BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Cum sunt dobânzile din România faţă de băncile din Cehia, Polonia sau zona euro, după cum reiese din datele BNR

    Băncile locale aveau anul trecut un nivel ridicat al marjei de câştig – diferenţa dintre dobânda la creditele noi şi cea la depozitele noi în lei – pentru clienţii de retail, de 6-7 puncte procentuale.

    Iar aplicarea taxei pe activele băncilor poate determina unele instituţii de credit să menţină marjele la aceste niveluri sau chiar să le majoreze pentru a reuşi să acopere costurile suplimentare, după cum au susţinut unii bancheri.

    Dacă în primăvara şi în vara anului trecut marja de câştig a oscilat preponderent în jurul nivelului de 7 puncte procentuale, finalul anului 2018 a adus o scădere a marjei spre 6,3 puncte. Pe măsură ce BNR a majorat dobânda-cheie în 2018, până la 2,5%, banii s-au scumpit pe piaţa monetară. Iar bancherii s-au grăbit să scumpească creditarea, dar au întârziat să plătească mai mult pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. În timp ce la depozite majoritatea dobânzilor sunt în continuare la un nivel modest, dobânzile la credite sunt pe un trend ascendent. Marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pen­tru depozite sunt în continuare o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR. Băncile de pe piaţa românească înre­gistrau în luna decembrie o marjă de câştig (diferenţa dintre dobânzile la credite şi la depozitele noi) pe componenta împrumu­turilor în lei pentru populaţie de 6,33 puncte pro­centuale, cu 0,27 puncte procentuale peste nivelul de la finele anului 2017, reiese din statisticile BNR. Băncile acordau populaţiei în luna decembrie 2018 credite noi în lei cu o rată medie anuală a dobânzii de 8,09%, cu 1,19 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2017. În cazul depozitelor noi pentru populaţie, rata medie anuală a dobânzii a oscilat pe parcursul anului trecut între 0,9% şi 1,76%. Bancherii locali au operat în ultimii ani cu marje de câştig în creştere, apropiate de maximul, de peste 7,5 puncte pro­centuale, înregistrat în toamna anului 2009. Băncile din România au marje de câştig triple faţă de cele din zona euro, care au oscilat în ultimii ani în jurul a 2 puncte procentuale, conform datelor BNR.

    Sursa: zf.ro.

     

  • Bloomberg: România a urcat 6 poziţii, pe locul 29 în clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume

    Clasamentul este condus de Coreea de Sud, Germania şi Finlanda, urmate de Elveţia, Israel, Singapore Suedia, SUA, Japonia şi Franţa.

    România punctează bine la valoarea adăugată a produselor fabricate, densitatea tehnologiei şi numărul de patente şi mai slab la intensitatea cercetării-dezvoltării, productivitate şi numărul de cercetători.

    Coreea de Sud ocupă primul loc în 2019 Bloomberg Innovation Index, Germania având un punctaj apropiat, după ce şi-a îmbunătăţit scorul pentru cercetare şi pentru educaţie, beneficiind şi de capabilităţile unor companii precum Volkswagen, Robert Bosch şi Daimler.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai exotică prezenţă din lista investitorilor în UiPath

    Start-up-ul local UiPath, specializat în dezvoltarea de soluţii software pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii, care a devenit primul unicorn al României după ce anul trecut a fost evaluat la peste 3 miliarde de dolari, odată cu cea de-a patra rundă de finanţare primită, în valoare de 265 milioane dolari, are în total zece investitori dintre care trei sunt din Europa – Early Bird Ventures (Germania), Credo Ventures (Cehia) şi Seedcamp (Marea Britanie). Aceştia sunt de altfel şi primii trei investitori ai UiPath, care au finanţat start-up-ul local cu 1,5 milioane de dolari în 2015, în cadrul rundei de finanţare de tip seed, condusă de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.

    Înainte de prima finanţare, UiPath s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România – Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum.

    Astfel, UiPath a reuşit să atragă atenţia celor trei fonduri de investiţii din Europa, Early Bird Ventures, Credo Ventures şi Seedcamp, care au simţit potenţialul de creştere al start-up-ului local şi i-au anticipat succesul.

