BusinessMagazin

Tag: centre comerciale

  • România a devenit a treia cea mai mare piaţă din grupul Cineworld, după Regatul Unit şi Polonia

    În 2015 Cinema City a inaugurat 5 noi multiplexuri, în Bucureşti şi Constanţa (fiecare cuprinzând şi câte o sală 4DX), precum şi la Deva, Drobeta-Turnu Severin şi Suceava, investiţia totală (realizată în cadrul parteneriatelor cu dezvoltatorii centrelor comerciale) ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de euro. După acest an-record, compania plănuieşte alte patru lansări în 2016, în Bucureşti, Timişoara, Buzău şi Piatra-Neamţ.

    La finalul lui 2007, când Cinema City a deschis în România primele 2 multiplexuri (la Iaşi, respectiv la Timişoara), conform rapoartelor CNC, România avea un cinematograf la 299.000 de locuitori şi un ecran la 184.000 de locuitori. Astfel, din cele 72 de cinematografe (de sine stătătoare sau tip multiplex) din ţară, Cinema City deţinea 2, iar din cele 117 săli (ecrane), 12 erau ale Cinema City.

    Opt ani mai târziu, răspunzând unei creşteri constante a pieţei de film din România prin deschiderea anuală de noi cinema-uri, Cinema City a mai adăugat 20 de locaţii, având acum 22 de multiplexuri în Bucureşti şi în ţară, dominând peste jumătate din piaţă.

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România şi face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa. Compania are multiplexuri în 16 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

    În total, Cinema City operează 22 de multiplexuri, cu 198 de săli şi 36.289 de locuri. Cineworld Group este prezent în  9 ţări, deţinând 219 multiplexuri cu peste 2.014 săli, dintre care 28 IMAX şi 14 săli 4DX. Primul cinematograf al companiei a fost deschis în 1930 în Haifa, Israel, compania extinzându-se în Europa Centrală  în 1997, şi intrând în România în 2007.

  • CRĂCIUN 2015: Programul BĂNCILOR în perioada 25-26 decembrie

    BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, va avea închise unităţile teritoriale de retail şi centrele de afaceri corporate pe 25 şi 26 decembrie, respectiv vineri şi sâmbătă.

    Pe 24 decembrie (joi) vor lucra anumite agenţii, cu program redus până la ora 13.00, iar circa 100 de sucursale vor avea program normal de lucru. Agenţiile băncii din centrele comerciale vor funcţiona după programul mall-urilor.

    Clienţii vor avea la dispoziţie, fără întrerupere, bancomatele, automatele de schimb valutar şi maşinile multifuncţionale. De asemenea, pot efectua tranzacţii cu cardurile la comercianţi şi pot accesa serviciul de asistenţă de urgenţă pentru carduri.

    BRD va avea toate unităţile închise pe 25 decembrie, inclusiv cele din centrele comerciale, cu excepţia agenţiei din aeroportul Henri Coandă (Visa Tax), care va fi disponibilă non-stop.

    Pe 24 decembrie, sucursalele BRD vor avea program cu clienţii în intervalul 9.00-17.00, cu excepţia celor din mall-uri şi aeroport, iar pe 26 decembrie vor fi deschise unităţile din majoritatea centrelor comerciale din ţară, precum şi cele din Bran şi Poiana Braşov.

    Clienţii pot accesa oricând cele peste 1.500 de bancomate şi 25.000 de terminale de plată instalate la comercianţi. Totodată, pot utiliza serviciile de internet şi mobile banking, iar serviciul de call-center este disponibil pe 24 decembrie între orele 8.00 şi 16.00.

    Banca Transilvania are unităţile închise în primele două zile de Crăciun. Pe 24 decembrie, agenţiile vor fi deschise între orele 9.00 şi 16.00, iar cele din marile centre comerciale lucrează în intervalul 10.00-16.00.

    Pe 27 decembrie, sucursalele BT din mall-uri sunt deschise între orele 10.00 şi 19.00, fiind disponibile doar anumite operaţiuni.

