BusinessMagazin

Tag: carantina

  • Iohannis: Şcoli în online, telemuncă, mască peste tot, firmele să decaleze programul

    „Sunt necesare măsuri ferme, măsuri mai ferme pentru a controla extinderea pandemiei. (…) Şcolile să treacă toate în online, angajaţii şi din public şi din privat să treacă la telemuncă. Peste tot unde este posibil magazinele trebuie să fie închise seara cel târziu la ora 9:00 seara, circulaţia pe timpul nopţii trebuie restricţionată, petrecerile şi cele publice şi cele private trebuie interzise. Târgurile trebuie închise”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, joi seara, când a prezidat şedinţa de Guvern.

    Potrivit preşedintelui, se va impune portul măştii. Aceasta trebuie să devină obligatorie peste tot în ţară în toate locurile publice şi la toate locurile de muncă indiferent dacă vorbim de locuri publice din interior sau în exterior.

    „Portul măştii trebuie generalizat şi trebuie să fie obligatoriu iar firmele şi autorităţile trebuie obligatoriu să decaleze programul de funcţionare astfel încât şi transportul public să funcţioneze cu o încărcare mult mai mică, permiţând în acest fel distanţa suficientă”, a mai spus Iohannis.

    România a doborât şi joi recordul de noi infectări cu coronavirus. Sunt 9.714 cazuri noi în ultima zi şi 121 decese, iar la terapie intensivă pacienţii au depăşit 1.000.

     

  • Oraşul din România cu zeci de mii de locuitori care se pregăteşte de carantină. Aici rata de îmbolnăviri cu Covid-19 este de 6,69/1000 de locuitori

    Intrarea în carantină a municipiului Bistriţa este iminentă. Incidenţa raportată pentru Bistriţa indică o rată de îmbolnăviri cu Covid-19 de 6,69/1000 de locuitori. 

    Drept urmare, autorităţile fac pregătirile necesare pentru măsurile care se impun în acest sens.

    Până la parcurgerea etapelor legale pentru pregătirea şi instituirea carantinei, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud a stabilit în şedinţa de joi recomandări şi iniţiative pentru perioada imediată:

    1. Întrucât campania electorală pentru alegerile parlamentare din acest an începe de vineri, 6 noiembrie, pentru a nu pune în pericol sănătatea alegătorilor, a candidaţilor sau a echipelor acestora şi pentru a preveni răspândirea coronavirusului, C.J.S.U. recomandă ca activităţile de campanie, în unităţile administrativ-teritoriale unde incidenţa cazurilor de CoVid-19 este de peste 3/1000 de locuitori, să se desfăşoare prin intermediul social media şi mass-media, evitând campaniile door-to-door, faţă în faţă sau adunările, pentru a reduce cât de mult contactul între persoane.

    2. De asemenea, la iniţiativa Prefecturii, a fost începută o campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor, prin intermediul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la regulile ce trebuie respectate cu stricteţe în această perioadă.

    3. Totodată, locuitorii vor primi şi mesaje de avertizare comunicate prin intermediul RO-ALERT.

    Măsurile impuse odată cu carantinarea oraşului vor fi comunicate imediat după elaborarea şi aprobarea unei decizii.

  • Mai multe localităţi din România au intrat în carantină din cauza COVID-19. Vezi aici lista localităţilor

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a transmis, miercuri noaptea, că la propunerea Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă din Cluj, Timiş şi Sălaj, comandantul acţiunii, secretarul de stat în MAI Raed Arafat a semnat ordinele de carantinare zonală pentru mai multe localităţi.

    Este vorba de oraşul Gherla, din judeţul Cluj, de localităţile Becicherecu Mic, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Fibiş, Ghiroda, Giroc, Moşniţa Nouă şi Pesac, din judeţul Timiş, precum şi de localităţile Zalău, Cehu Silvaniei şi Jibou din judeţul Sălaj.

    Potrivit GCS, carantina zonală se instituie de joi, 5 noiembrie, şi este valabilă pentru o perioadă de 14 zile.

