BusinessMagazin

Tag: CC

  • Cererea de soluţionare a conflictului juridic Parchet – CSM – Parlament, discutată de CC în 22 aprilie

    Cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, trimisă preşedintelui Curţii Constituţionale (CC), a fost înregistrată vineri şi s-a stabilit să fie luată în discuţie în 22 aprilie.

    Şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

    În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    În documentul adresat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, şeful statului menţionează că, în conformitate cu prevederile articolului 72 alineatul 2 din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu cereri de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi şi senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

    “La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru şi 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituţie. La aceeaşi dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov şi Dan-Coman Şova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru şi 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituţie; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra şi 5 anulate şi, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se precizează în document.

    Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi Parlament, “generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

    “Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în «acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv: a) conflictul să fie între autorităţi publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituţională”, se mai arată în cererea aresată CC.

    În document se menţionează, de asemenea, că autorităţile enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III “Autorităţile publice” din Constituţie.

    “Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacţiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispoziţiile Legii fundamentale”, continuă sursa citată.

    În document se precizează şi faptul că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

    “Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

    Şeful statului mai spune în scrisoarea adresată preşedintelui CC că “obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

    “În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se arată în document.

    Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri. Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

  • Atanasiu: Luni depunem la Curtea Constituţională constestaţia la votul în cazul Dan Şova

    ”Am dat juriştilor din Senat să formuleze până luni contestatţia pentru Curtea Constituţioală şi luni o să discutăm contestaţia gata formulată, şi o să o depunem”, a spus Teodor Atanasiu.

    El a precizat că liberalii nu puteau contesta votul în plen, şi a adăugat că ”nu se poate contesta decizia luată pe Regulament, ci Regulamentul, ca fiind neconstituţional”.

    Potrivit reprezentantului PNL, Curtea va trebui să se pronunţe dacă deciziile Senatului se iau cu majoritatea parlamentarilor prezenţi sau cu majoritatea senatorilor în funcţie.

    ”Curtea a mai precizat, în alte cazuri, că este nevoie de totalitatea parlamentarilor, doar dacă este vorba de regulamentul unei Camere sau alte cazuri speciale. În acest caz, nu e nevoie de majoritatea tuturor senatorilor, ci a celor prezenţi”, a mai spus Atanasiu.

    Prim-vicepreşedintele PNL a spus că reprezentantul PNL în comisia de numărare a voturilor a semnat procesul verbal, pentru că acel document consfinţea care e numărul de voturi pentru şi împotrivă.

    ”Problema este cum se interpretează rezultatul acesta prin Regulament şi Constituţie”, a mai spus Atanasiu, adăugând că în cazul unei decizii favorabile a Curţii, nu se va relua votul în cazul Şova ci se va reinterpreta rezultatul votului, conform deciziei CC.

    Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

  • CC: Numărul minim de persoane prevăzut de lege pentru fondarea unui partid politic, neconstituţional

    CC a stabilit, cu majoritate de voturi, că dispoziţiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 încalcă Legea fundamentală.

    Textul de lege declarat neconstituţional de judecătorii CC stabileşte că lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic “trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti”.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petru Cristian Bulumac, Ionuţ Valentin Cucu, Claudiu Nicolae Mărginean, în calitate de membri fondatori ai Partidului Pirat România.

  • Gorghiu: PNL atacă la CC Legea de respingere a OUG 55 dacă trece de Senat în varianta PSD

    „Un subiect extrem de neplăcut pentru partea de procedură parlamentară şi pentru bunul mers în administraţia publică este OUG 55, dată de Guvernul Ponta, care s-a dezbătut azi în plenul Camerei, ca primă Cameră sesizată. În opinia PNL, este realmente o golănie politică ce s-a întâmplat azi în plen”, a spus Gorghiu.

    Ea a menţionat că, prin amendamentele pe care PSD le-a făcut la acest act normativ, nu se respectă voinţa electoratului la urne, din momentul 2012, şi, totodată, se încalcă „în mod flagrant” o decizie a Curţii Constituţionale.

    „Nu ştiu de câte ori trebuie să mai cer public PSD să aibă decenţa politică să respecte o decizie a Curţii şi să nu pervertească voinţa electoratului la urne. O fac încă o dată”, a spus Gorghiu.