    Clienţii pot utiliza bancomatele, serviciile de internet şi mobile banking şi pot plăti facturi prin serviciul dedicat, iar call-center-ul este disponibil non-stop.

    Raiffeisen Bank nu lucrează pe 25-26 decembrie, cu excepţia agenţiilor din hypermarket-uri, mall-uri şi reţeaua Selgros. Pe 24 decembrie, sucursalele băncii vor avea program redus de lucru, până la ora 16.00, cu excepţia celor din hypermarket-uri şi Selgros. De asemenea, clienţii pot suna la call-center pentru asistenţă pe anumite segmente.

    În cazul UniCredit, agenţiile sunt închise în primele două zile de Crăciun, iar pe 24 decembrie vor avea program normal, între orele 9.00-17.00, care se va aplica şi sucursalei Unirii, aceasta funcţionând de obicei până la ora 19.00.

     

  • O treime din vizitatorii mall-urilor merg doar să ia masa,iar 40% din fac şi cumpărături după ce iau masa

    Aproape o treime din consumatorii din Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu îşi propun să intre într-un restaurant sau într-o cafenea când merg într-un centru comercial, conform celui mai recent studiu Food&Beverages realizat de compania CBRE, lider global în consultanţă imobiliară. Mai mult, cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania asociază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa. Interesant este că 40% merg la cumparaturi după ce intră într-un restaurant sau o cafenea, chiar daca intenţia lor iniţială era doar să ia masa.

    Studiile CBRE arata tendinţa clară a consumatorilor de a căuta şi aprecia oferte consistente si diverse de restaurante şi cafenele în centrele comerciale ceea ce ar putea aduce tendinţe noi in realocarea spaţiilor pentru a oferi vizitatorilor opţiuni mai bune pentru zona de food court.

    „Rezultatele inregistrate la nivel EMEA se regasesc in piata locala – românii apreciază zona de restaurante si cafenele din cadrul unui centru comercial. In acelasi timp consumatorul roman devine mult mai pretentios – el asteapta calitate si o experienta memorabilia atunci cand ia masa intr-un centru comercial. Astfel, dezvoltatorii, proprietarii si companiile de property management trebuie sa ofere solutii inovative si sa livreze clientului aceasta experienta. In unele cazuri, asta poate insemna o reconfigurare totala a zonei de food, in altele poate insemna doar largirea mixului de operatori, prin aducerea de restaurante cu specific local sau cu profil special, iar pentru alte centre se poate lucra strict la partea de design (zona de sitting confortabila, scaune de masa pentru copii, terase, zone verzi)„, explică Laura Bencze-Dumea, Head of Retail CBRE EMEA.

    Realizatorii studiului au intervievat 22.000 de subiecţi din 22 de pieţe din Europa, Africa de Sud şi Orientul MIjlociu pentru a le afla perceptiile despre zona de food court din centrele comerciale. Rezultatele arată că 59% dintre cumpăraătorii din Emiratele Arabe Unite, 57% dintre sud-africani, 52% din turci, 51% dintre polonezi si 42% dintre spanioli merg la mall doar să mănânce şi să bea.

    CBRE Group, cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie in domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2014). Compania are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa. Acum conduce 23 de centre comerciale în România

    Tânărul care a renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România, a anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România. Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment.

    De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect. Dă-i bătaie!“. Tatian Diaconu conduce Immochan România, are în echipă 44 de oameni şi este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, de trei ori mai multe decât plănuiseră strategii de la Paris pentru trei ani de activitate.

    Păstrez încă la mine în calculator ceea ce francezii numesc Scrisoare de Misiune, un concept care nu prea are corespondent în română“, spune Tatian Diaconu, care la 37 de ani este la cârma Immochan România, divizia imobiliară a grupului Auchan. În România Immochan a fost înfiinţată în februarie 2012, iar în „foaia de parcurs“ primită de la strategii de la Paris „scrie că în trei ani voi avea o echipă de opt oameni şi un portofoliu de trei centre comerciale“, spune, uşor amuzat, Tatian Diaconu, un manager jovial şi energic, pasionat de sport în viaţa privată.