  • Norica Nicolai: O carantină regională trebuie luată în calcul de autorităţile în România

    Norica Nicolai spune la RFI că „statele care au intrat deja în carantină sau se pregătesc să o facă sunt state responsabile faţă de cetăţenii lor şi au înţeles foarte clar că transmiterea comunitară nu poate fi întreruptă în momentul de faţă, toate se confruntă cu un număr foarte mare de infectări, dar şi testează foarte mult şi iau măsurile cele mai utile, pentru a încerca să întrerupă această transmitere comunitară. În România există o situaţie specială, ne pregătim cumva de alegeri şi atunci politicienii au tendinţa să sacrifice interesele tuturor, în favoarea intereselor personale sau de grup ale partidelor politice pe care le reprezintă”.

    Preşedinta Consiliului Naţional ALDE consideră că s-ar impune o carantină regională în România, pe fondul Covid-19.

    „Cred că în momentul de faţă, ar fi trebuit să gândim şi noi ce măsuri trebuie luate, inclusiv o carantinare regională parţială a tuturor zonelor care depăşesc iată şi 5% rată de îmbolnăvire, pentru a întrerupe acest lanţ comunitar (…). Eu cred că e momentul să cântărim foarte clar ce ne interesează, ce ne dorim mai mult, interesul nostru politic sau interesul general al populaţiei de a reduce rata îmbolnăvirilor, mai ales că avem şi un sistem de sănătate, din păcate, care nu poate face faţă unui număr foarte mare de îmbolnăviri”, apreciază Nicolai.

    Ea explică ce ar însemnă o carantină regională.

    „Probabil că anumite zone trebuie izolate şi trebuie interzis accesul în acele zone şi ieşirile din aceste zone, pentru că s-a văzut foarte clar că multe din aceste judeţe sunt focare de infecţie, de o perioadă destul de îndelungată şi nu au reuşit să întrerupă lanţul de transmitere. Deci în primul rând, libertatea de mişcare trebuie regândită în aceste zone, cu acordul populaţiei, dar va trebui s-o facem”, conchide liderul ALDE.

    Autorităţile au anunţat, marţi, un nou record de cazuri de COVID-19: peste 7.700 de români au fost confirmaţi cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore şi 120 au pierdut lupta cu noul virus. În secţiile de ATI din ţară sunt aproape 1.000 de pacienţi.

  • Nouă localităţi din judeţul Timiş intră în carantină

    Având în vedere creşterea ratei de infectare la nivelul respectivelor localităţi din judeţul Timiş, în urma evaluărilor analizei de risc la nivelul acestora, Direcţia de Sănătate Publică Timiş a transmis Institutului Naţional de Sănătate Publică propuneri de carantinare.

    În cursul zilei de miercuri se va întruni Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru a lua hotărâri prinvind carantinarea celor 9 localităţi, care vor fi trimise CNSU pentru a fi aprobate de Comandantul Acţiunii şi publicate în Monitorul Oficial.

    Măsura de carantinare va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României.

     

  • Veşti foarte proaste pentru unul dintre cele mai mari oraşe din România, venite chiar de la primar: Este puţin probabil să se poată evita carantinarea oraşului

    Coeficientul de infectare cu SARS-CoV-2 în Timişoara este de aproape 6 la mia de locuitori, iar primarul oraşului, Dominic Fritz a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că este puţin probabil să se poată evita carantinarea oraşului. „Scopul este să salvăm cât de multe vieţi este posibil”.

    Dominic Fritz a anunţat, marţi, că Timişoara este la o rată de aproape 6 la mia de locuitori infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 14 zile.

    „Asta înseamnă că intrăm într-un scenariu de creştere exponenţială şi trebuie să spun că, din păcate, este puţin probabil că vom putea evita o carantinare a oraşului şi, de fapt, a întregii zone periurbane. Ieri (luni – n.r.), DSU, prin donul secretar de stat, a dat o comunicare ca localităţile care depăşesc rata de infectare de 6 cazuri la mia de locuitori ar trebui să trimită analiza privind impunerea măsurii de carantină sau justificarea pentru neiniţierea carantinării. Asta înseamnă că o să fim confruntaţi foarte curând cu această decizie”, a spus Fritz, într-o conferinţă de presă.