    Pe lângă Seedcamp şi Early Bird Ventures, care provin din ţări europene puternic dezvoltate, Marea Britanie şi Germania, Credo Ventures din Cehia este un investitor neobişnuit în peisajul listei de finanţatori ai UiPath.

    Fondul de investiţii cu sediul central la Praga a fost înfiinţat în 2009 de către Ondrej Bartos şi Jan Habermann, fiind specializat în finanţarea companiilor din domeniul tehnologiei şi al serviciilor financiare din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Până în prezent, acesta a realizat în total 47 de investiţii, dintre care a condus 23, şi a făcut exit pentru şase: două din Cehia – Appiary, achiziţionat de Oracle ulterior – şi Cognitive Security, una în SUA, Represent, două în Marea Britanie, Beepl şi Click2Contact, şi una din România – Teads.tv, cunoscut şi sub numele Branient.

    Start-up-ul local Branient, fondat de Emi Gal în urmă cu zece ani, a primit în total o finanţare de 2,7 milioane de dolari în trei runde de finanţare desfăşurate în 2009 (seed), 2010 (seed) şi 2012 (series A), Credo Ventures conducând ultima rundă de finanţare, în valoare de 1,8 milioane de dolari, alături de alţi cinci investitori. Brainient s-a dezvoltat în baza conceptului că publicitatea video poate fi mai eficientă dacă este personalizată şi interactivă. Brainient poate realiza un profil detaliat al userului, bazat pe date contextuale, de la profilul sociodemografic la localizare şi dispozitivul folosit la momentul din zi sau starea vremii. Ulterior, în septembrie 2016, start-up-ul local a fost cumpărat de compania Teads din New York (SUA), care deţine cea mai mare platformă de tip marketplace din lume pentru reclame video online.

    Partenerii fondurilor de investiţii Early Bird Ventures şi Credo Ventures, Dan Lupu şi Ondrej Bartos, fac parte şi din boardul UiPath, iar împreună cu Seedcamp au continuat să susţină financiar UiPath şi în următoarele două runde de finanţare, în valoare de 30 milioane de dolari, respectiv 153 milioane de dolari, acestora alăturându-se şi alte fonduri de investiţii, însă din SUA – Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG.

    Accel, primul investitor din SUA al UiPath, care s-a numărat şi printre primii investitori ai Facebook, a fost reprezentat de românca Luciana Lixandru, partener în cadrul fondului de investiţii american, care a condus tranzacţia, cea de-a doua finanţare, din cadrul biroului de la Londra. Ea a intrat în boardul UiPath din care fac parte, pe lângă fondatorul Daniel Dines, şi partenerii fondurilor de investiţii care au finanţat start-up-ul, Early Bird Ventures, Credo Ventures, Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, CapitalG şi Accel – Dan Lupu, Ondrej Bartos, Carl Eschenbach, S. Somasegar, Laela Sturdy, respectiv Rich Wong – şi vicepreşedintele gigantului american NetApp, prezent în topul celor mai valoaroase 500 de companii din lume (Fortune 500), Tom Mendoza.

    Totodată, în finanţarea de 30 de milioane de dolari a fost implicată şi Ana-Maria Andronic, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi specializaţi în IT, care ocupă poziţia de head of intellectual property and technology în cadrul societăţii DLA Piper.

    Pe lângă fondurile americane de investiţii Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG, la cea de-a patra rundă de finanţare, de 265 milioane de dolari, s-au alăturat listei de investitori UiPath alte patru fonduri din SUA: Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, IVP (Institutional Venture Partners) şi Maritech Capital Partners.

    Astfel în prezent, şapte din cei zece investitori ai UiPath sunt din SUA.

    De altfel, înaintea de primirea celei de-a doua finanţări, start-up-ul UiPath, desprins în 2015 dintr-o companie locală specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, şi-a mutat sediul central în New York (SUA), centrul de dezvoltare rămânând însă în România. Compania are de asemenea birouri şi în alte ţări din întreaga lume – în Marea Britanie (Londra), Franţa (Paris), India (Bangalore), Singapore şi în Japonia (Tokio), finanţările primite fiind utilizate atât pentru dezvoltarea produsului, cât şi pentru extinderea echipei la nivel local, dar şi mondial.