    Ea a arătat că PNL va face tot posibilul în Senat ca Legea de respingere să reglementeze şi efectele acestei OUG prin care PSD a „legiferat traseismul politic”, iar traseiştii să-şi piardă mandatele.

    „În cazul în care, la Senat, PSD va reuşi să-şi impună votul şi să lase legea în forma aceasta, anume în forma în care e legiferat traseismul politic, o vom ataca la Curte şi de pe acum vă spun soluţia: nu are cum Curtea să nu constate că nu a fost respectată decizia anterioară”, a spus Gorghiu.

    Raportul Comisiei juridice privind OUG 55 a fost dezbătut miercuri în plenul Camerei Deputaţilor, votul final urmând să fie dat în finalul şedinţei.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis marţi că primarii, consilierii care au trecut la alte partide ca urmare a aplicării Ordonanţei 55/2014 declarată neconstituţională de CC, nu-şi vor pierde mandatele.

    Comisia a dezbătut proiectul de respingere a Ordonanţei 55 privind migraţia aleşilor adoptând un amendament al PSD care prevede că “toate efectele juridice, poltice sau de altă natură produse ca urmare a exprimării opţiunii de către primari, consilieri care urmare a Ordonanţei 55 se păstrează în integralitate”.

    Comisia a respins în schimb toate amendamentele PNL care prevedeau ca aleşii locali care au trecut la alt partid să-şi piardă mandatele, iar sumele privind indemnizaţiile încasate de aceştia să fie recuperate.

    Vicepreşedintele Comisiei ,Teodor Nicolescu (PNL) a declarat după şedinţă că PNL va sesiza Curtea Constituţională dacă acest amendament va fi adoptat de plenul Camerei şi al Senatului.

    “S-a ajuns la concluzia că, chiar dacă efectele sunt neconstituţionale, ele trebuie să-şi producă efectele în ciuda deciziei Curţii Constituţionale şi în ciuda oricăror principii elementare de drept. Eu vă garantez că vom sesiza CC cu privire la legea de respingere a ordonanţei, când ea va fi adoptată şi de către Senat, dacă nu cumva Senatul nu va ajunge la concluzia că decizia CC trebuie respectată”, a spus Nicolescu.

    În replică vicepreşedintele Comisiei, Ciprian Nica (PSD) a precizat că aleşii locali nu-şi pierd mandatele, pentru că nu are rost să se creeze o instabilitate juridică.

    “Primarii, consilierii nu-şi pierd mandatele, pentru că nu are rost să creem acum o instabilitate juridică, când vor unii sau când vor alţii”, a spus Nica.

    Plenul Camerei urmează să se pronunţe asupra raportului Comisiei juridice privind respingerea Ordonanţei 55, care a fost emisă înaintea alegerilor prezidenţiale şi prevedea ca pe o perioadă 45 de zile aleşii locali pot opta să treacă la alt partid fără a-şi pierde mandatul.

    Curtea Constituţională a decis însă că această ordonanţă este neconstituţională.

  • Senatorul PSD Florina Jipa spune că îşi va depune candidatura pentru funcţia de judecător CC

    Florina Jipa a susţinut că respectivul post de judecător al Curţii revine Senatului.

    “Cu regret şi amărăciune în suflet, am constatat că, până acum, fiecare Cameră îşi desemna pentru o funcţie de judecător la Curtea Constituţională unul dintre membrii săi. Este pentru prima oară când mi-a fost dat să văd că, de data aceasta, Senatul nu a mai procedat la fel”, a spus ea.

    Potrivit senatorului, CV-ul său şi cariera pe care şi-a clădit-o o viaţă întreagă o obligă să facă acest lucru.

    ”Vreau să se ia act în stenogramă de faptul că înţeleg să îmi depun CV-ul pentru postul de la Curtea Constituţională atâta vreme cât acest loc aparţine Senatului, nu celor de afară. Voi depune dosarul la Comisia juridică şi bănuiesc că se va discuta şi CV-ul meu”, a susţinut ea.

    Şedinţa de miercuri a Comisiei juridice, în care urmau să fie audiaţi candidaţii pentru funcţia de judecător la CC rămasă vacantă după demisia lui Toni Greblă, a fost amânată din lipsă de cvorum.

    Simona Maya Teodoroiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, este propusă de PSD, iar judecătorul Mona-Lisa Neagoe, membru al CSM, este propusă de PNL.

  • Curtea Constituţională: Confiscarea extinsă, posibilă doar pentru bunuri dobândite după 2012

    CC a fost sesizată cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului 112, indice 1, alineatul 2, litera a) din Codul penal, unde se menţionează că în cazul “infracţiunilor privind traficul de droguri şi de precursori” este posibilă confiscare extinsă.

    Curtea Constituţională, “cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.112 indice 1 alin.(2) lit.a) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”, se arată în comunicatul CC.

    Legea 63/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 aprilie 2012, însă intrarea în vigoare articolului asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională s-a produs abia în 2014, la momentul intrării în vigoare a Codului penal şi a celui de procedură penală.

    Pe de altă parte, Legea 63/2012 cuprinde modificări aduse vechiului Cod penal, din 1968, fiind introdusă posibilitatea “confiscării extinse” pentru infracţiuni similare cu cele pe care le-a analizat Curtea Constituţională.

    Aceste modificări aduse vechiului Cod penal au intrat în vigoare în aprilie 2012, astfel încât măsura a putut fi aplicată începând din acel moment.

    CC s-a pronunţat şi în iunie 2014 în cazul confiscării extinse, stabilind că măsura nu se aplică bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii 63/2012. Atunci a fost luată în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 118² din Codul penal din 1969.

    “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia şi a constatat că dispoziţiile art.118² alin.(2) lit.a) din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”, potrivit deciziei din iunie 2014.

  • Ponta: Contestarea bugetului la CC va amâna majorarea pensiilor, sper însă să nu fie contestat

    “Vreau să fac un singur apel la seriozitate şi responsabilitate: înţeleg poziţii politice şi politicianiste uneori, însă vreau să transmit tuturor cetăţenilor acestei ţări că, în msura în care acest buget va fi contestat la Curtea Constituţională şi nu va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015, toţi cei care aşteaptă pensiile mărite, subvenţiile, cei care vând pachete de turism cu TVA redus vor aştepta degeaba şi vor trebui să-i întrebe pe colegii care contestă la Curtea Constituţională de ce nu îşi primesc pensiile, de ce nu-şi primesc alocaţiile mărite conform noului buget. În măsura în care bugetul nu este în vigoare, se aplică 1 pe 12 din bugetul anterior, care nu prevedea aceste creşteri“, a spus Ponta, în plenul Parlamentului.

    El a arătat că speră ca bugetul să fie în vigoare la 1 ianuarie şi că declaraţia privind contestarea proiectului de buget a fost doar una politică, altfel toate prevederile trebuie amânate.

    Ponta a mai apreciat că România va avea din nou, după doi ani, “un preşedinte legitim”, arătând că Guvernul stabil, bugetul adoptat şi noul preşedinte legitim îl fac să creadă că România poate avea un nou an, 2015, mai bun decât ultimii zece.

    PNL a decis să conteste la Curtea Constituţională legea bugetului de stat pe anul 2015, a anunţat, duminică, deputatul Eugen Nicolăescu, după ce plenul Parlamentului a adoptat proiectul de lege.

    “Grupurile noastre parlamentare au luat decizia să conteste la Curtea Constituţională un asemenea buget, care este neconstituţional”, a spus Eugen Nicolăescu, după votul final dat în cazul proiectului bugetului de stat.

    El a arătat că acest buget trebuie să prevadă, printre altele, principiile respectării angajamentelor internaţionale.

    Nicolăescu a susţinut că bugetul de stat pe 2015 “continuă disiparea resurselor bugetare”.

    El a mai spus că reprezentanţii PSD “nu au înţeles nimic” din alegerile din 16 noiembrie şi a adăugat: “fiecare pasăre pe limba ei piere, dar las-o să cânte”.

    Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptat, duminică, de Parlament, fiind înregistrate 339 de voturi “pentru” şi 141 “împotrivă”.

  • Zegrean: Situaţia juridică a aleşilor traseişti din OUG 55 trebuie decisă de Parlament. Ei au făcut-o, ei să o dreagă

    Zegrean a fost întrebat când ar putea fi redactată motivarea asupra deciziei de necontituţionalitate în cazul OUG 55/2014, care a permis migraţia politică a aleşilor locali.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a răspuns că termenul de redactare este de 30 de zile.

    Ulteior, Zegrean a fost întrebat cum vede declaraţia lui Liviu Dragnea, care a susţinut că aleşii locali care au migrat la alt partid nu ar fi afectaţi de decizia Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014. ”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie, acolo spune că deciziile Curţii sunt general obligatorii. Ce vreţi să facem mai mult?”, a răspuns preşedintele CC.

    El a fost întrebat despre efectele juridice deja produse de ordonanţa declarată neconstituţională. ”Dacă ăia care a produs efecte a fost declarată neconstituţională, vreţi să spun eu răspunsul?”, a replicat Zegrean.

    El a fost rugat de jurnalişti să răspundă întrebării pe care a formulat-o. ”Da, citiţi (…) Dacă ţi-ar fi luat dumitale casa printr-o ordonanţă care după aceea ar fi declarată neconstituţională, ce ai face? Ţi-ai lua casa înapoi, nu?…Aşa mă gândesc şi eu”, a mai spus preşedintele CC.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns…de la cei care…Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.

    El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.

    El a fost întrebat dacă face referire la încetarea mandatelor aleşilor locali sau revenirea la situaţia iniţială a acestora. ”Nu…o ţineţi langa. Nu am ce să vă mai spun mai mult, v-am spus ce scrie în Constituţie, noi suntem Curtea Constituţională”, a menţionat Zegrean.

    ”Asta a fost lege de admitere a ordonanţei (a OUG 55, n.r.) şi acum trebuie să dea o lege de respingere a ordonaţei şi în Constituţie la articolul 115 alineatul 8 scrie că în cazul respingerii ordonaţelor Parlamentul va scrie ce se întâmplă cu efectele care s-au produs. Da?! Deci, ei au făcut-o, ei să o dreagă”, a mai afirmat preşedintele CC.

    Preşedintele executiv al PSD Liviu Dragnea a declarat, joi, că aleşii care au migrat în baza Ordonanţei 55, care a fost declarată neconstituţională, ”în mod normal nu au ce să păţească” deoarece decizia Curţii Constituţională nu acţionează retroactiv.

    Întrebat ce se va întâmpla cu aleşii care au migrat, în urma Ordonanţei 55, declarată neconstituţională, Dragnea a răspuns: ”În mod normal, nu au ce să păţească pentru că nu acţionează retroactiv. Aşteptăm motivarea Curţii şi vom vedea cum vom acţiona”.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL.

    Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

     

     

  • Zegrean: Situaţia juridică a aleşilor traseişti din OUG 55 trebuie decisă de Parlament. Ei au făcut-o, ei să o dreagă

    Zegrean a fost întrebat când ar putea fi redactată motivarea asupra deciziei de necontituţionalitate în cazul OUG 55/2014, care a permis migraţia politică a aleşilor locali.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a răspuns că termenul de redactare este de 30 de zile.

    Ulteior, Zegrean a fost întrebat cum vede declaraţia lui Liviu Dragnea, care a susţinut că aleşii locali care au migrat la alt partid nu ar fi afectaţi de decizia Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014. ”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie, acolo spune că deciziile Curţii sunt general obligatorii. Ce vreţi să facem mai mult?”, a răspuns preşedintele CC.

    El a fost întrebat despre efectele juridice deja produse de ordonanţa declarată neconstituţională. ”Dacă ăia care a produs efecte a fost declarată neconstituţională, vreţi să spun eu răspunsul?”, a replicat Zegrean.

    El a fost rugat de jurnalişti să răspundă întrebării pe care a formulat-o. ”Da, citiţi (…) Dacă ţi-ar fi luat dumitale casa printr-o ordonanţă care după aceea ar fi declarată neconstituţională, ce ai face? Ţi-ai lua casa înapoi, nu?…Aşa mă gândesc şi eu”, a mai spus preşedintele CC.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns…de la cei care…Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.

    El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.

    El a fost întrebat dacă face referire la încetarea mandatelor aleşilor locali sau revenirea la situaţia iniţială a acestora. ”Nu…o ţineţi langa. Nu am ce să vă mai spun mai mult, v-am spus ce scrie în Constituţie, noi suntem Curtea Constituţională”, a menţionat Zegrean.

    ”Asta a fost lege de admitere a ordonanţei (a OUG 55, n.r.) şi acum trebuie să dea o lege de respingere a ordonaţei şi în Constituţie la articolul 115 alineatul 8 scrie că în cazul respingerii ordonaţelor Parlamentul va scrie ce se întâmplă cu efectele care s-au produs. Da?! Deci, ei au făcut-o, ei să o dreagă”, a mai afirmat preşedintele CC.

    Preşedintele executiv al PSD Liviu Dragnea a declarat, joi, că aleşii care au migrat în baza Ordonanţei 55, care a fost declarată neconstituţională, ”în mod normal nu au ce să păţească” deoarece decizia Curţii Constituţională nu acţionează retroactiv.

    Întrebat ce se va întâmpla cu aleşii care au migrat, în urma Ordonanţei 55, declarată neconstituţională, Dragnea a răspuns: ”În mod normal, nu au ce să păţească pentru că nu acţionează retroactiv. Aşteptăm motivarea Curţii şi vom vedea cum vom acţiona”.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL.

    Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

     

     

  • Modificările aduse Codului muncii privind salariatul temporar şi concediul sunt constituţionale

    CC a respins astfel o sesizare formulată de grupul parlamentar PNL după ce o serie de modificări au fost aduse Codului muncii.

    Proiectul de lege adoptat recent de Camera Deputaţilor stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: “(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului”.

    Modificările de la articolul 145, la care s-a făcut referire în sesizarea PNL, stabilesc la alineatul (2) că “durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile”, iar, la alineatul (4), că “la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată”.

    “Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei în vigoare se va ajunge la concedierea şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariaţi, reducerea majoră a şansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual – provenite din necolectarea de taxe şi impozite şi evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar şi creşterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piaţa muncii a zeci de mii de angajaţi şi lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent”, a precizat purtătorul de cuvânt al grupului PNL, Cristina Pocora, într-un comunicat de presă.

    Deputatul PNL a mai susţinut că “legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE”. “Forma legii nu ţine cont de specificul activităţii societăţilor de muncă temporară care pun la dispoziţie personal nu doar în România, ci şi în afara României, prin detaşare, creându-se, prin utilizarea noţiunii de salariu în loc de remuneraţie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăţi de munca temporară şi, în ultimă instanţă, a unui sector de activitate”.

    Pocora este de părere că legea ar încălca dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituţie, “deoarece prin noul text remuneraţia aferentă zilelor de concediu de odihnă nu se mai acordă în concordanţă cu munca prestată şi indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic, angajaţii ar avea drept la concediu de odihnă întreg, cu plata întreagă a zilelor de concediu”.

    “De asemenea, angajatorul este obligat prin noua reglementare să plătească drepturile salariale, în perioada de incapacitate temporară de muncă sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav al angajatului, deşi acesta nu prestează activitate productivă şi ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din această perioadă”, a mai spus Pocora, adăugând că, în acest fel, angajatorul ar suferi o pierdere patrimonială, “întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă”.

    Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al PNL a afirmat şi că prin prevederile menţionate “se creează şi o situaţie discriminatorie, şi anume, angajaţii trebuie să aibă dreptul egal la concediu de odihnă în raport cu activitatea prestată de aceştia în anul calendaristic”. “La activitate prestată egală, concediu de odihnă egal. Ori prin textul de lege se creează un  tratament diferit în sensul că indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic anterior angajaţii ar avea drept egal de concediu de odihnă”, continuă sursa citată.

    “Având în vedere cele menţionate mai sus, Grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii (PL-x nr. 189/2014), sunt neconstituţionale”, se menţionează în comunicat.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii, având ca iniţiatori 60 de deputaţi şi senatori PSD, a fost respinsă în aprilie de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în 3 decembrie.