    Acesta crede că nimeni nu va putea lua această decizie uşor, dar este convins că mai bine se întâmplă la timp, decât pre târziu.

    „Dacă privim cifrele în faţă, atunci dacă realizăm că oricum la un moment dat o să trebuiască să carantinăm zona metropolitană Timişoara. Poate e mai bine decât mai târziu, pentru că bineînţeles, cu fiecare zi ce cresc infectările este mai greu să le limităm. Cred că scopul principal trebuie să fie să putem la sfârşitul lui decembrie să putem să sărbătorim un Crăciun cât de cât normal şi scopul trebuie să fie să salvăm cât de multe vieţi, iar pentru asta trebuie să dezbatem aceste măsuri”, a mai spus primarul Timişoarei.

    Dominic Fritz a explicat că situaţia în Timişoara în spitale este destul de dificilă. În Spitalul „Victor Babeş” care tratează pacienţii COVID nu mai există niciun pat ATI liber, iar paturile non-ATI sunt ocupate 98%.

    DSP Timiş a avizat, marţi, încă 50 de paturi în plus într-o clădire din Spitalul Municipal, din care 18 au şi priză de oxigen, a mai spus Fritz.

     

  • Ultimele măsuri de carantină din Europa pot fi extinse în luna decembrie

    Pe măsură ce ţările europene intră în a doua perioadă de carantină, autorităţile avertizează că restricţiile din luna noiembrie vor fi extinse dacă infecţiile continuă să crească, scrie Euronews.

    „Ne dorim o abordare prin care să limităm suficient de mult rata de infectare şi să reducem ulterior măsurile aplicate la nivel naţional”, a declarat Michael Gove, cancelarul Ducatului Lancaster din Regatul Unit, adăugând că restricţiile pot fi extinse după data de 2 decembrie.

    Prim-ministrul Boris Johnson a anunţat sâmbătă un nou set de reguli, în condiţiile în care cazurile de coronavirus din Marea Britanie au depăşit zilele trecute pragul de un milion. Premierul a declarat că virusul se răspândeşte mai rapid decât estimările deja pesimiste ale oamenilor de ştiinţă.

    Franţa, Germania, Austria, Portugalia, Republica Cehă, Belgia şi Grecia au introdus o nouă serie de restricţii în ideea de a controla răspândirea virusului, de vreme ce numărul de spitalizări a crescut semnificativ în ultimele săptămâni. Între timp, Olivier Véran, ministrul francez al sănătăţii, a declarat că perioada sărbătorilor nu va arăta normal anul acesta.

    Cel mai probabil, Italia – care a raportat în weekend peste 60.000 de cazuri– va anunţa săptămâna viitoare un nou set de măsuri similare celorlalte ţări din Uniunea Europeană.

    Germania a intrat astăzi în carantină parţială, închizându-se astfel barurile, restaurantele, cinematografele, teatrele, muzeele şi centrele de agrement, potrivit Deutsche Welle. Totuşi, şcolile, magazinele şi bisericile vor rămâne deschise, iar protestele nu vor fi interzise în următoarea lună. Autorităţile vor anunţa peste 10 zile dacă restricţiile vor fi extinse în luna decembrie.

    Europa numără până acum 9.946.851 de infecţii şi 265.547 de decese cauzate de COVID-19, conform Worldometers.

  • Belgia intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar de blocaj

    Carantina a fost anunţată în Belgia, pe fondul penuriei de personal şi a paturilor de la ATI. Spitalele şi laboratoarele de testare şi-au depăşit capacitatea, dincolo de limitele lor. Măsurile intră în vigoare de duminică şi vor fi valabile o lună.

    De asemenea, sâmbătă şi Anglia a anunţat că ia în considerare impunerea de noi restricţii. 

    Belgia se regăseşte din nou în epicentrul dezastrului pandemic, iar pentru a stopa fluxul internărilor în spitale, autorităţile au anunţat, vineri, o serie de restricţii. Printre acestea se află închiderea tuturor magazinelor neesenţiale, precum şi interzicerea parţială a vizitelor la familie şi prieteni.

    Şcolile vor rămâne, de asemenea, închise timp de două săptămâni.

    Restricţiile pe timpul nopţii erau deja în vigoare, iar barurile şi restaurantele au fost închise încă de la începutul acestei luni.

    Măsurile vor intra în vigoare începând de duminică şi vor fi revizuite într-o lună.

    Fiecărei familii i se va permite o singură vizită în fiecare săptămână, în timp ce celor care locuiesc singuri li se va permite să vadă o singură persoană.

    Naţiunea de 11 milioane, care găzduieşte principalele instituţii ale Uniunii Europene şi sediul NATO, are a treia cea mai mare rată a mortalităţii cauzată coronavirusului, în urma San Marino şi Peru, potrivit datelor Universităţii John Hopkins. Acest lucru, în ciuda faptului că este una dintre cele mai bogate ţări la nivel global şi are unul dintre cele mai puternice sisteme de sănătate din Europa.

    Numărul internărilor zilnice în spital în Belgia se dublează la fiecare opt zile.

    Ţara riscă să rămână fără paturi de terapie intensivă disponibile până la sfârşitul săptămânii viitoare, după ce numărul pacienţilor cu Covid-19 trataţi în unităţile de terapie intensivă a crescut de la 525 pe 21 octombrie, la 1.057, joi.

    Germania şi Franţa au intrat primele în carantină, parţial similară cu cea din primăvara, cu singura excepţie că nu s-au închis şcolile.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat că începând de vineri va fi reinstituită carantina generală, în contextul numărului mare de cazuri de coronavirus, deşi şcolile vor rămâne deschise.

    “Am decis că este nevoie ca începând de vineri să fie reinstituită carantina pe întreg teritoriul naţional. Şcolile vor rămâne deschise, munca va putea continua, centrele pentru vârstnici vor putea fi vizitate. La fel ca în primăvară, veţi putea ieşi din case pentru a merge la lucru, pentru a merge la medic, pentru a oferi asistenţă unui apropiat, pentru a merge la cursuri sau pentru a lua aer în apropiere de casă. Revenim la declaraţiile pentru părăsirea domiciliului. Barurile şi restaurantele rămân închise”, a declarat Emmanuel Macron.

    “Deşi eforturile făcute au fost utile, luciditatea ne cere să admitem că nu sunt suficiente. Virusul circulă în Franţa la o viteză pe care nu au putut-o anticipa nici măcar cele mai pesimiste previziuni. (…) La fel ca vecinii noştri, suntem afectaţi profund de accelerarea bruscă a epidemiei, de un virus care pare să câştige forţă pe măsură ce se apropie iarna. Suntem surprinşi toţi în Europa de evoluţia virusului. În acest context, responsabilitatea mea este să îi protejez pe toţi francezii şi o asum, în pofida polemicilor”, a declarat Emmanuel Macron, conform publicaţiilor Le Monde şi Le Figaro.

    “Care sunt obiectivele noastre? Protejarea persoanelor vârstnice, a celor mai fragili. Vârsta este un factor preponderent, 85% dintre persoanele decedate au peste 70 de ani. Avem şi obiectivul de a proteja tinerii, dat fiind că 35% dintre persoanele aflate la reanimare au mai puţin de 35 de ani. (…) Nu vom permite niciodată să moară sute de mii dintre concetăţenii noştri”, a spus Macron.

    “Nu cred în opoziţia dintre sănătate şi economie pe care vor să o instaureze unele persoane”, a argumentat preşedintele Franţei.

    Macron a precizat că situaţia epidemică va fi evaluată la fiecare două săptămâni. “Dacă peste două săptămâni vom avea situaţia sub control, vom putea reevalua lucrurile şi sperăm să redeschidem anumite magazine, mai ales în această perioadă atât de importantă, înaintea sărbătorilor de Crăciun”, a subliniat Macron.

    Germania de asemenea a impus o carantină de urgenţă, din 2 noiembrie, pentru a combate coronavirusul, după ce cancelarul Angela Merkel a convenit cu liderii regionali să ia măsuri naţionale pentru a preveni colapsarea sistemului medical, relatează Reuters.

    Surse apropiate discuţiilor au precizat că Merkel şi liderii regionali au fost de acord să închidă barurile şi restaurantele.

    Hotelurile, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, vor fi, de asemenea, închise. Toţi cei care pot lucra de acasă ar trebui să facă acest lucru, autorităţile cerând angajatorilor să faciliteze o tranziţie către munca de acasă.

    Un pachet de ajutor de 10 miliarde de euro ar urma să fie plătit firmelor care au de suferit în urma măsurilor.

    Măsurile drastice, despre care sursele spun că vor intra în vigoare începând cu 2 noiembrie, vizează reducerea răspândirii coronavirusului în cea mai mare economie din Europa, unde numărul de cazuri noi a atins un nou record.

    Potrivit noilor restricţii, magazinele ar fi lăsate deschise, cu condiţia să respecte distanţarea socială prin limitarea numărului de persoane care intră.

    „Măsurile sunt dure”, a declarat Merkel, miercuri, la Berlin, după consultările cu liderii regionali. „Sunt măsuri împovărătoare”, a recunoscut cancelarul, dar au ca scop obiectivul ca viaţa publică din Germania să poată fi restabilită, în mare parte, în decembrie.

    Merkel a anunţat că la două săptămâni de la intrarea în vigoare a noilor măsuri se va consulta din nou cu statele federale cu privire la măsurile care ar trebui să intre în vigoare sau să fie modificate.

    Noile restricţii care intră în vigoare de luni, 2 noiembrie: restaurantele şi barurile se vor închide, cu excepţii, evenimentele mari vor fi anulate din nou, călătoriile inutile sunt descurajate, hoteluri vor fi închise cu excepţia urgenţelor. Toţi cei care pot lucra de acasă ar trebui să facă acest lucru, iar angajatorii ar trebui să faciliteze o tranziţie către munca de acasă. Întâlnirile în public vor fi limitate la doar două gospodării de până la 10 persoane în total. Facilităţile de divertisment, precum teatre şi cinematografe vor fi închise, iar centrele publice de recreere, precum piscine, săli de sport şi saune vor fi închise.

    În schimb, şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise. Procesiunile religioase vor continua în condiţii de siguranţă (decizie luată din considerente constituţionale). Magazinele vor rămâne deschise, cu un client permis pe 10 metri pătraţi (108 metri pătraţi).

    Merkel a promis că firmele afectate de noile măsuri vor primi sprijin economic. Companiile cu până la 50 de angajaţi şi lucrătorii independenţi vor primi 75% din veniturile lor în sprijin.

    „Vom compensa companiile, instituţiile şi cluburile afectate”, a spus ea.

    Potrivit rapoartelor mass-media, un total de 10 miliarde de euro a fost alocat pentru sprijin.

    Sprijinul pentru companiile mai mari se vor baza pe regulile UE pentru asistenţă, iar acestea vor varia de la o companie la alta.

    Italia şi Spania impun noi restricţii după creşterea numărului de cazuri de Covid-19. În Italia, restaurantele se vor închide la ora 18.00, iar în Spania circulaţia persoanelor pe timpul nopţii va fi interzisă.

    Premierul italian Giuseppe Conte a anunţat noi restricţii. Restaurantele rămân deschise doar până la 18.00, oră după care italienii nu mai au voie să mănânce sau să bea pe stradă. Premierul a îndemnat administraţia publică, dar şi firmele private să apeleze cât mai mult posibil la lucrul de acasă. Sălile se sport, piscinele şi spa-urile vor fi închise.

    „Barurile, magazinele de îngheţată, patiseriile şi restaurantele se vor închide la ora 18.00 în toate zilele. După ora 6 după-amiază ele pot continua să livreze mâncare la domiciliu. Maximum 4 oameni pot sta la masă la restaurant, în cazul în care nu sunt membrie ai familiei. E interzis să consumi mâncare şi băutură pe stradă după ora 18.00”, a declarat Giuseppe Conte.