    Potrivit datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe şi Registrul Comerţului, UiPath SRL este deţinută în totalitate de entitatea din SUA – UiPath Inc., administrator fiind Marilena Vişan. În decurs de doi ani, afacerile UiPath SRL au sărit de la 1,1 milioane lei în 2015 la 47,6 milioane lei (10 milioane euro) în 2017, conform datelor raportate de companie la Finanţe. 

  • Cristina Săvuică, Chief HappinesS Officer / Lugera – The People Republic România şi Cehia: “De foarte multe ori, vorbind despre job, despre succes, dar mai ales despre insucces, replica: «da, dar…» e la ordinea zilei. Oamenii foarte rar vorbesc în soluţii şi îşi asumă responsabilităţi. De obicei, vorbesc în probleme şi găsesc scuze”

    Carte de vizită
    ¶ Cristina Săvuică lucrează de 17 ani la Lugera, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de recrutare şi consultanţă în resurse umane din România, iar din 2004 este şi partener în cadrul companiei
    ¶ Ocazia de a lucra în domeniul resurselor umane a venit, pe vremea când locuia în Bratislava, la departamentul de vânzări al unui ziar local în limba engleză, când l-a cunoscut pe directorul Lugera & Makler din Slovacia, care i-a propus să deschidă o companie şi în România
    ¶ Faptul că nu avea nici studii de specialitate (a terminat ASE) şi nici experienţă în domeniul resurselor umane a împiedicat-o să fie partener de la început, aşa că prima funcţie pe care a avut-o în cadrul companiei a fost de country manager
    ¶ A realizat obiectivele firmei din doilea an şi a primit 20% din acţiuni, devenind partener 

  • Povestea celor doi cehi care au creat una dintre cele mai profitabile companii din industria auto

    Václav Laurin s-a născut pe 27 septembrie 1865 într-un sat din apropierea localităţii Turnov, din Cehia. Provenit dintr-o familie modestă, Laurin şi-a demonstrat aptitudinile meşteşugăreşti de la o vârstă fragedă. Părinţii lui i-au permis să facă ucenicie ca mecanic şi, după ce a urmat pregătirea profesională, şi-a continuat educaţia. În 1893 a plecat la Dresda, unde a învăţat modul de funcţionare a motoarelor cu aburi, apoi s-a întors la Turnov şi a început să lucreze în producţia de biciclete cu Josef Kraus. Când s-a încheiat parteneriatul cu acesta, Laurin s-a stabilit în Mlada Boleslav, unde avea să îl cunoască pe Václav Klement, partenerul său de business.

    Václav Klement s-a născut pe 16 octombrie 1868 în Velvary, Cehia. Antreprenorul a avut o copilărie grea – la o vârstă fragedă, mama sa a murit, iar tatăl său s-a recăsătorit, el fiind crescut de mama vitregă. La 14 ani Klement a început să îşi ia diverse joburi în paralel cu şcoala, însă a rămas un elev silitor. După terminarea studiilor a lucrat ca librar în oraşele Slaný şi Praga, apoi s-a mutat în Mladá Boleslav, unde s-a angajat, de asemenea, la o librărie. Când proprietarul acesteia a murit, Klement a cumpărat librăria. Totuşi, businessul nu a prosperat, aşa că el a fost nevoit să o vândă pentru a-şi plăti datoriile.

    Istoria fondării companiei Laurin & Klement Company, devenită ulterior Škoda Auto, a început în ziua în care Klement a cumpărat o bicicletă fabricată de compania nemţească Seidel & Naumann. Când a descoperit o problemă la aceasta, antreprenorul le-a trimis o scrisoare în limba cehă reprezentanţilor companiei, cerând să fie reparată. Aceştia i-au răspuns că ar fi dat curs solicitării sale doar dacă ar fi primit cererea într-o limbă „inteligibilă“. Indignat de răspunsul lor, Klement a decis să repare bicicleta cu ajutorul lui Václav Laurin, pe care îl cunoscuse în Mladá Boleslav, unde locuiau.
    Pasionaţi de ciclism, cei doi au decis să deschidă propria fabrică de biciclete, pe care au fondat-o pe 18 decembrie 1895. Bicicletele purtau semnătura designului lor şi se numeau Slavia. Compania a avut succes şi antreprenorii au ajuns rapid de la 12 angajaţi la 40. În 1899 au decis să producă motociclete, care au fost primite bine nu doar de clienţii din Cehia, ci şi de peste graniţe.

