Medvedev va avea întâlniri scurte cu premierul bulgar Plamen Oreşarski, cu cel lituanian Algirdas Butkevicius, cu premierul moldovean Iurie Leancă şi cu prim-ministrul român Victor Ponta, vineri după-amiază, la Soci, a declarat serviciul de presă al Guvernului rus pentru agenţia Interfax, relatează Vocea Rusiei, în pagina electronică.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Arenele care vor găzdui întreceri sunt următoarele:
Stadionul Olimpic Fişt – are o capacitate de 40.000 de locuri şi aici se vor desfăşura ceremonia de deschidere a JO din 7 februarie şi ceremonia de închidere din 23 februarie. După încheierea Jocurilor Olimpice, stadionul va găzdui meciuri de fotbal din cadrul Cupei Mondiale din 2018.
Palatul de Gheaţă Balşoi – este o arenă cu o capacitate de 12.000 de locuri, cu forme rotunjite şi construită într-un stil futurist. Aici se vor desfăşura meciurile de hochei pe gheaţă, în timp ce antrenamentele vor avea loc într-o altă sală, denumită Puck, după numele discului folosit de hocheişti în timpul meciurilor, arenă ce are o capacitate de 7.000 de locuri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Arenele care vor găzdui întreceri sunt următoarele:
Stadionul Olimpic Fişt – are o capacitate de 40.000 de locuri şi aici se vor desfăşura ceremonia de deschidere a JO din 7 februarie şi ceremonia de închidere din 23 februarie. După încheierea Jocurilor Olimpice, stadionul va găzdui meciuri de fotbal din cadrul Cupei Mondiale din 2018.
Palatul de Gheaţă Balşoi – este o arenă cu o capacitate de 12.000 de locuri, cu forme rotunjite şi construită într-un stil futurist. Aici se vor desfăşura meciurile de hochei pe gheaţă, în timp ce antrenamentele vor avea loc într-o altă sală, denumită Puck, după numele discului folosit de hocheişti în timpul meciurilor, arenă ce are o capacitate de 7.000 de locuri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Traian Băsescu a arătat că este o mare onoare să îi decoreze cu cea mai mare distincţie pe membrii Parlamentului Republicii Moldova care au elaborat documentaţia înaintată Curţii Constituţionale de la Chişinău pentru recunoaşterea limbii române ca limbă oficială.
“Ceea ce aţi făcut este extrem de important nu numai pentru România, cât şi pentru Republica Moldova”, a spus şeful statului, arătând că statul vecin a luat “drumul, deocamdată timid, către Uniunea Europeană”, loc în care identitatea fiecărei naţiuni este extreme de imprtantă.
Potrivit şefului statului, faptul că limba română a devenit limbă oficială a republicii Moldova este un element puternic de identitate, înţelepciunea Curţii Constituţionale confirmând ceea ce spune de mulţi ani, şi anume “un singur popor, în două ţări româneşti”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este o mare responsabilitate pentru Grecia să deţină preşedinţia UE în timpul unui semestru în care vor fi organizate alegerile din luna mai”, a subliniat miercuri ministrul de Externe, Evangelos Venizelos, într-o conferinţă de presă.
Preşedinţii Consiliului European şi Comisiei, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso, precum şi toţi comisarii europeni se vor deplasa la Atena şi urmează să se întâlnească în cursul după-amiezii cu membri Guvernului grec, cum se întâmplă la începutul fiecărei preşedinţii semestriale a UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a sosit la Atena în cursul după-amiezii şi urmează să susţină o conferinţă de presă la ora 15.15 GMT (17.15, ora României) cu premierul grec, Antonis Samaras.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu este o încercare de reabilitare a lui Brejnev sau a socialismului, (ci) este un omagiu adus istoriei”, a declarat un deputat din cadrul partidului aflat la putere, Rusia Unită, Aleksandr Hinştein, în faţa a aproximativ 200 de persoane care au asistat la ceremonie.
Placa a fost instalată pe imobilul de pe strada Kutuzovski în care locuia Brejnev, cu ocazia marcării, joi, a 107 ani de la naşterea fostului lider sovietic.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dacă luăm Europa de-a lungul şi de-a latul, dăm, de cele mai multe ori, de creştere economică. Timidă, e drept, şi dacă e să priveşti graficele evoluţiile sunt asemănătoare urmelor lăsate din când în când de blândul bou, dar pe moment avem creştere economică. România conduce clasamentul european al creşterii economice pe trimestrul al treilea (în mintea mea chestia asta în sine este un soi de oximoron, ironia amară a nepriceperii) şi doar patru naţii au înregistrat scăderi ale Produsului Intern Brut.
Mai mult, cei de la Fitch au schimbat macazul şi vorbesc acum despre performanţele remarcabile ale grecilor în materie de politici fiscale, iar George Osborne îşi învineţea recent pieptul în parlamentul britanic, vorbind despre cum a ţinut el strâns robinetul cheltuielilor. PIB-ul spaniol nu mai scade, nemţii se laudă cu o vânjoasă creştere de 0,3% şi vecinii bulgari au săltat şi ei la 0,5%. Uau, nu-i ăsta triumful austerităţii?
