Pentru PDL, a însemnat o ‘puşculiţă’ şi dovada a fost făcută chiar de Corpul de Control al primului ministru”, a adăugat Oprescu.

    Consilierul general PDL Mircea Raicu a declarat miercuri, înaintea şedinţei CGMB, că prin proiectul de rectificare bugetară sunt obligaţi să taie 648 de milioane de lei, întrucât la începutul anului bugetul municipalităţii a fost umflat prin “estimarea dezastruoasă a veniturilor”.

  • CGMB a aprobat prelungirea până la 1 februarie a contractului de închiriere a sediului Primăriei

     Pentru aprobarea proiectului erau necesare 35 de voturi, la şedinţa de marţi fiind prezenţi în sală 44 de consilieri, care au votat în unanimitate proiectul privind prelungirea perioadei de închiriere a actualului sediu al municipalităţii, până la data de 1 februarie 2014.

    Deşi înaintea şedinţei CGMB consilierii PDL au arătat că vor depune la secretariatul Consiliului un nou proiect de hotărâre care să prelungească perioada chiriei până la data de 1 februarie 2014, în urma discuţiilor cu liderii de grup s-a hotărât ca proiectul PDL să fie transformat în amendament la proiectul iniţiat de executivul municipalităţii.

    Astfel, contractul de închiriere pentru actualul sediu al Primăriei a fost prelungit până la 1 februarie 2014, şi nu pentru un an, cum stabilea proiectul iniţial, supus dezbaterii în şedinţa de îndată convocată marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul General, convocat din nou în şedinţă de îndată, pentru prelungirea închirierii sediului Primăriei

     În şedinţa de îndată a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), care ar urma să înceapă la ora 12.00, este supus din nou dezbaterii proiectul de hotărâre privind prelungirea contractului de închiriere din 11 decembrie 2009, pentru imobilul din Splaiul Independenţei nr. 291-293, actual sediu al municipalităţii.

    Consilierul general al PDL Mircea Raicu, a anunţat că va face o declaraţie de presă, cu o oră înaintea şedinţei CGMB.

    Proiectul privind prelungirea contractului de închiriere a actualului sediu al Primăriei Municipiului Bucureşti a fost respins de consilierii generali în şedinţa de îndată convocată luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PUZ-ul pentru autostrada suspendată a lui Oprescu, aprobat de CGMB

     Potrivit proiectului de hotărâre aprobat de consilierii generali, zona analizată şi reglementată prin PUZ este constituită din şapte teritorii de referinţă, situate în partea de nord a Capitalei, şi cuprinde arii situate pe teritoriul administrativ al sectoarelor 1, 2 şi 6.

    Cele şapte teritorii de referinţă sunt cuprinse între Şoseaua Colentina şi strada Gherghiţei, strada Gherghiţei şi Şoseaua Petricani, Şoseaua Petricani şi Şoseaua Pipera, Şoseaua Pipera şi Şoseaua Nordului, Şoseaua Nordului şi bd. Poligrafiei, bd. Poligrafiei şi bd. Bucureştii Noi şi bd. Bucureştii Noi şi Şoseaua Virtuţii.

    Proiectul autostrăzii suspendate, denumit “Închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord”, urmăreşte fluidizarea traficului pe marile artere ale Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul RATB, suplimentat cu 44 de milioane de lei, cel al RADET, cu 20 de milioane de lei

     Potrivit unui proiect de hotărâre aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, bugetul Primăriei Capitalei a fost diminuat cu 69.944.000 de lei de la obiectivul de investiţii “Supralărgire Fabrica de Glucoză”.

    Consilierii generali au aprobat alocarea, din fondul de rezervă bugetară al CGMB, a sumei de 44 de milioane de lei pentru Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB).

    Pe lângă cei 44 de milioane de lei daţi suplimentar Regiei Autonome de Transport Bucureşti pentru asigurarea salariilor angajaţilor, au mai fost alocaţi peste 50 de milioane de lei Administraţiei Străzilor, aproximativ 7,5 milioane de lei Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale, 6,8 milioane de lei Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement şi 6,8 milioane de lei unor instituţii de cultură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raicu: RADET şi RATB sunt în pragul falimentului, fiind subfinanţate cronic

     “Dorim să tragem un semnal de alarmă, transportul în comun şi căldura fiind subfinanţate cronic în mandatele lui Sorin Oprescu. 540 de milioane de euro reprezintă datoria totală pe care Primăria Capitalei o are la cele două companii, RADET şi RATB”, a spus Mircea Raicu, într-o conferinţă de presă care a avut loc înainte de şedinţa CGMB, în care va fi dezbătut şi un proiect de hotărâre privind redistribuiri de sume către bugetele celor două regii.

    Potrivit lui Raicu, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a acumulat în acest an datorii de peste 160 de milioane de lei, iar în această iarnă autobuzele vor circula neechipate cu cauciucuri de iarnă.

    Consilierul PDL a mai spus că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti “se află practic în faliment”, datoriile depăşind de mult 500 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la 1 ianuarie, statul face angajări

    Liderul PNL, Crin Antonescu, a acceptat până la urmă ideea de asumare a răspunderii, deşi sunt în continuare o serie de fruntaşi liberali care resping fie asumarea răspunderii, fie elemente din proiect. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, a afirmat chiar că descentralizarea e o “găluşcă atât de mare”, încât n-o să mai continue cu nimic în următorii doi ani.

    Primele schimbări vor avea loc însă, cel mai probabil, la nivel de personal: toate instituţiile care vor fi transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014 îşi vor schimba şefii cu alţii numiţi temporar, până la concurs, de preşedinţii consiliilor judeţene sau de primari.

    Procedurile pentru ocuparea definitivă a funcţiilor respective trebuie declanşate ulterior în termen de 30 de zile, iar în 60 de zile vor fi aprobate structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al instituţiilor preluate. Propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean, respectiv prin dispoziţia primarului general al Capitalei.

    Conform Mediafax, care citează anexele la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

    Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

    Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

    Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

    Direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.