Tag: ceasuri

  • Cine este tânărul de 27 de ani din boardul Nuclearelectrica. Numai anul trecut şi-a cumpărat ceasuri de 6.000 de euro

    Mandatul său în consiliul de administraţie al emitentului cu 2,1 mld. lei capitalizare este unul provizoriu şi urmează să expire în această lună. Tânărul figurează cu trei apartamente în Bucureşti, din care două sunt moştenite, potrivit declaraţiei de avere, în care se specifică doar că acestea sunt primite de la un „unchi”, fără să ofere numele acestuia. Un apartament este cumpărat de Anton Cristian Romulus în 2011.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri de ceasuri elveţiene este pe cale de dispariţie

    Producătorii elveţieni de ceasuri sunt conştienţi de cererea crescută pentru wearables, dar sunt sceptici în ceea ce priveşte intrarea lor pe această piaţă fiindcă astfel ar fi nevoiţi să se bazeze pe companii din domeniul tehnologiei pentru realizarea microprocesoarelor care să înlocuiască părţile mecaniceale unui ceas, potrivit UBS. De asemenea, producătorii de ceasuri de lux şi-ar altera imaginea dacă ar începe să vândă dispozitive de purtat mai ieftine decât capodoperele lor în materie de orologerie.

    Astfel, potrivit analiştilor, brandul Swatch ar putea să fie cel mai afectat: se bazează mai ales pe produse entry-level. Potrivit unui articol publicat de Bloomberg, Swatch lucrează la dezvoltarea unui ceas inteligent pe care să îl lanseze spre finalul lui 2018. Producătorul american de ceasuri Fossil a intrat deja pe piaţa smartwatch-urilor, dar veniturile aduse de vânzările acestui produs au fost sub aşteptările reprezentanţilor companiei.

    Un aspect care îi poate ajuta pe producătorii elveţieni de ceasuri este că produsele lor sunt de fapt piese de bijuterie, atemporale, spre deosebire de ceasurile inteligente care devin de neutilizat după câţiva ani de la lansarea unui model pe piaţă. Totodată, o cercetare UBS realizată prin interogarea a 8.000 de utilizatori de smartphone-uri a arătat că principalul motiv pentru care oamenii nu îşi doresc un Apple Watch este convingerea că nu au nevoie de un astfel de produs.

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri de ceasuri elveţiene este pe cale de dispariţie

    Ceasurile inteligente încep să câştige teren, iar acest lucru ar putea să afecteze din ce în ce mai mult businessul producătorilor elveţieni de ceasuri tradiţionale. Afacerea Apple Watch este mai mare decât a oricărui brand elveţian, cu excepţia Rolex, au spus analiştii citaţi de Business Insider recent. În prezent, brandul Swatch este cel mai vulnerabil actualelor tendinţe de pe această piaţă.

    Producătorii elveţieni de ceasuri sunt conştienţi de cererea crescută pentru wearables, dar sunt sceptici în ceea ce priveşte intrarea lor pe această piaţă fiindcă astfel ar fi nevoiţi să se bazeze pe companii din domeniul tehnologiei pentru realizarea microprocesoarelor care să înlocuiască părţile mecaniceale unui ceas, potrivit UBS. De asemenea, producătorii de ceasuri de lux şi-ar altera imaginea dacă ar începe să vândă dispozitive de purtat mai ieftine decât capodoperele lor în materie de orologerie.

    Astfel, potrivit analiştilor, brandul Swatch ar putea să fie cel mai afectat: se bazează mai ales pe produse entry-level. Potrivit unui articol publicat de Bloomberg, Swatch lucrează la dezvoltarea unui ceas inteligent pe care să îl lanseze spre finalul lui 2018. Producătorul american de ceasuri Fossil a intrat deja pe piaţa smartwatch-urilor, dar veniturile aduse de vânzările acestui produs au fost sub aşteptările reprezentanţilor companiei.

    Un aspect care îi poate ajuta pe producătorii elveţieni de ceasuri este că produsele lor sunt de fapt piese de bijuterie, atemporale, spre deosebire de ceasurile inteligente care devin de neutilizat după câţiva ani de la lansarea unui model pe piaţă. Totodată, o cercetare UBS realizată prin interogarea a 8.000 de utilizatori de smartphone-uri a arătat că principalul motiv pentru care oamenii nu îşi doresc un Apple Watch este convingerea că nu au nevoie de un astfel de produs.