    „A trebuit să închidem 3 luni, am început să lucrăm iar în lunile de vară şi acum o luăm de la capăt. Nu putem îndura mai multe sacrificii, criza medicală e ceva care ne afectează pe noi toţi. Dar măsurile trebuie să fie drepte, clare şi precise. Nu aşa, vorbe aruncate fără a fi gândite. În fiecare zi apare un nou ordin”, a spus Eranda Feca, proprietarul unui restaurant.

    Premierul Spaniei a anunţat că se restrânge circulaţia persoanelor pe timpul nopţii şi lasă libertatea liderilor regionali să reducă grupurile la maximum 6 persoane sau să impună carantina pe localităţi sau pe provincii.

    „Se va putea circula în acest interval de timp doar pentru motive incluse în normele sanitare: cumpărarea medicamentelor, deplasarea la locul de muncă, întoarcerea acasă sau îngrijirea bătrânilor şi copiilor. Această restricţionare a circulaţiei de la 11 noaptea la 6 dimineaţa va fi aplicată în toată ţara, cu excepţia Insulelor Canare, care prezintă o situaţie epidemiologică foarte bună”, a spus Pedro Sánchez, premierul Spaniei.

    „Trebuia să se întâmple mai devreme sau mai târziu. Am văzut cazurile cum se înmulţeau aşa că mi-am spus: Sigur ceva de genul se va întâmpla iar. Cum mă afectează? Sigur că e trist să nu te poţi vedea cu prietenii seara în oraş, dar înţeleg situaţia”, a declarat Daniela Univaso, studentă.

  • Vladimir Putin nu impune carantina generală, deşi Rusia a ajuns pe loc patru la numărul de cazuri

    Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi, că nu va exista o carantină naţională, în ciuda creşterii numărului cazurilor de coronavirus în Rusia, înregistrată în ultimele săptămâni, relatează Le Figaro.

    „Înţelegem pe deplin cum să acţionăm şi de aceea nu vom pune în aplicare măsuri total restrictive şi o aşa-numită închidere naţională în cadrul căreia economia şi activităţile comerciale sunt practic blocate,” a declarat Putin în cursul unui forum de investiţii în videoconferinţă.

    „În ciuda unei situaţii epidemiologice dificile, suntem mult mai pregătiţi să lucrăm în condiţiile pe care le prezintă această epidemie,” a adăugat preşedintele rus, referindu-se la capacităţile ţării de a-şi mobiliza sistemul de sănătate şi la punerea în aplicare a măsurilor de prevenţie.

    Putin a mai precizat că ar putea fi luate măsuri „direcţionate şi justificate”, dacă va fi cazul, dar în mod independent în regiuni sau oraşe „pentru a proteja cât mai mult siguranţa oamenilor”, menţinând în acelaşi timp „activităţile de afaceri”.

    De asemenea, preşedintele rus a declarat că vaccinurile experimentale ruseşti împotriva COVID-19 sunt eficiente şi speră ca Rusia să înceapă vaccinarea în masă până la sfârşitul anului.

    Rusia a înregistrat, joi, 17.717 cazuri noi de coronavirus şi 366 de decese, un record. Ţara se află pe locul patru în lume la numărul de cazuri, cu un total de 1.581.693 infectări şi 27.301 decese.

  • Tot mai multe ţări testează un alt tip de carantină, pentru a încuraja populaţia să se conformeze

    Tot mai multe ţări au început să reducă perioada de autoizolare a persoanelor expuse la coronavirus, pentru a stimula conformarea mai mare faţă de această regulă, informează publicaţia The Wall Street Journal.

    Raţionamentul autorităţilor este că reducerea duratelor de carantină ar putea contribui la gestionarea pandemiei prin încurajarea unui grad mai mare de conformare.

    Unii experţi în boli infecţioase şi în sănătatea publică susţin în mod prudent ideea, considerând că, deşi datele sunt incerte, schimbările de acest tip ar putea avea sens, mai ales în situaţiile în care gradul de saturaţie sau inabilitatea de respectare a restricţiilor complică eforturile de contracare a creşterii din nou a infecţiilor. Cazurile de contagiere din Europa s-au intensificat rapid după o perioadă mai uşoară în timpul verii, iar Statele Unite au avut recent un nou record zilnic de infecţii, peste 80.000.