    Acel plan a fost depăşit demult; la trei ani şi jumătate de la începerea activităţii sale în România, Immochan are 45 de oameni şi administrează 23 de centre comerciale. „Nimeni n-a ştiut că Immochan România se va dezvolta atât de repede“, spune Diaconu, făcând referire la achiziţia hipermarketurilor Real de către Auchan. Ca urmare a acestei tranzacţii, în portofoliul Immochan au intrat şi galeriile comerciale cumpărate de grupul Auchan. Despre această achiziţie, Diaconu afirmă că „a fost o oportunitate de piaţă pe care la momentul venirii mele nici şeful meu nu a anticipat-o“. Tot el spune că dacă ar fi fost pus să descrie evoluţia companiei pe plan local, deşi este ambiţios şi are o imaginaţie bogată, nu şi-ar fi închipuit un ritm de dezvoltare aşa de rapid.

    În toamna acestui an a fost finalizată achiziţia de către Auchan a 20 de hipermarketuri Real de la grupul german Metro, inclusiv a spaţiilor în care funcţionează o parte din magazine şi galeriile comerciale ataşate. Valoarea de 257 de milioane de euro plasează preluarea pe primul loc în topul tranzacţiilor de anul trecut şi cea mai importantă din piaţa românească de retail de până acum. În prezent, Auchan România are în proprietate 70% din spaţiile reţelei sale de magazine, iar de administrarea acestora se ocupă Immochan. Compania a dezvoltat pe parcursul ultimilor trei ani şi două proiecte de anvergură: spaţiul comercial Auchan din Drumul Taberei (Bucureşti), inaugurat la finalul anului trecut, precum şi Coresi Shopping Resort din Braşov, deschis în martie 2015. Valoarea investiţiilor cumulate în cele două proiecte este de 120 de milioane de euro.

    DE LA AVIAŢIE LA COMERŢ

    „Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult“, povesteşte Diaconu, care s-a pregătit încă de mic copil pentru o meserie pe care nu o practică. Este pasionat de aviaţie şi şi-a dorit să fie pilot de avion. A construit în copilărie atât de multe machete încât a crezut că într-o zi va zbura şi el cu avionul; pentru a-şi împlini visul, a urmat latura militară a învăţământului, cu un parcurs tradiţional, începând cu liceul militar şi apoi cu academia de profil. Dar mama sa nu a fost de acord, la înscrierea la academie, să semneze un formular prin care statul român era absolvit de responsabilitate în cazul în care studentul sau aviatorul Tatian Diaconu ar fi păţit ceva. A mers totuşi la Academia Militară din Sibiu, dar pe ceea ce el însuşi numeşte „latura mai cuminte, cel puţin iniţial, academia trupelor de uscat“.

    A ales apoi specializarea de paraşutişti, gândindu-se că dacă nu poate să piloteze un avion, mai întâi se urcă în el şi apoi vede ce se mai poate face. „Intrat la academie, mă vedeam deja cu bastonul de mareşal în raniţă şi n-am reuşit să-l iau decât pe cel de sublocotenent, la terminarea academiei. Viaţa m-a împins, oarecum, să părăsesc România, dar nu într-un stil clasic, cum o fac cei mai mulţi.“ A hotărât să-şi urmeze soţia, plecată în Franţa într-un proiect profesional personal. Momentul, pe care îl consideră cel mai complicat din întreaga sa carieră, a însemnat „o ruptură considerabilă pentru mine; fusesem oarecum un produs al armatei române şi o făcusem din pasiune. Vreo 3-4 luni chiar îmi părea rău după ceea ce lăsasem în urmă. Dar până la urmă a fost o decizie asumată, iar acum, privind în urmă, sunt sigur că a fost bună. Dar la acel moment a fost greu de luat şi digerarea ei a durat mult.“

    A ajuns în Franţa, în oraşul Le Havre, pe coasta Normandiei, în februarie 2002, într-un context stabil, pentru că soţia avea un loc de muncă, aveau locuinţă şi maşină, tot ce le trebuia; el însă nu avea o idee prea clară despre ce va urma. Într-o discuţie cu un prieten, înaintea plecării, a fost întrebat ce o să facă în Franţa. A răspuns franc că nu ştie, „dar până la urmă cât de complicat să fie acolo să nu mă descurc?“.