  • Vladimir Putin îşi scoate ceasul la vânzare. Vezi cum arată şi cât costă – GALERIE FOTO

    Ceasul pe care Putin îl scoate la licitaţie este un Patek Philippe 5208P, unul dintre cele mai complicate ceasuri Patek realizate vreodată. Este un ceas impresionant şi unul dintre cele mai scumpe, costând nu mai puţin 980,000 de franci elveţieni ( adică puţin peste 1 milion de dolari). 5208P poate fi cumpărat doar de către cei selectaţi dintre aplicanţi. Pentru că da, trebuie să aplici şi să fii trecut pe o listă pentru a putea fi considerat vrednic pentru a-l deţine.

     

  • Vladimir Putin îşi scoate ceasul la vânzare. Vezi cum arată şi cât costă – GALERIE FOTO

    Ceasul pe care Putin îl scoate la licitaţie este un Patek Philippe 5208P, unul dintre cele mai complicate ceasuri Patek realizate vreodată. Este un ceas impresionant şi unul dintre cele mai scumpe, costând nu mai puţin 980,000 de franci elveţieni ( adică puţin peste 1 milion de dolari). 5208P poate fi cumpărat doar de către cei selectaţi dintre aplicanţi. Pentru că da, trebuie să aplici şi să fii trecut pe o listă pentru a putea fi considerat vrednic pentru a-l deţine.

     

  • Cum arată cele mai scumpe ceasuri din lume – GALERIE FOTO şi VIDEO

    Ceasurile au devenit un accesoriu nelipsit, atât în rândul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Însă în articolul de faţă nu vă prezentăm ceasuri obişnuite, ci doar pe cele care au intrat în clubul ceasurilor de 1 milion de dolari. Mai jos veţi putea vedea cele mai scumpe ceasuri din lume, selectate de către publicaţia americană WatchTime.

    Hublot Classic Fusion Haute Joaillerie – 1 milion de dolari

    Este format doar din 8 piese, iar suprafaţa îi este acoperită de 1.185 de diamante.

    Roger Dubuis Excalibur Quatuor – 1.1 milioane de dolari

    Potrivit companiei, este primul ceas construit integral din silicon şi este compus din 590 de piese, ceea ce îl face uşor, dar rezistent. Doar trei exemplare există în lume.

     

     

  • De la instrumente muzicale la sute de cai putere: povestea omului de afaceri care a înfiinţat una dintre cele mai cunoscute mărci de motociclete

    Născut în 1851, Torakusu Yamaha a fost al treilea fiu al lui Takanosuke, astronom de profesie, care lucra şi ca inginer de proiecte. În acest mediu, el a fost inevitabil fascinat şi atras de maşinării şi tehnologie. În 1871 s-a mutat la Nagasaki şi a început să studieze producţia de ceasuri sub îndrumarea unui inginer englez. În câţiva ani a devenit un expert în ceasuri, motiv pentru care s-a îndreptat către o nouă provocare: echipamentele medicale. S-a mutat din nou, de această dată la Osaka, şi a studiat din greu, trăind din reparaţiile de echipamente medicale şi ceasuri. Până într-o zi.

    În 1887, directorul unei şcoli elementare din Jinjo trăia o mare dezamăgire că un armoniu scump (instrument muzical asemănător cu orga), importat din America şi donat de către un bogătaş şcolii respective, nu mai funcţiona. Acesta era un obiect rar la acea vreme şi faimos; dacă 20 kg de orez costau 1 yen, armoniul ajungea până la 45 de yeni. Directorul a făcut orice să îl repare, fără sorţi de izbândă, până când i-a încredinţat această sarcină lui Torakusu, pe care îl cunoştea ca bun meşter de reparaţii. În scurt timp, el a identificat cauza problemei şi a început să creeze un plan al structurii interioare a armoniului. ”Simt că pot construi astfel de instrumente pentru 3 yeni bucata, iar în viitor toate şcolile elementare din Japonia ar putea avea câte unul“, a declarat, încrezător, Yamaha.

    Imediat după aceea, Torakusu i-a cerut lui Kisaburo Kawai, un meşter de bijuterii, să îşi unească forţele cu el pentru a începe să construiască un astfel de instrument. Două luni mai târziu, după câteva încercări eşuate, cei doi au reuşit să creeze primul armoniu, care nu a primit aprecierile la care se aştepau. Fără a cunoaşte muzică, lucrul său era incomplet, aşa că a decis să studieze teoriile muzicale, timp de o lună, cu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din Tokio. S-a întors acasă şi a lucrat zi de zi până a construit cel de-al doilea instrument, care de data aceasta s-a dovedit a fi perfect. În 1887, Torakusu Yamaha punea bazele companiei sale Yamaha Fukin Seizojo (Fabrica de Instrumente Yamaha), care a crescut treptat până a ajuns în punctul de a exporta instrumente în Asia de Sud-Est. În 1897, într-o perioadă înfloritoare pentru populaţia japoneză, Yamaha a înfiinţat Nippon Gakki Co., Ltd, fiind instalat ca primul său preşedinte.