Nu. Criza pe care o trăim a demontat un număr important de teorii economice, tocmai pentru că de regulă a fost tratată de minţi umile, care nu treceau de relaţii cauză-efect simple, de genul „Dau afară, deci nu mai cheltuiesc” sau „Tai din investiţii, deci mă redresez”.
Să îţi imaginezi că austeritatea va putea readuce creşterea economică sănătoasă este o iluzie; graficele acelea produse de boi arată că tocmai acolo unde austeritatea a fost mai puternică revenirea a fost anemică. Iar creşterea economică care le permite liderilor să rânjească pe la înmormântări este pur şi simplu recuperarea normală, firească, de după reflux.
Un înţelept zicea că politicienii pot rezolva, de obicei, orice problemă, pentru că de obicei creează o problemă şi mai mare. Şi atâta timp cât cetăţenii trăiesc cu impresia că prima problemă a fost rezolvată şi nu sunt informaţi despre apariţia celei de-a doua probleme, avem de-a face cu succese politice. Şi am avut tot felul de succese politice – banii pompaţi în sistemul financiar la începutul crizei, naţionalizările de bănci, următoarele tranşe de bani pompaţi, ştergerile de datorii, reducerile de cheltuieli şi austeritatea impusă – care s-au adunat într-o grămadă uriaşă de succes care atârnă deasupra Europei întregi şi riscă, atunci când va cădea, să cauzeze cucuie serioase bătrânului continent.
Nu vorbesc aici de politicienii români, pentru că, aşa cum ne-au obişnuit, sunt pe câmpii, cu floricele în păr: au treabă cu codul penal, să se pună la adăpost, cu amnistii, cu răfuieli pe terenuri agricole; când se plictisesc, mai trag pe hartă o autostradă sau două.
Austeritatea a creat parteneri care nu se mai respectă. Autoritatea a creat lideri peste nimic. Austeritatea a retezat idei. Austeritatea a măcinat iniţiative. Şi a mai creat austeritatea o clasă de cetăţeni care se tem. Se tem de preţuri, se tem să nu rămână fără slujbă, se tem de ziua de mâine. Într-un fel au dreptate: un sfert din cetăţenii Europei sunt ameninţaţi de sărăcie, şi numărul acestora creşte de la an la an. Acum sunt 125 de milioane, într-un continent care şi-a propus ca peste numai şase ani să aibă numai 20 de milioane de săraci.
Un profesor de ştiinţe politice vorbea recent de un concept care ni se potriveşte şi nouă, acum, de neoleninism. Am mai vorbit: leninismul s-a dezvoltat într-o perioadă în care legitimitatea politică era asociată cu un soi de expertiză care venea dintr-o iluzorie posesie de cunoştinţe superioare, expertiză asumată de liderii politici şi susţinută orbeşte de trepăduşii acestora. Puritatea ideologiei şi menţinerea dominaţiei politice a aşa-zisei elite erau ţeluri în faţa cărora alegerile, opinia publică, constituţia, legile, principiile democratice sau opoziţia politică nu reprezentau nimic. Cum e acum? Şi nu numai la noi, ci peste tot în lume.
De asta zic: austeritatea tâmpeşte. Tabloul este despre înţelepciune: se numeşte „Cei trei filosofi” şi este pictat de maestrul Renaşterii pe nume Giorgione. Şi este un soi de enigmă acest tablou, pentru că mulţi au încercat să identifice cele trei personaje. Unii au spus că sunt filosofi antici, alţii cred că sunt cei trei magi, alţii că reprezintă cele trei mari religii ale lumii; eu cred că sunt vârstele omului, dar acesta este doar un exerciţiu, pur şi simplu pentru că mă tem de austeritate şi de consecinţele ei.
Tamara Buciuceanu-Botez şi Ion Caramitru vor primi premiul “Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului, acordat ex aequo de Academia Română, potrivit site-ului instituţiei.
Tamara Buciuceanu-Botez va fi premiată de Academia Română “pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică”, în timp ce Ion Caramitru va fi distins pentru “Macbeth. Un studiu”.
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), va primi premiul “Victor Slăvescu” în domeniul Ştiinţelor economice, juridice şi sociologie, pentru lucrarea “Biletul de ieşire din criză”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vă mulţumesc că aţi spus că sunt de stânga. Eu nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, sunt aşa cum sunt. Pentru că un filosof spunea că a fi un om de stânga sau social democrat este un anumit mod de a simţi, de a gândi şi de a trăi. Deci, dacă simţi, gândeşti şi trăieşti într-un anumit mod aparţii unei anumite zone. Dacă simţi mult, gândeşti mult, acţionezi. Cu pierderi. Dar, fiecare cu valorile cu care l-a înzestrat Dumnezeu, morale şi sociale. Eu dacă aşa simt şi aşa gândesc, cum pot să trăiesc ca altcineva?”, a spus Florin Georgescu la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i-a acordat-o Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA).
Alături de mulţumiri adresate dascălilor care l-au îndrumat profesional de-a lungul timpului, Florin Georgescu a ţinut să-şi exprime recunoştiinţa pentru ceea ce a învăţat de la Ion Iliescu, de la fostul premier Nicolae Văcăroiu şi de la fostul premier Adrian Năstase.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro