BusinessMagazin

Tag: CE

  • Comisia Europeană: Politica fiscală a României, lipsă de continuitate, predictibilitate şi planificare strategică

    În raport se arată că în cursul anului 2014 contribuţiile de asigurări sociale au fost reduse cu cinci puncte procentuale şi a fost introdusă taxa pe construcţii speciale, care a fost modificată şi redusă în ianuarie 2015. În plus a fost introdusă o scutire fiscală pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice, care este aplicabilă în perioada iulie 2014-sfârşitul lui 2016.

    Comisia Europeană notează faptul că astfel de stimulente sunt folosite de regulă mai mult ca instrumente în perioade de scădere economică. De asemenea, consultările cu partenerii sociali legate de unele dintre aceste măsuri au fost limitate, iar termenele de introducere relativ scurte.

    În privinţa reducerii contribuţiei de asigări sociale cu cinci puncte procentuale, Comisia Europeană estimează că măsura va genera pierderea unor venituri bugetare de 0,75% din PIB, în acest an.

    “Guvernul intenţionează să compenseze acest impact în principal prin reduceri ale cheltuielilor, în trimestrul patru al anului trecut, precum şi în 2015. Sustenabilitatea acestei abordări rămâne să fie verificată în cursul anului 2015”, se arată în raport.

    Un alt motiv de îngrijorare menţionat de Comisia Europeană este conformarea la plata TVA. Astfel, începând din anul 2000, decalajul mediu la colectarea TVA a depăşit 40%, cu un nivel de 44% în 2012, cel mai ridicat din Uniunea Europeană şi cu mult peste media de 16% la nivelul a 26 de state membre. Cu toate acestea, raportul menţionează că autorităţile introduc treptat măsuri de îmbunătăţire a colectării TVA, cum ar fi plăţile electronice, o nouă procedură de înregistrare a TVA şi o loterie pentru facturile fiscale.

    Raportul face referire şi la programul de restructurare a creditelor persoanelor cu venituri mici sau medii, introdus în iunie 2014, care ar putea avea un impact negativ asupra disciplinei creditelor şi ar putea avea ca efect necesitatea unor provizioane suplimentare din partea băncilor. Accesarea acestui program este deocamdată limitată, dar autorităţile intenţionează să modifice criteriile de eligibilitate, pentru a-l face mai atractiv.

    Munca nedeclarată şi declararea unor venituri sub nivelul lor real influenţează negativ veniturile fiscale, se mai arată în raportul CE. Discrepanţa dintre nivelul relativ de impozitare a muncii şi veniturile reale din impozitarea muncii sugerează un nivel ridicat al veniturilor nedeclarate. Raportul menţionează raportul annual al Consiliului Fiscal din 2013, potrivit căruia circa 1,57 milioane de persoane din România munceau fără forme legale, în 2012.

    Potrivit CE, deciziile justiţiei şi companiile de stat nerentabile reprezintă riscuri pentru viitoarele deficite bugetare.

    “Deciziile neanticipate ale justiţiei, cu impact bugetar semnificativ, au fost un fapt obişnuit în ultimii ani, iar anticiparea unor posibile riscuri legale rămâne o problemă. Unele companii de stat şi alte companii reclasificate au contribuit la deficitul bugetar, ceea ce reflectă ineficienţă şi slabă guvernanţă corporatistă”, notează raportul.

    În domeniul cheltuielilor publice, ineficienţele semnificative încă afectează potenţialul de creştere al României. Proiectele finanţate local duc lipsă uneori de o pregătire corespunzătoare, potrivit Comisiei. Totodată, absorbţia fondurilor UE este scăzută, de numai 52,2% din fondurile structurale şi de coeziune disponibile la sfârşitul anului 2014.

    Totuşi, continuarea ajustării fiscale şi nivelul sustenabil al datoriei publice contribuie la condiţii confortabile de finanţare. Toate cele trei mari agenţii de rating au acordat României rating recomandabil investiţiilor, iar asigurarea pentru riscul de neplată (CDS-uri) se află la cel mai redus nivel după jumătatea anului 2007.

  • CE începe lucrul la noul raport MCV: Procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României, complex

    Experţii Comisiei Europene care se ocupă de întocmirea raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au explicat, pentru MEDIAFAX, că procesul de monitorizare a obiectivelor impuse României este atât de complex, încât s-a început deja lucrul la raportul din 2016.

    Conform surselor citate, pentru întocmirea unui astfel de raport, Comisia Europeană organizează trei misiuni în România, în diferite zone ale ţării.

    “De obicei, o astfel de misiune are loc în primăvară, una în toamnă şi una spre sfârşitul anului. Fiecare durează aproximativ o săptămână. În România, delegaţiile vizitează atât Bucureştiul cât şi alte oraşe ale ţării pentru a-şi forma o impresie de ansamblu asupra situaţiei din toată ţara. În ultimii ani am vizitat, spre exemplu, Iaşi, Constanţa sau Cluj”, au precizat reprezentanţii CE.

    Ei au precizat că echipa care se ocupă de întocmirea raportului este alcătuită din şase persoane, care lucrează şi pe alte probleme de justiţie şi de afaceri interne şi cărora li se alătură, în cadrul procedeelor de evaluare, şi personal de la mai multe servicii şi departamente ale CE.

    “Comisia are un număr de persoane al căror rol principal constă în coordonarea procesului MCV. Aceştia au un background professional variat, dar au expertiză comună pe problemele care privesc aspecte judiciare, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Aceştia se află atât la sediul Comisiei cât şi la cel al Reprezentanţelor Comisiei Europene din România şi Bulgaria“, au adăugat experţii.

    În cadrul vizitelor făcute în teritoriu, reprezentanţii grupului care se ocupă de MCV discută cu membri din Guvern, din Parlament, dar şi din sistemul judiciar şi din diferite organizaţii non-guvernamentale.

    De asemenea, aceştia se întâlnesc şi cu ambasadorii statelor membre UE, care le împărtăşesc experienţele în urma interacţiunii cu sistemul din România.

    Printre ONG-urile cu care colaborează CE se numără, potrivit surselor citate, Transparency International, Expert Forum, AID Romania, Funky Citizens, Freedom House şi Centrul pentru Resurse Legale, precum şi o serie de asociaţii profesionale din mediul afacerilor.

    Experţii au precizat că, în pofida instituirii raportului anticorupţie de anul trecut pentru toate statele membre, MCV are în continuare rolul său.

    Întrebaţi dacă MCV este eficient, în condiţiile în care mai mulţi politicieni consideră că acesta este folosit ca un instrument politic pentru a bloca aderarea României la Spaţiul Schengen, experţii CE au precizat că mecanismul este încă necesar României “pentru a ajuta ţara să realizeze reformele necesare pentru ca cetăţenii să aibă încredere în sistemele judiciare”.

    Anul acesta este primul în care Comisia Europeană a făcut public raportul direct către mass media, fără a organiza o conferinţă de presă, reprezentanţii Comisiei Europene susţinând că informaţiile vor fi oferite prin reprezentanţele Comisiei din ţările gazdă şi direct la sediul Comisiei pentru “toţi cei care le solicită”.

    Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituţiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunităţii unor parlamentari, dar şi a Avocatului Poporului.

    Parlamentul primeşte cele mai multe “bile negre” în raportul MCV pentru România. Una dintre nemulţumiri vizează nerespectarea de către Parlament a hotărârilor Curţii Constituţionale care a dat, în 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constituţie, la modificări ale codurilor penale sau referitor la incompatibilităţi.

    De asemenea, Avocatul Poporului este criticat pentru necontestarea unor OUG. Ca şi precedentele rapoarte sunt amintite ordonanţele de urgenţă, menţionându-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum şi nerespectarea criteriilor de urgenţă.

    Dincolo de aceste critici, concluziile ultimului raport arată că, în perioada scursă de la rapoartele MCV anterioare, România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor. Prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat că România este “pe drumul bun”, în timp ce preşedintele Jean-Claude Juncker şi-a exprimat speranţa că România va continua pe calea reformelor şi va putea ieşi din program în cursul mandatului actualei Comisii.

    În schimb, raportul Bulgariei a fost negativ, experţii europeni notând că Sofia a înregistrat progrese într-un ritm lent în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi noi paşi sunt necesari pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate.

    Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit pentru prima (şi singura) dată în 2007, ca urmare a faptului că în momentul aderării la UE România şi Bulgaria prezentau încă unele deficienţe în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi, în cazul Sofiei, a crimei organizate care puteau împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, a politicilor şi a programelor Uniunii.

    Comisia a gândit acest mecanism ca un sprijin pentru România şi Bulgaria în eforturilor lor de remediere a acestor deficienţe. Totodată, MCV are rolul de a verifica periodic progresele înregistrate de cele două ţări.

  • Comisia Europeană, despre cazul Greciei: Apartenenţa unei ţări la zona euro este “irevocabilă”

    “Apartenenţa la zona euro este irevocabilă”, a declarat Annika Breidthardt, amintind că această regulă este înscrisă în Tratatul de la Lisabona, în “Articolul 140, paragraful 3”.

    “Nu vom face speculaţii şi scenarii care riscă să fie interpretate într-un context care nu va fi”, a explicat un alt purtător de cuvânt, Margaritis Schinas.

    Potrivit publicaţiei germane Der Spiegel, Guvernul Germaniei consideră inevitabilă excluderea Greciei din zona euro, în cazul în care partidul extremist Syriza va câştiga alegerile din 25 ianuarie. Aceste informaţii au suscitat controverse în Germania, unde sunt considerate modalităţi prin care Guvernul Angela Merkel exercită presiuni asupra alegătorilor greci.

    Comisarul UE pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, le-a cerut pe 29 decembrie alegătorilor greci să susţină reformele favorabile creşterii economice.

    “Grecii sunt liberi să ia decizii suverane privind Guvernul lor. În privinţa apartenenţei la zona euro, doar Grecia poate decide”, a declarat preşedintele Franţei, François Hollande.

  • Experţii FMI şi CE, la Guvern pentru o primă discuţie cu Ponta despre bugetul pe anul viitor

    Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

    Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.

    Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.

    Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

    Anterior campaniei elctorale, Finanţele analizau o serie de măsuri privind majorarea unor impozite care să ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri.

    În urmă cu două săptămâni, MEDIAFAX a publicat un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

    De asemenea, documentul menţiona posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% şi 35%).

    Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

    Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finanţelor au declarat pentru MEDIAFAX că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflaţiei şi pentru 2015 va fi adoptată abia după discuţiile cu FMI şi CE.

    Indicaţii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că săptămâna trecută Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.

    Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale ANRP.

    Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, tranşa aferentă anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor prin titluri executorii, 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unităţi afalte sub administrarea primăriilor.

    Această rectificare nu ajută însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

    Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

    “Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus pentru MEDIAFAX surse din MFP.

    Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

    Potrivit primelor estimări realizate de Ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie a fondurilor europeneşi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.

    Sursele citate au precizat însă pentru MEDAFAX că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă se va negocia un deficit bugetar mai mare decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale.

    Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.

    În materia accizelor, deşi banca centrală nu vede un impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanţele au analizat impactul bugetar şi asupra pieţei prin majorarea accizelor la bere şi vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

    Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE, care va veni marţi, 2 decembrie, la Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică.

     

  • CE avertizează că Franţa riscă în continuare sancţiuni, dacă nu continuă reformele structurale

    “Comisia consideră că Franţa a făcut progrese limitate în ceea ce priveşte sectorul structural al recomandărilor fiscal făcute de Consiliul de Miniştri al UE în 2014”, se arată într-un raport al CE, relatează Financial Times.

    De asemenea, CE a apreciat că Franţa “nu a întreprins acţiuni efective” în acest an pentru a respecta regulile impuse de UE.

    În aceste condiţii, CE a hotărât să acorde timp guvernului francez până în luna martie a anului viitor pentru a dovedi că respectă angajamentul privind implementarea reformelor structurale, înainte de a lua o decizie în ceea ce priveşte sancţionarea Franţei. Comisia evită astfel un conflict cu Parisul legat de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare.

    “Până în martie vom şti clar dacă guvernele implementează reformele pe care s-au angajat să le iniţieze. Este în interesul zonei euro să o facă. Fiecare trebuie să aibă rolul său pentru a sprijini revenirea economică”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice.

    În afară de Franţa, şi Italia şi Belgia riscă să fie sancţionate din cauza proiectelor de buget pentru anul viitor.

    La finalul lunii octombrie, autorităţile de la Bruxelles au acceptat proiectele de buget ale Franţei şi Italiei pentru 2015, după corecţii de ultim moment, însă nu au exclus posibilitatea de a cere măsuri suplimentate de reducere a deficitelor şi de a impune amenzi în cazul nerespectării regulilor bugetare ale UE.

    În octombrie, Guvernul francez a anunţat că va rata atât anul viitor, cât şi în 2016 ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, dar a avertizat că nu va lua măsuri suplimentare de austeritate, în ciuda presiunilor Uniunii Europene.

    Franţa, al cărei proiect de buget prevede pentru 2015 un deficit de 4,3% din PIB, a promis o reducere suplimentară a cheltuielilor de 3,6-3,7 miliarde de euro. Deficitul structural va scădea cu peste 0,5 puncte procentuale, faţă de 0,2% în proiectul iniţial.

    Ţinta unui deficit bugetar de sub 3% trebuia atinsă în 2015, după ce guvernul francez ceruse deja de două ori Comisiei Europene să amâne acest termen.

  • ANALIZĂ: Noua Comisie Europeană are o agendă economică încărcată

    Echipa prezidată de către Jean-Claude Juncker intră în funcţiune sâmbătă. Însă îşi va începe activitatea de luni. Dosarele nu lipsesc, de la criza din Ucraina şi până la negocierile comerciale cu Statele Unite. Dar prioritatea afişată de către Juncker este relansarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă.

    “Lunile viitoare vor fi extrem de grele, cu previziunile Comisiei, avizarea diverselor bugete pentru noiembrie şi pregătirea planului de investiţii”, subliniază Pierre Moscovici, însărcinat cu portofoliul Afacerilor Economice.

    El urmează să prezinte încă de marţi noile previziuni economice ale Comisiei şi să ia act de slăbiciunea economiei în Zona Euro. Acest exerciţiu va avea, din nou, semnificaţia unui important examn oral, după audierea în Parlamentul European (PE), unde a fost criticat, unii îndoindu-se de capacitatea fostului ministru francez al Finanţelor de a judeca cu neutralitate situaţia din ţara sa.

    Terenul a fost dominat de către predecesorul său, finlandezul Jyrki Katainen. El a decis săptămâna aceasta să nu respingă niciun proiect de buget din Zona Euro. Franţa şi Italia au scăpat de un scenariu extrem de umilitor, chiar dacă dosarul nu este închis.

    Comisia nu a exclus că ar putea să ceară “măsuri suplimentare” de reducere a deficitelor anumitor state membre, ameninţând inclusiv cu aplicarea unor amenzi în cazul nerespectării regulilor, o adevărată sabie a lui Damocles pentru Franţa, care ar urma să-şi aducă deficitul public sub pragul de 3% abia până în 2017, cu încă doi ani întârziere.

    Examinarea aprofundată a bugetelor urmează să aibă loc la jumătatea lui noiembrie, înaintea reuniunii Zonei Euro special consacrate acestui dosar la sfârşitul lunii.

    – O promisiune şi multe întrebări

    Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este fără îndoială planul masiv de investiţii, în valoare de 300 de miliarde de euro, destinat relansării creării de locuri de mună şi economiei, aflate în pană pe tot continentul. “Este urgent”, a subliniat în PE Jean-Claude Juncker, noul preşedinte al Comisiei, care s-a angajat să-l prezinte până la Crăciun.

    Ideea este să se avanseze repede, iar rezultatele să fie mai bune decât ale “Pactului pentru creştre economică” în valoare de 120 de miliarde de euro, lansat în 2012, care şi-a arătat rapid limitele. Pentru accelerarea ritmului, Parisul şi Berlinul mizează pe poziţii comune, pe care cele două capitale vor să le prezinte la începutul lui decembrie.

    Însă conturul planului rămâne extrem de ambiguu: originea fondurilor şi repartizarea efortului între sectoarele public şi privat nu este reglementat, iar Berlinul refuză să semneze cecuri pentru stimularea activităţii. “Ni s-a confirmat că va exista un plan cu noi resurse publice, însoţit de investiţii private”, dădeau asigurări socialiştii din cadrul PE, la începutul lui octombrie.

    Juncker insista săptămâna trecută asupra faptului “acest pachet nu poate să fie finanţat prin deficite extinse”, îndemnând sectorul privat să participe la efort, alături de fonfurile publice.

    Pentru moment există o singură certitudine: Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) urmează să contribuie. “Pivotul este necesar să fie BEI, dar va fi necesar să-şi asume riscuri reale, cu pârghii reale. O creştere de capital ar putea servi la maximizarea efectului de pârgie”, apreciază un diplomat european, care intenţionează să trezească instituţia, percepută adesea ca o “frumoasă adormită”.

    Altă ideea a fost îndepărtată deja, în urma refuzului Germaniei, şi anume recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al Zonei Euro, care are o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro, dintre care în prezent sunt disponibile 450.

    Planul de investiţii urmează să constituie punctul culminant al summitului european de la sfârşitul anului, prevăzut în perioads 18-19 decembrie.

  • Un nou candidat sloven pentru un post în CE va fi propus “în două-trei zile”

    “Voi face tot ceea ce este necesar pentru ca Guvernul să găsească un nou candidat corespunzător (…) în două-trei zile”, a declarat premierul Miro Cerar în faţa jurnaliştilor, la Milano, potrivit agenţiei slovene de presă STA.

    Bratusek, un fost premier care a fost desemnată pentru postul de vicepreşedinte însărcinat cu Energia în Comisia Juncker, a fost respinsă cu o largă majoritate. Ea s-a retras atât în urma unei prestaţii neconvingătoare în audieri, cât şi a unor negocieri între dreapta şi socialiştii din cadrul PE.

    Cerar a anunţat negocieri cu privire la o nouă candidatură încă de miercuri seara. Un adversar politic al lui Alenka Bratusek, el şi-a exprimat “regretul” că ţara sa a “pierdut o ocazie unică de a ocupa o poziţie-cheie în Comisia” prezidată de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

    Bratusek, învinsă în alegerile legislative din Slovenia, în iulie, a profitat de ultimele săptămâni cât s-a aflat în funcţia de premier pentru a se include pe o listă cu trei potenţiali candidaţi sloveni pentru postul de comisar european, provocând critici dure din partea clasei politice din ţara sa.

    Miro Cerar, succesorul ei la Ljubljana, s-a opus în mod public acestei candidaturi. El s-a declarat miercuri seara “surprins” de respingerea compatrioatei sale de către deputaţii europeni.

  • Comisia Europeană investighează oficial Amazon.com pentru aranjamentul fiscal din Luxembourg

    Executivul UE este îngrijorat că acordul fiscal dintre Amazon şi autorităţile din Luxembourg, din 2003, ar putea echivala cu subvenţii ilegale şi ar putea cere ca taxele neplătite de companie să fie recuperate de stat.

    Guvernul din Luxembourg a furnizat în august informaţii referitoare la mai multe cazuri, solicitate de CE în cadrul aceleiaşi investigaţii, inclusiv despre Amazon.com.

    “Decizia din 2003 din Luxembourg, care se aplică subsidiarei locale Amazon EU Sarl, ar putea subestima profitul impozabil al acestei divizii, care înregistrează cea mai mare parte a profitului grupului Amazon în Europa”, potrivit Comisiei.

    Instituţia europeană consideră că acest fapt ar conferi un avantaj economic grupului american, care plăteşte astfel taxe mai mici decât alte companii.

  • Reuniune de criză marţi, după ce Comisia Juncker a întâmpinat dificultăţi la audieri în PE

    O reuniune de criză este prevăzută pentru marţi, în încercarea de a găsi o soluţie şi a evita o catastrofă la votul de învestire a CE, prevăzut pe 22 octombrie în PE, au declarat pentru AFP mai multe surse europene.

    La reuniune vor participa preşedintele-ales al Comisiei, creştin-democratul Jean-Claude Juncker, preşedintele PE, social-democratul Martin Schulz, şi preşedinţii grupurilor PPE (dreapta) Manfred Weber, socialist Gianni Pittella şi liberal Guy Verhofstadt.

    Marea coaliţie formată de cele trei formaţiuni a fost făcută ţăndări în cursul audierii de miercuri a candidatului spaniol Miguel Arias Canete, desemnat pentru portofoliul Energiei şi Climei.

    Acest “baron” din cadrul Partidului Popular a fost pus în discuţie din cauza conflictelor de interes legate de participanţiunile familiei sale în sectorul petrolier. Atacurile cele mai dure au venit din partea socialiştilor, care cer clarificări asupra declaraţiei de avere, pe care a modificat-o cu o zi înainte să fie audiat, adăugând venituri pe care a omis să le declare. Socialiştii au obţinut amânarea votului asupra evaluării lui Canete pentru marţi.

    Dreapta a apreciat că socialiştii au rupt pactul de neagresiune şi a decis să răspundă fiecărei lovituri în parte. “Dacă sare o siguranţă la PPE, atunci va sări o siguranţă la socialişti. Iar aceasta va fi Moscovici”, a avertizat Alain Lamassoure, un eurodeputat francez din cadrul UMP.

    Audierea de joi a francezului Pierre Moscovici s-a transformat într-un calvar. “Din 11 întrebări adresate de PPE, şapte au vizat Franţa. Era procesul Franţei, nu audierea unui candidat (la postul de) comisar”, au deplâns socialiştii.