    Deşi structura unui pian este mult mai complicată decât a unui armoniu, Yamaha nu a renunţat până când nu a reuşit să producă piane pentru folosinţa de zi cu zi, unul dintre instrumentele de bază ale muncii şi brandului său. Astfel, în 1899 Torakusu a mers singur în SUA şi a vizitat cu entuziasm fabrici de pian pentru a învăţa în detaliu metodele de producţie şi instrumentele necesare, iar începând cu anul următor a scos pe piaţă şi primul pian Yamaha. În 1902 a finalizat cel mai mare şi mai impozant pian, care, împreună cu armoniul, au primit premiul onorific la Louisiana Purchase Exposition din Missouri, SUA. În această perioadă, Torakusu a început să ofere programe de ucenicie, care au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea multor ingineri bine calificaţi. În 1911, el a devenit primul vicepreşedinte al consiliului municipal Hamamatsu.

    Torakusu Yamaha, care a pus bazele industriei instrumentelor muzicale la Hamamatsu şi care şi-a dedicat viaţa cercetării şi muncii în domeniu, a decedat la vârsta de 65 de ani. A rămas în memoria tuturor ca ”regele instrumentelor muzicale“ şi, în acelaşi timp, un om modest şi muncitor. Nici după ce compania a crescut nu a devenit arogant şi a fost foarte apropiat de angajaţii săi; spre exemplu, când erau bolnavi îi vizita foarte des şi le adăuga bani în plus la salariu pentru cheltuieli medicale. Însă, pe de altă parte, Yamaha era un om rece, sobru, care nu zâmbea prea des şi nici nu vorbea mai mult decât strictul necesar.

    Yamaha Corporation este astăzi, 130 de ani mai târziu, o corporaţie multinaţională japoneză, cu o gamă foarte largă de produse şi servicii, în special instrumente muzicale, instrumente electronice, motociclete şi echipamente sportive. Yamaha Motor Corporation, cea mai populară divizie a conglomeratului, a apărut pe piaţă în 1995 şi a început, iniţial, să imite motocicletele europene.

  • De la instrumente muzicale la sute de cai putere: povestea omului de afaceri care a înfiinţat una dintre cele mai cunoscute mărci de motociclete

    Născut în 1851, Torakusu Yamaha a fost al treilea fiu al lui Takanosuke, astronom de profesie, care lucra şi ca inginer de proiecte. În acest mediu, el a fost inevitabil fascinat şi atras de maşinării şi tehnologie. În 1871 s-a mutat la Nagasaki şi a început să studieze producţia de ceasuri sub îndrumarea unui inginer englez. În câţiva ani a devenit un expert în ceasuri, motiv pentru care s-a îndreptat către o nouă provocare: echipamentele medicale. S-a mutat din nou, de această dată la Osaka, şi a studiat din greu, trăind din reparaţiile de echipamente medicale şi ceasuri. Până într-o zi.

    În 1887, directorul unei şcoli elementare din Jinjo trăia o mare dezamăgire că un armoniu scump (instrument muzical asemănător cu orga), importat din America şi donat de către un bogătaş şcolii respective, nu mai funcţiona. Acesta era un obiect rar la acea vreme şi faimos; dacă 20 kg de orez costau 1 yen, armoniul ajungea până la 45 de yeni. Directorul a făcut orice să îl repare, fără sorţi de izbândă, până când i-a încredinţat această sarcină lui Torakusu, pe care îl cunoştea ca bun meşter de reparaţii. În scurt timp, el a identificat cauza problemei şi a început să creeze un plan al structurii interioare a armoniului. ”Simt că pot construi astfel de instrumente pentru 3 yeni bucata, iar în viitor toate şcolile elementare din Japonia ar putea avea câte unul“, a declarat, încrezător, Yamaha.