    Ulterior, după ce a trăit 2-3 ani în Franţa, răspunsul ar fi fost complet diferit. A descoperit uşor-uşor sistemul francez, care îşi proteja rezidenţii; cum la acel moment Uniunea Europeană nu includea şi ţara noastră, iar românii erau trataţi ca fiind extracomunitari, apăreau toate problemele de rigoare, având dificultăţi de pildă în obţinerea actelor. A căutat un loc de muncă, dar a descoperit repede că era foarte complicat să se angajeze, iar singura soluţie pentru a nu rămâne acasă drept soţul soţiei a fost să meargă la facultate; avea 26 de ani, dintre care cinci petrecuţi la academie şi „în niciun caz nu-mi mai ardea de facultate“. Acum spune că a fost una din deciziile majore luate, deşi iniţial a vrut să îşi echivaleze diploma de studii din ţară. Un decan i-a replicat că acest lucru nu este posibil, pentru că „voi, în România, cumpăraţi diplome“.

    Nu avea argumente pentru a-l contrazice la acel moment şi s-a înscris la facultate, la tehnici de comerţ, sfătuit de un prieten întâlnit acolo, care i-a spus că i se potriveşte. Experienţa de student în Franţa i-a prins bine pentru că avea în preajmă colegi mai tineri, unul dintre ei cu aproape zece ani („diferenţă de vârstă destul de marcantă“), dar maturitatea i-a permis să înţeleagă diferenţa de mentalitate dintre generaţii şi să înveţe rapid franceza. Asta cu toate că la plecarea din România era încredinţat că ştie destul de bine limba.

    A făcut doi ani de facultate, moment în care a primit prima diplomă, aşa cum permite sistemul francez, şi s-a întors, „într-un spirit de revanşă uşor oltenesc“, către persoana care refuzase iniţial să-i echivaleze studiile. I-a arătat rezultatele sale şi alţi doi ani de facultate i-au fost echivalaţi, fiind admis la master.

  • Proprietarul Osho îşi extinde afacerile cu încă două restaurante în mall

    Georgios Malideros, grecul care a cumpărat  afacerea cu restaurante Osho de la românul Florin Rădulescu, va deschide în luna aprilie încă două restaurate în cadrul lanţului Oro Toro by OSHO. Cele două noi locaţii vor fi inaugurate  în cadrul centrelor comerciale – Promenada Mall şi Mega Mall.

    Cele doua restaurante se alatură astfel  locatiilor Oro Toro din Centrul Vechi si AFI Palace Cotroceni, precum si OSHO din Cartierul Primaverii – primul restaurant cu macelarie proprie din Bucuresti. Situate in zona de Food Court, restaurantele se vor deschide la inceputul aprilie in Promenada Mall si la finalul lunii, in Mega Mall.

    Potrivit unui interviu anterior acordat ZF, Giorgios Malderios estima anul trecut pentru afacerile sale cu restaurante venituri de aproximativ trei milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2013

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Club BM: Mallurile se transforma si devin mai mult decât destinaţie de shopping

    BM: Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic. Cum se reflectă acest lucru în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare şi operare ale unui centru comercial nou?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul „place to be“, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect. La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are importanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja.

    BM: Sunt diferenţe mari între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase.

    În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie.

    BM: Când aţi început să faceţi schimbări în felul în care realizaţi designul mallurilor?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Cred că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mallurile pe piaţa din Portugalia. Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură.

    BM: Mallul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături.

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Da, şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Or într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial.

    BM: Sunt şi pe plan local tendinţele similare cu ce se întâmplă pe plan mondial?