    – Este “prematur” să se vorbească despre schimbarea unor candidaţi

    Moscovici a fost vizat, de asemenea, de liberali şi de conservatorii britanici. Liberalii s-au răzbunat astfel pentru votul negativ al socialiştilor împotriva unui candidat din tabăra lor, şi anume suedeza Cecilia Malmström, însărcinată cu Comerţul. Conservatorii britanici au reacţionat ca represalii faţă de atacurile socialiştilor la adresa lui Jonathan Hill, desemnat pentru Servicii Financiare, au declarat pentru AFP mai mulţi participanţi.

    Cu excepţia socialiştilor, niciun grup nu a susţinut candidtura fostului ministru francez al Finanţelor, considerat “necredibil” pentru portofoliul Afacerilor Economice. El urmează să răspundă în scris unei noi serii de întrebări, iar votul asupra evaluării sale a fost amânat tot marţi.

    “Evaluarea finală a candidaturii sale va depinde de repartizarea exactă a sarcinilor între el şi cei doi vicepreşedinţi în subordinea cărora este plasat – Jyrki Katainen (Creştere economică şi Competitivitate) şi Valdis Dombrovskis (Euro), a declarat Lamassoure.

    În total, cinci candidaţi sunt vizaţi de critici dure. În afară de Canete, Moscovici şi Hill, este vorba despre conservatorul ungur Tibor Navracsics (Educaţie şi Cetăţenie) şi liberala cehă Vera Jurova (Justiţie). Luni şi marţi sunt programate alte şase audieri.

    Juncker nu a luat nicio poziţie cu privire la problemele pe care le ridică anumiţi membri ai echipei sale. “Este mulţumit de audierea candidaţilor, care şi-au demonstrat competenţele şi angajamentul european”, a dat asigurări una dintre purtătoarele sale de cuvânt, apreciind că este “prematur” să se vorbească despre schimbarea unor candidaţi sau portofolii înainte de finalizarea audierilor.

    PPE nu intenţionează să-l sacrifice pe Canete. “Nu se va retrage. Juncker nu va schimba niciun candidat şi niciun portofoliu şi se va merge la vot aşa”, au declarat pentru AFP reprezentanţi conservatori.

    Nemulţumirea creşte în rândul lor. “În acest stadiu, mi-ar fi imposibil să votez pentru o nouă Comisie fără să trădez angajamentele pe care mi le-am asumat în faţa alegătorilor şi suntem mai mulţi aleşi UMP în această stare de spirit”, a declarat vineri eurodeputata franceză Rachida Dati.

    Numeroşi aleşi socialişti dau asigurări, la rândul lor, că nu vor putea să accepte un compromis prin care să fie nevoiţi să-l voteze pe Arias Canete.

  • Românii – pe primul loc în topul europenilor care lucrează în altă ţară UE

    Anul trecut, peste şapte milioane de cetăţeni UE trăiau şi munceau în altă ţară membră, potrivit datelor publicate de CE.

    Aproape 78% din cetăţenii UE aflaţi în altă ţară erau, în 2013, activi din punct de vedere economic, iar 68% din ei aveau un loc de muncă.

    Pe primul loc, potrivit datelor prezentate de Comisie, se află românii. Astfel, 1,29 milioane de români munceau anul trecut în alte ţări din Uniunea Europeană. Pe poziţia a doua se aflau polonezii – 1,05 milioane, iar pe locul al treilea, italienii – 677.300.

    Cu toate acestea, numărul românilor şi polonezilor care muncesc în alte ţări a scăzut faţă de perioada de dinaintea crizei (2004-2008). Numărul polonezilor s-a redus cu 41% şi al românilor cu 33%, în timp ce a crescut cu 38% numărul locuitorilor din sudul Europei care aleg să lucreze în alt stat UE.

    Conform Comisiei, maltezii nu au fost incluşi în clasament, întrucât numărul celor care lucrează în UE este nesemnificativ. 15.700 de luxemburghezi lucrau în alte ţări, 18.000 de sloveni, 21.000 de ciprioţi şi 27.300 de estoni.

    În afară de cele 7 milioane, aproximativ 1,1 milioane de cetăţeni UE trăiau într-o ţară dar munceau într-una vecină.

    Principalele destinaţii ale muncitorilor UE sunt Germania (1,88 milioane), Marea Britanie (1,48 milioane), Italia (792.000) şi Spania (764.000). Pentru România, Bulgaria, Ungaria şi Lituania nu există date despre numărul cetăţenilor UE care lucrau în aceste ţări, anul trecut.

    În ceea ce priveşte vârsta, cei mai mulţi sunt tineri, iar procentul celor cu studii a crescut.