    Imediat după aceea, Torakusu i-a cerut lui Kisaburo Kawai, un meşter de bijuterii, să îşi unească forţele cu el pentru a începe să construiască un astfel de instrument. Două luni mai târziu, după câteva încercări eşuate, cei doi au reuşit să creeze primul armoniu, care nu a primit aprecierile la care se aştepau. Fără a cunoaşte muzică, lucrul său era incomplet, aşa că a decis să studieze teoriile muzicale, timp de o lună, cu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din Tokio. S-a întors acasă şi a lucrat zi de zi până a construit cel de-al doilea instrument, care de data aceasta s-a dovedit a fi perfect. În 1887, Torakusu Yamaha punea bazele companiei sale Yamaha Fukin Seizojo (Fabrica de Instrumente Yamaha), care a crescut treptat până a ajuns în punctul de a exporta instrumente în Asia de Sud-Est. În 1897, într-o perioadă înfloritoare pentru populaţia japoneză, Yamaha a înfiinţat Nippon Gakki Co., Ltd, fiind instalat ca primul său preşedinte.

    Deşi structura unui pian este mult mai complicată decât a unui armoniu, Yamaha nu a renunţat până când nu a reuşit să producă piane pentru folosinţa de zi cu zi, unul dintre instrumentele de bază ale muncii şi brandului său. Astfel, în 1899 Torakusu a mers singur în SUA şi a vizitat cu entuziasm fabrici de pian pentru a învăţa în detaliu metodele de producţie şi instrumentele necesare, iar începând cu anul următor a scos pe piaţă şi primul pian Yamaha. În 1902 a finalizat cel mai mare şi mai impozant pian, care, împreună cu armoniul, au primit premiul onorific la Louisiana Purchase Exposition din Missouri, SUA. În această perioadă, Torakusu a început să ofere programe de ucenicie, care au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea multor ingineri bine calificaţi. În 1911, el a devenit primul vicepreşedinte al consiliului municipal Hamamatsu.

    Torakusu Yamaha, care a pus bazele industriei instrumentelor muzicale la Hamamatsu şi care şi-a dedicat viaţa cercetării şi muncii în domeniu, a decedat la vârsta de 65 de ani. A rămas în memoria tuturor ca ”regele instrumentelor muzicale“ şi, în acelaşi timp, un om modest şi muncitor. Nici după ce compania a crescut nu a devenit arogant şi a fost foarte apropiat de angajaţii săi; spre exemplu, când erau bolnavi îi vizita foarte des şi le adăuga bani în plus la salariu pentru cheltuieli medicale. Însă, pe de altă parte, Yamaha era un om rece, sobru, care nu zâmbea prea des şi nici nu vorbea mai mult decât strictul necesar.

    Yamaha Corporation este astăzi, 130 de ani mai târziu, o corporaţie multinaţională japoneză, cu o gamă foarte largă de produse şi servicii, în special instrumente muzicale, instrumente electronice, motociclete şi echipamente sportive. Yamaha Motor Corporation, cea mai populară divizie a conglomeratului, a apărut pe piaţă în 1995 şi a început, iniţial, să imite motocicletele europene.

  • Cum acest tânăr a făcut o afacere de aproape 200 de milioane de dolari vânzând ceasuri ieftine

    Ca mulţi dintre prietenii săi, Tysander a călătorit în Australia după ce a terminat liceul. Acolo Tysander a întâlnit un englez pe nume Daniel Wellington, care purta un ceas Rolex şi care l-a impresionant cu alura lui de James Bond. Astfel i-a venit ideea de milioane de dolari, dar şi un nume pentru brandul de ceasuri: Daniel Wellington.

    „Mi-am dat seama că exista o piaţă pentru astfel de ceasuri, ceva mai pretenţioase”, a declarat el. Dar succesul nu a venit peste noapte. S-a întors în Suedia unde a lucrat în mai multe locuri, de unde a fost concediat apoi s-a înscris la cursuri de business. A început două companii: prin care vindea online cravate şi ceasuri de plastic. Cu banii obţinuţi, 24.000 de dolari, a început cea de-a treia companie, care avea să-i schimbe viaţa.

    „Am făcut un mic magazin online şi am creat chiar eu logo-ul în Photoshop apoi am trimis design-ul la o fabrică din China”, a spus Tysander.

    Ceasul a fost un succes, nu doar datorită design-ului frumos, ci şi faptului că a s-a folosit de social media pentru promovare.  Acesta a apelat la mai multe personalităţi online pentru a-i promova produsul. Acum este la ordinea zilei acest lucru, dar la vremea respectivă nu era ceva foarte întâlnit. Acum compania are peste 2.2 milioane de urmăritori pe Instagram, iar în 2014 s-au vândut peste 1 milion de unităţi, ceea ce înseamnă 70 milioane de dolari. În 2015 veniturile companiei au crescut la 170 milioane de dolari şi Tysander, singurul proprietar al companiei, a făcut un profit de 66 milioane de dolari.