    Ali Ergün Ergen, TBE Solutions: Am avut ocazia să lucrez pe parcursul ultimilor zece ani cu oameni care au lucrat în diferite locuri din lume, iar unul dintre ei mi-a tot repetat că „orice centru comercial este un organism viu“, adică se schimbă permanent. Dar apoi am înţeles bine ce voia să spună pentru că a crescut competiţia dintre centrele comerciale, care acum se confruntă cu o presiune imensă. În urmă cu zece ani, mallul era văzut pe piaţa românească în principal ca o destinaţie de shopping şi trebuia să căutăm câteva ancore care să atragă vizitatorii. Iar pe atunci, ideea era ca la interior construcţia să fie cât mai complexă, sofisticată, astfel încât vizitatorii să nu aibă timp de răgaz, să intre în cât mai multe magazine şi să cheltuiască. Această reţetă a funcţionat la acea vreme, însă acum lucrurile se schimbă. Acum competiţia este acerbă, iar centrele comerciale trebuie să se asigure că vizitatorii le vor trece din nou pragul şi, mai important decât atât, trebuie să convingă oamenii să petreacă mai mult timp în cadrul mallului. Iar asta se poate face doar dacă mallurile găsesc variante de petrecere a timpului liber, iar ancorele nu mai sunt suficiente. Şi anumite tradiţii se schimbă. Sunt, la origine, turc, şi am remarcat o schimbare în obiceiurile turcilor. Ei obişnuiau să se întâlnească acasă, să se viziteze; acum însă, preferă să se întâlnească în oraş, adeseori la malluri, care sunt deschise o perioadă lungă din zi şi au câte ceva de interes pentru orice segment demografic. E o schimbare importantă cea pe care am remarcat-o în Turcia. Şi trebuie să luăm în considerare acest lucru atunci când vrem să construim un nou centru comercial.

  • DTZ Echinox: 2014 a marcat un trend pozitiv în piaţa de retail

    După 4 ani marcaţi de o luptă în repoziţionarea şi consolidarea reţelelor, perioadă în care multe branduri şi-au revizuit strategia de expansiune şi în general au devenit foarte conservatoare, 2014 a adus o îmbunătăţire a consumului, aspect care a relaxat situaţia multor retaileri, arată un comunicat trimis de DTZ Echinox.

    “În acest context, ne aşteptăm ca în 2015 cererea de spaţii comerciale să crească la toate nivelurile, inclusiv în galerii comericale, prcuri de retail şi malluri de mari dimensiuni. Chiar în acest moment, grupuri precum LPP (Reserved), Debenhams, Marks & Spencer, Pepco, CCC au planuri importante pentru România”, indică materialul DTZ Echinox.

    Sebastian Mahu, head of property management department, spune: “Observăm o atenţie sporită din partea unor retaileri din regiune, mai ales din Polonia şi Turcia, care atingând un plafon maxim în ţările de origine decid să se extindă în România datorită similarităţilor consumatorilor, dar şi datorită unei stabilităţi economice validate în ultimii ani”.

    Principalele arii care au cunoscut creşteri în 2014 sunt zonele de decoraţiuni, fashion şi servicii, însă performerul anului este zona de electronice, care la opt ani de la boom-ul pieţei, simte o revigorare puternică. Chiar şi pe fondul creşterii zonei de online, magazinele fizice din segmentul electro IT şi-a consolidat vânzările marjând pe nevoia oamenilor de a înlocui aparatura depăşită tehnologic.

    Această creştere a cifrelor de afaceri înregistrate de retaileri este confirmată de toate proprietăţile unde DTZ Echinox are colaborări active.

    Shopping City Suceava a înregistrat în 2014 o creştere de 11,76% în comparaţie cu 2013, ultimele trei luni fiind motorul principal al creşterii. Rezultate pozitive au fost afişate şi la Felicia Iaşi, unde pentru luna noiembrie creşterea comparativă cu 2013 a fost de 14,85%, iar media pe ultimele 3 luni a fost de 7%.