    În 1902, motocicletele Laurin & Klement Co. au fost conduse în celebra cursă de 1.430 de kilometri dintre Paris şi Viena, fiind singura marcă care nu a suferit defecţiuni pe durata drumului, timp de 31 de ore. Motocicletele au avut atât de mult succes încât cei doi fondatori au decis să stopeze producţia de biciclete şi să îşi canalizeze eforturile doar producţia acestora. În 1903 compania avea deja 200 de angajaţi şi producea circa 2.000 de motociclete anual. Doi ani mai târziu, compania a început producţia de maşini iar în 1907 s-a listat la bursă; producţia de motociclete a fost oprită.
    Pe 27 iunie 1925, Laurin & Klement Company s-a alăturat Pilsner Škoda Concern şi numele fabricii a fost schimbat în Laurin & Klement – Škoda, mai târziu păstrând doar numele de Škoda. Laurin a fost numit în funcţia de director tehnic, pe care a păstrat-o până la moartea sa, pe 13 august 1930. Václav Klement a murit opt ani mai târziu, pe 10 august 1938. În 1946, compania a fost naţionalizată, însă în 1991 a început procesul de privatizare, aceasta devenind subsidiară a grupului Volkswagen.

    În 2017, Škoda a produs peste 1,2 milioane de unităţi, vândute în circa 100 de ţări, având venituri de peste 16,5 miliarde de euro şi un număr de aproximativ 33.000 de angajaţi. Tot anul trecut, marja de profit a Škoda a fost a doua din cadrul grupului Volkswagen (1,6 miliarde de euro profit), după cea a Porsche.

  • Cine este Sanjeev Gupta, omul de afaceri indian care cumpără Sidex Galaţi

    „El este un om care cunoaşte România, pentru că a lucrat cu România şi înainte de ‘90. El este cel care a vrut să facă oţelăria la Olteniţa – a cumpărat vreo 40 de hectare de teren, portul şi, iar Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare nu a creditat împrumutul de vreo 200 de mil. euro. Din cauza aceasta a abandonat proiectul”, a declarat pentru ZF Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.

    Transdanube Industries, companie care este deţinută prin offshore-ul Cobrom Investments Limited înregistrat în Cipru de familia indiană Gupta (fraţii Raj, Sanjeev şi Alok), anunţa în 2010 că va începe construcţia unei oţelării cu o capacitate de producţie de 500.000 de tone anual în 2011 în Olteniţa, investiţia totală însumând circa 150 mil. euro.

    Afacerile fraţiilor Gupta în România au început în 1999, când au înfiinţat compania care se ocupa de intermedieri de mărfuri, Trans Danube Commodities.

    Liberty House, companie britanică deţinută de indianul Sanjeev Gupta, îşi anunţase intenţia de a achiziţiona combinatul de la Galaţi, potrivit unor surse din piaţă citate de Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lovitură pentru H&M şi Zara. Unul dintre cei mai puternici retaileri cu preţuri MICI ia cu asalt piaţa din România. Discounturile sunt URIAŞE

    Discounterul german de modă Kik, unul dintre cele mai puternice cinci branduri de profil din Cehia şi Ungaria, care a intrat pe piaţa locală la finalul lunii septembrie cu primul magazin deschis în incinta centrului comercial Prima Shops Oradea, anunţă deschiderea celui de-al doilea magazin din România, în centrul comercial Winmarkt din Piatra Neamţ, printr-o investiţie de peste 150.000 de euro.

    „Situat la etajul al treilea al centrului comercial Winmarkt, magazinul se întinde pe o suprafaţă construită de 650 mp, iar investiţia totală a fost de peste 150.000 de euro”, a spus Raluca Hartmann, directorul general al KiK România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu CE: România a înregistrat în 2016 cel mai ridicat deficit de TVA din UE, de 35,88%

    Ţara noastră a fost urmată de Grecia, cu un nivel al deficitului de TVA, deficit care indică diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv, de 29,22%, iar pe a treia poziţie s-a clasat Italia, cu un nivel de 25,90%. Cele mai mici deficite de TVA au fost observate în Luxemburg (0,85%), Suedia (1,08%) şi Croaţia (1,15%).

    În plus, spre comparaţie, în 2016, Polonia consemna un deficit de TVA de 20,80%, Bulgaria de 13,56%, Cehia de 14,19%, Ungaria de 13,33% şi Slovacia de 25,68%, în timp ce media de la nivelul UE a fost de 6,78%, mai reiese din studiu CE. În ansamblu, jumătate din statele membre ale UE au înregistrat un deficit de TVA de sub 9,9%, se menţionează în studiu CE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românul care conduce afacerile producătorului de ţigări BAT pe şase pieţe, un business de 2 mld. euro

    Dragoş Constantinescu
    Funcţie: area director Central Europe
    North British American Tobacco
    Oraş de reşedinţă: Varşovia, Polonia

    De ce anume vă e cel mai dor din România? De familie şi prieteni sunt răspunsurile evidente. Pe lângă asta, cred că îmi e dor să trăiesc într-o ţară unde chiar să îmi pese continuu de ce se întâmplă în jur cu economia, societatea, valorile umane şi aşa mai departe. Eu am locuit până acum în opt ţări şi deşi îţi creezi puţine rădăcini peste tot, niciodată pentru mine nu vor putea fi la fel de adânci ca şi cele pentru România.

    Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?
    De infrastructură.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

     

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?
    Traficul din România şi mai ales din Bucureşti este incomparabil mai aglomerat şi greoi decât cel din Polonia. Partea pozitivă este că Polonia a reuşit într-o perioadă de nici zece ani să treacă de la o infrastructră poate chiar inferioară celei a României la una net superioară multor ţări din Europa de Vest. Deci se poate şi de ce nu am realiza şi noi acelaşi lucru? Cafeaua, scena culinară şi viaţa socială în general sunt forte bune în România. Poate sunt eu puţin subiectiv, ca român, dar la capitolul HoReCa aş putea spune că suntem foarte aproape de top în Europa.

    Cu gândul acasă: Dragoş Constantinescu a plecat din România în 1998, la vârsta de 18 ani, pentru a studia în Olanda. De atunci s-a întors în vizită, însă cariera şi-a construit-o pe pieţele străine, astăzi fiind responsabil pentru businessul producătorului de ţigarete British American Tobacco (BAT) din Europa Centrală şi de Nord, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Ţările Baltice.

    „Am plecat să studiez în Olanda când aveam 18 ani. Părinţii mei au considerat că aş beneficia de o educaţie (mai bună – n.red.) într-o ţară cu o lungă istorie în business şi comerţ, iar expunerea la o cultură total diferită de cea din România m-ar putea ajuta să mă dezvolt într-o manieră mai completă. Deşi e greu să nu locuieşti în ţara ta de atâţia ani, aş putea spune că părinţii au avut dreptate”, spune executivul care acum coordonează din Varşovia, capitala Poloniei businessul BAT din regiunea Europa Centrală şi de Nord.

    Uitându-se în urmă, spune că în 2002 a început cu adevărat să-şi contureze cariera, mai exact la câteva săptămâni după terminarea facultăţii, când a devenit finance management trainee la British American Tobacco Olanda.
    „De acolo am trecut şi progresat printr-o varietate de poziţii, în finanţe în Belgia, Marea Britanie, Olanda din nou, apoi am devenit director financiar pentru British American Tobacco (BAT) Polonia la începutul lui 2012.” Acesta a fost unul dintre rolurile definitorii ale carierei sale, având oportunitatea de a participa şi a conduce un proiect prin care compania s-a transformat total, trecând la un model de distribuţie directă. Mai exact, într-o perioadă de doar nouă luni de zile a trebuit să se redefinească toată maniera de lucru a companiei, ceea ce a însemnat „o perioadă intensă, dar plină de provocări şi satisfacţii”.