    Totuşi, alţi specialişti, inclusiv de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), afirmă că este un risc care poate avea efecte, cel mai probabil de genul scăpării de sub control a unor cazuri suplimentare de infectare. Iar lipsa cunoştinţelor ştiinţifice despre modul exact în care se comportă virusul îngreunează aflarea celei mai bune durate sau strategii.

    “Apare un raport al riscurilor, întrucât unele cazuri riscă să scape, dar mult mai mulţi oameni pot fi îndemnaţi să adere la cerinţele de carantină astfel încât câştigurile vor depăşi cu mult persoanele contagioase scăpate”, afirmă Mark Plescia, directorul medical al Asociaţiei Oficialilor Statali şi Locali din domeniul Sănătăţii, o organizaţie ce reprezintă departamentele de sănătate din SUA.

    În septembrie, Franţa a redus de la 14 la şapte zile durata de carantină a persoanelor care au intrat în contact cu un caz confirmat de infectare. Autoritatea de sănătate publică din Franţa a concluzionat că cetăţenii erau reticenţi să stea în case două săptămâni, argumentând că riscul de contagiere se diminuează pe măsură ce trece timpul.

    În mod similar, Belgia a scurtat durata de carantină de la 14 zile la şapte zile, de la 1 octombrie, argumentând că gradul de conformare era redus, dar pe 19 octombrie, în contextul unei creşteri a contagierilor, a fixat o durată de zece zile. În septembrie, Spania a redus perioada de autoizolare după contactul cu o persoană infectată de la 14 zile la zece zile.

    În Germania, oficialii din domeniul sănătăţii publice au anunţat că perioada de carantină poate fi redusă de la 14 zile la zece zile începând din 8 noiembrie, deşi fiecare land va decide dacă aplică recomandarea. Marea Britanie analizează posibilitatea reducerii carantinei, dar deocamdată rămâne de 14 zile, a declarat Brandon Lewis, un membru al Biroului premierului Boris Johnson.

    În Statele Unite, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor analizează modalităţi de reducere a perioadei de carantină pentru elevii care au avut contacte cu persoane infectate, în efortul de accelerare a revenirii la şcoală, deşi regula de două săptămâni nu s-a schimbat. Pentru adulţi, recomandarea de autoizolare este tot de două săptămâni.

    Regulile pentru persoanele care se întorc din călătorii în străinătate sunt şi mai variate. Franţa, Belgia şi Germania impun aceeaşi durată de carantină ca în cazul persoanelor intrate în autoizolare după un posibil contact contagios, în timp ce Spania nu impune restricţii la sosirile internaţionale. Unele ţări, inclusiv Africa de Sud, permit evitarea carantinei dacă este prezentat rezultat negativ la un test Covid-19. Japonia prevede carantină de 14 zile pentru cei care vin din străinătate, cu excepţii pentru unele ţări. Marea Britanie aplică un sistem similar.

    Reglementările intră în contradicţie cu recomandările emise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Epidemiilor.

    Unii oameni de ştiinţă şi oficiali din domeniul sănătăţii publice cred că asumarea riscurilor suplimentare ar putea să merite. Raţionamentul este că prin reducerea duratei carantinei este probabil ca mai mulţi oameni să respecte regula. Acest lucru ar putea avea un efect mai mare de oprire a contagierii dacă perioadele mai lungi de carantină sunt încălcate frecvent, chiar ţinând cont de riscul că unii oameni care încheie prematur carantina încă ar putea fi contagioşi.

    Numeroase studii sugerează că durata medie de a dezvolta simptome după expunerea la SARS-CoV-2 este de circa cinci zile. Însă un studiu, realizat de specialistul epidemiolog Justin Lesser şi de colegii de la Facultatea de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, arată că 97,5% dintre persoane dezvoltă simptome după 11,5 zile.

    “Limita noastră maximă de 14 zile încă este valabilă, pe baza datelor pe care le avem”, afirmă Maria Van Kerkhove, director tehnic privind Covid-19 la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.