    “În acest context putem menţiona că septembrie, datorită vremii, a fost singura lună care a avut o traictorie asemănătoare cu 2013. La fel s-a întâmplat şi la Shopping City Sibiu unde rezultatele anuale sunt la +6,48%, iar  luna noiembrie la aproximativ +9%. Creşteri importante s-au înregistrat şi la Jupiter City Piteşti unde creşterea medie pentru perioada iulie – octombrie a fost de 33%, centrul simţind din plin îmbunătăţirea mixului de chiriaşi din ultima perioadă.

    La Promenada Târgu Mureş creşterile au fost de 12,68% pentru 2014, luna noiembrie fiind ca în majoritatea cazurilor unul din polii de creştere, în timp ce Uvertura Botoşani a avut creşteri de 12,94%. La prima vedere, ipoteza creşterilor susţinute de un Black Friday mai bine organizat pare un element definitoriu pentru piaţă, însă analizând creşterile de trafic observăm că acestea au fost mai temperate în luna noiembrie comparativ cu cifra de afaceri“, mai spune Sebastian Mahu. Tot el adaugă că există toate premisele ca acest trend să continue şi în 2015 în baza unei creşteri a consumului, mai ales în centrele comerciale cu tradiţie.

    DTZ Echinox administrează în prezent un portofoliu de 150.000 mp de proiecte real estate, dintre care trei de retail: Shopping City Sibiu şi Shopping City Suceava, în proprietatea Argo Real Estate şi Felicia Shopping Center din Iaşi, în proprietatea CBRE Global Investors, unul rezidenţial: complexul Parcul Privighetorilor şi unul de office: spaţiul de birouri Kellogg’s din Floreasca Park (2,500 mp).

  • A investit 2.000.000 de euro în cel mai mare lanţ de magazine de jucării din România. După cinci ani s-a ales praful

    Lorand Szarvadi a povestit pentru BM Storytellers că în acest an a ieşit din acţionariatul reţelei de magazine de jucării Toyplex. Szarvadi a deschis Toyplex în 2009 şi a investit aproape 2 milioane de euro în reţeaua care a ajuns la 19 magazine. 

    Lorand Szarvadi povesteşte că a”poziţionat Toyplex ca un magazin cu jucării pentru toate vârstele”. ”De fapt, conceptul nu mai ţinea ca atare, pentru că multe din lucrurile pe care le intuiam despre această piaţă s-au schimbat. Retailul de jucarii s-a transformat semnificativ. Azi copilul de zece ani vrea o tabletă, o consolă, nu se mai joaca cu lego sau cu papusi”, detaliază fondatorul Domo. Acum, Lorand Szarvadi îşi dă seama că ar fi trebuit schimbat conceptul din temelii si ar fi trebuit aleasă o cu totul altă sortimentaţie. ”În perioada aceea eu eram însă prea preocupat de criza de la Domo si nu am facut aceste schimbari, iar acum îmi pare rău, deoarece reţeaua a intrat pe un trend descendent şi s-a dezintegrat”. 

    La începutul acestui an, principalul său concurent, reţeaua de magazine de jucării Noriel, deţinută de fondul de investiţii BAF, a preluat 7 magazine, iar celelalte au fost pe rând închise sau cedate centrelor comerciale în care activau: ”Am ieşit din Toyplex treptat, am renunţat la câte un magazin pe măsură ce nu-si acoperea costurile, concurentul nostru Noriel a preluat 7 magazine , iar cu ultimele 5 magazine ramase compania a intrat la inceputul anului in insolvenţă”. Brandul Toyplex mai este prezent în centrele comerciale Vitantis şi Băneasa Shopping City, fiind operat de către acestea.

    Lorand Szarvadi este cunoscut pentru înfiinţarea şi dezvoltarea electroretailerului Domo, al cărui acţionar a fost până în 2007, când a vândut pachetul majoritar către un fond de investiţii. Cu banii câştigaţi, a investit în imobiliare (un teren de 100 de hectare lângă Bucureşti), în hoteluri (Best Western Balvanyos) şi în retail (reţeaua Toyplex). Investiţia în terenul pe care voia să dezvolte un oraş, lângă Bucureşti, a fost un eşec.