    În septembrie 2014 s-a mutat în Suedia ca director general pentru businessul BAT din Suedia şi Norvegia. Nici doi ani mai târziu, în ianuarie 2016, a devenit director general al aceleiaşi companii în Polonia, iar din septembrie 2017 deţine funcţia actuală, mai exact a preluat pe lângă Polonia responsabilitatea de a conduce businessul BAT din încă şase ţări din Europa Centrală − Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia şi Estonia. „Este un job foarte dinamic într-o regiune geografică foarte dinamică, iar businessul se dezvoltă foarte rapid, ajutat şi de continua îmbunătăţire a situaţiei economice din zonă.” Executivul român mai spune că în acest moment industria tutunului trece printr-o transformare masivă, încercând să ofere consumatorilor de ţigări produse alternative. „Pentru mine este foarte important să menţin continuu contact cu oamenii care implementează (schimbările – n.red.) zi de zi şi care au ajutat la definirea ei (industriei – n.red.). Bineînţeles că sunt foarte multe întâlniri formale, cu obiective clare, procese, un pic de birocraţie şi aşa mai departe, dar pentru mine este extrem de important ca zilnic să îmi fac timp pentru discuţii informale, „la o cafea, cu cât mai mulţi colegi de diverse niveluri de senioritate în companie.”

    Asta îl ajută să înţeleagă ce se întâmplă în realitate, ce ar putea fi îmbunătăţit, şi astfel colectează idei pentru viitor. De asemenea, Dragoş Constantinescu este de părere că această abordare ajută la consolidarea relaţiilor din companie. Seara, când nu călătoreşte, încearcă mereu să facă puţin sport, pentru că proverbul „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos) a fost probat de multe ori. Şi pentru că a venit vorba de călătorii, în România a venit ultima dată acum două luni. Vine cam de 6-7 ori pe an. „Sunt destul de conectat la ce se întâmplă. România s-a dezvoltat enorm faţă de 1998, când am plecat eu, deci cu multe lucruri putem să ne mândrim. Dar dacă mă uit la dezvoltarea Poloniei, de exemplu, în aceeaşi perioadă, este clar că România are un potenţial mult mai mare decât nivelul la care este astăzi.”

    La întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în România, răspunsul este simplu. „Mereu.” După cum spune chiar el, de-a lungul timpului mereu şi-a dorit să se întoarcă acasă cândva în viitor. Şi acesta rămâne încă un obiectiv.
    „Până acum nu s-a întâmplat acest lucru, dar sunt convins că la momentul potrivit se va întâmpla. Viaţa e plină de surprize, deci vom vedea când şi cum.”

  • În timp ce Europa luptă cu populismul, un vechi „prieten” bate la uşă: Comuniştii din Cehia prind curaj şi încep să îşi popularizeze programul

    Ordinea politică din Europa este ameninţată în prezent de un nou val de naţionalism, însă în Republica Cehă, vechea gardă comunistă încearcă să revină în primplan, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care forţele populiste schimbă ordinea în guvernele europene începând cu Italia şi cu Suedia, miliardarul ceh Andej Babis a avut nevoie de susţinerea comuniştilor pentru a câştiga în luna iulie un vot de încredere şi pentru a-i fi aprobat noul plan naţonal de calcul al pensiilor.  

    Acest lucru le-a oferit comuniştilor cea mai mare capacitate de influenţă asupra puterii de la prăbuşirea regimului în 1989 până în prezent.

    La mai puţin de trei luni de la acest incident politic, comuniştii au început deja să devină vocali. Vojtech Filip, cel mai longeviv preşedinte de partid comunist de după revoluţie, îşi asumă public laudele pentru creşterea pensiilor şi susţine că se implică acum în negocierile pentru creşterea salariului minim.

    „Modelul neoliberal a intrat într-o criză”, spune Filip într-un interviu în Praga. „Cea mai atractivă parte din programul nostru este justiţia socială, care nu există acum. S-a mărit enorm gaura socială dintre bogaţi şi săraci”.

    De la trecerea spre democraţie, Republica Cehă a trecut printr-un proces dureros atât din punct de vedere politic cât şi din punct de vedere economic, în încercarea de a se transforma într-un potenţial membru al NATO şi al UE. Acum Republica Cehă este un membru mai bogat decât alte state precum Portugalia şi Grecia.