    Tysander refuză să dea bani pentru reclamă şi preferă să doneze ceasurile vedetelor care sunt dispuse să-i promoveze ceasul.

    „Nu-mi imaginam în 2013 că Daniel Wellington va creşte atât de mult. Sunt foarte norocos”, a mai spus tânărul care a cumpărat recent un apartament în centrul oraşului Stockholm în valoare de 12.8 milioane de dolari.

    La început a recrutat foşti colegi de facultate, iar în prezent are o echipă de peste 100 de oameni în cinci sedii în Los Angeles, New York, Stockholm, Hong Kong şi Shenzen. Pentru a păstra preţurile mici, compania produce în China. Distribuţia a fost făcută mai întâi online, în Suedia, apoi a venit în New York prin parteneri, iar acum ceasurile lui sunt în magazine mari din State, precum Bloomingdale sau Nordstrom. În prezent, are peste 5800 de parteneri în întreaga lume.

    „O parte din mine îşi doreşte să-l contacteze pe Daniel Wellington şi să-i explic ce s-a întâmplat, dar poate mai bine este să-l las în pace. Dacă ar apărea într-o zi la birou, probabil că m-aş ascunde sub masă”, a declarat Tysander.

    Compania a crescut cu 4,695% în topul Inc. 5000 Europe, care analizează creşterile companiilor antreprenoriale din Europa, înregistrând astfel cea mai mare creştere.

  • Cum acest tânăr a făcut o afacere de aproape 200 de milioane de dolari vânzând ceasuri ieftine

    Ca mulţi dintre prietenii săi, Tysander a călătorit în Australia după ce a terminat liceul. Acolo Tysander a întâlnit un englez pe nume Daniel Wellington, care purta un ceas Rolex şi care l-a impresionant cu alura lui de James Bond. Astfel i-a venit ideea de milioane de dolari, dar şi un nume pentru brandul de ceasuri: Daniel Wellington.

    „Mi-am dat seama că exista o piaţă pentru astfel de ceasuri, ceva mai pretenţioase”, a declarat el. Dar succesul nu a venit peste noapte. S-a întors în Suedia unde a lucrat în mai multe locuri, de unde a fost concediat apoi s-a înscris la cursuri de business. A început două companii: prin care vindea online cravate şi ceasuri de plastic. Cu banii obţinuţi, 24.000 de dolari, a început cea de-a treia companie, care avea să-i schimbe viaţa.

    „Am făcut un mic magazin online şi am creat chiar eu logo-ul în Photoshop apoi am trimis design-ul la o fabrică din China”, a spus Tysander.

    Ceasul a fost un succes, nu doar datorită design-ului frumos, ci şi faptului că a s-a folosit de social media pentru promovare.  Acesta a apelat la mai multe personalităţi online pentru a-i promova produsul. Acum este la ordinea zilei acest lucru, dar la vremea respectivă nu era ceva foarte întâlnit. Acum compania are peste 2.2 milioane de urmăritori pe Instagram, iar în 2014 s-au vândut peste 1 milion de unităţi, ceea ce înseamnă 70 milioane de dolari. În 2015 veniturile companiei au crescut la 170 milioane de dolari şi Tysander, singurul proprietar al companiei, a făcut un profit de 66 milioane de dolari.

    Tysander refuză să dea bani pentru reclamă şi preferă să doneze ceasurile vedetelor care sunt dispuse să-i promoveze ceasul.

    „Nu-mi imaginam în 2013 că Daniel Wellington va creşte atât de mult. Sunt foarte norocos”, a mai spus tânărul care a cumpărat recent un apartament în centrul oraşului Stockholm în valoare de 12.8 milioane de dolari.

    La început a recrutat foşti colegi de facultate, iar în prezent are o echipă de peste 100 de oameni în cinci sedii în Los Angeles, New York, Stockholm, Hong Kong şi Shenzen. Pentru a păstra preţurile mici, compania produce în China. Distribuţia a fost făcută mai întâi online, în Suedia, apoi a venit în New York prin parteneri, iar acum ceasurile lui sunt în magazine mari din State, precum Bloomingdale sau Nordstrom. În prezent, are peste 5800 de parteneri în întreaga lume.

    „O parte din mine îşi doreşte să-l contacteze pe Daniel Wellington şi să-i explic ce s-a întâmplat, dar poate mai bine este să-l las în pace. Dacă ar apărea într-o zi la birou, probabil că m-aş ascunde sub masă”, a declarat Tysander.

    Compania a crescut cu 4,695% în topul Inc. 5000 Europe, care analizează creşterile companiilor antreprenoriale din Europa, înregistrând astfel cea mai mare creştere.