BusinessMagazin

Tag: candidatura

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Kelemen şi-a depus la BEC candidatura la Preşedinţie

    El a arătat că pentru campania sa cuvântul cheie va fi ”respectul” şi că vrea ”o Românie puternică”.

    ”Vreau o Românie respectată, o Românie puternică, o ţară respectată în Uniunea Europeană şi în această regiune. Eu cred că în acest moment avem toate pârghiile şi toate atuurile de a deveni o ţară puternică în această regiune şi o ţară care va avea un cuvânt de spus în Uniunea Europeană”, a spus liderul Uniunii.

    Acesta a menţionat că a adus la sediul Biroului Electoral Central peste 270.000 de semnături de susţinere a candidaturii sale.

    Kelemen a arătat că trebuie să existe un stat puternic, ceea ce înseamnă comunităţi puternice şi indivizi puternici, respectaţi.

    Pe de altă parte, el a menţionat că România are nevoie să investească în cultură, în educaţie, în cercetare şi infrastructură. El a spus că toate statele din UE şi nu numai care au asigurat prosperitate pentru cetăţeni, care au nivel de trai ridicat au investit în aceste domenii.

    ”România trebuie să fie o ţară care va reuşi în această competiţie. Noi vom milita pentru acest lucru, vom arăta cum ar trebui să arate România în concepţia noastră şi vom arăta şi problemele specifice ale comunităţii maghiare din România. Toate statele care sunt respectate, toate statelele care sunt puternice, pe parcursul secolului XX au rezolvat şi au găsit soluţii pentru problema majoritate-minoritate”, a declarat Kelemen.

    El a afirmat că toate regiunile istorice din România au o tradiţie bogată şi puternică şi că, într-o perioada în care UE se bazează foarte mult pe dezvoltarea regiunilor şi pe regiuni puternice, şi România trebuie să folosească acest atu, prin descentralizare, prin sublinierea identităţii şi caracteristicilor fiecărei regiuni.

    Pe de altă parte, Kelemen a spus că în România nu ar trebui să existe niciun subiect despre care să nu se poată vorbi în mod direct, liber şi transparent.

    Întrebat pe cine ar susţine în turul doi, el a evitat să dea un răspuns: ”Haideţi să ne concentrăm la primul tur. Avem tot timpul să luăm o decizie, dacă va fi cazul. Poate nu va fi cazul.”

  • Tăriceanu şi-a depus candidatura pentru prezidenţiale la BEC, cu 270.000 de semnături şi ambiţia de a intra în turul doi

    Tăriceanu a ajuns la Biroul Electoral Central în jurul orei 10.00 şi a aşteptat câteva zeci de minute ca reprezentanţii Biroului să îi înregistreze candidatura. El a fost însoţit de membrii partidului său, foştii liberali Radu Stroe, Mihai Stănişoară, Daniel Barbu, Cristian David.

    Mai mulţi simpatizanţi l-au aşteptat pe liderul PLR în faţa sediului Biroului Electoral Central, cu sloganuri gen ”Băsescu la puşcărie!”, ”Băsescu, judecat pentru ce-a furat” şi ”Jos Băsescu”, dar şi ”Tăriceanu, preşedinte”.

    ”Eu sunt până în decembrie orfan de preşedinte, vă aştept”, i-a spus un militant lui Tăriceanu. ”Mie mi-e ruşine cu puşcăriabilul care a fost”, a intervenit un altul.

    După ce a semnat documentele în faţa reprezentantului Biroului Electoral Central, Călin Popescu Tăriceanu a mărturisit că este pentru el un moment emoţionant, fiind prima dată într-o astfel de postură, de candidat la Preşedinţia României şi a adăugat că a fost un efort foarte mare din partea celor care l-au sprijinit.

    Tăriceanu a afirmat că, din păcate, o parte din semnăturile pe care le-a strâns în primă fază nu au putut fi folosite, deoarece erau sub sigla Partidului Liberal Reformator.

    ”Încă în justiţie trenează înregistrarea partidului şi de aceea o parte din semnături nu am putut să le folosim. Am depus peste 272.000 de semnături astăzi şi ne-am îndeplinit obiectivul”, a afirmat Tăriceanu.

    Potrivit acestuia, ceea ce contează mai departe este focalizarea pe mesajul pe care doreşte să îl transmită electoratului şi pe necesitatea ca România să facă nu numai o schimbare de regim, firească, după încheierea mandatului lui Traian Băsescu.

    ”Eu cred că România are nevoie de mai mult, are nevoie de un proiect de ţară, un proiect ambiţios care să o ducă pe locul pe care îl merită”, a precizat Tăriceanu, adăugând că proiectul său politic se intitulează ”România, a şaptea putere a Europei”. El a spus că doreşte să dea un mesaj ”clar şi de seriozitate, care să câştige încrederea electoratului”.

    Întrebat ce şanse crede că are în această cursă electorală pentru Preşedinţie, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că sondajele îl arată favorit pentru turul întâi pe Victor Ponta şi consideră că liderul PSD este cel mai puternic contracandidat al său.

    Despre candidatul pe care îl va susţine, dacă nu va intra în turul doi, Tăriceanu a spus că este înconjurat de zeci de susţintători şi toţi nutresc aceeaşi ambiţie ca şi el, să inte în turul doi, astfel că alte planuri nu au.

    ”Nu are importanţă scorul, depinde şi de performanţa celorlalţi, fără îndoială. Cel mai probabil, aş spune că peste 20 de procente adunate vor fi suficiente, corelate cu evoluţiile celorlalţi contracandidaţi, ca să intru în turul doi”, a explicat Tăriceanu.

    Despre Elena Udrea, Tăriceanu a precizat că susţinerea preşedintelui Traian Băsescu pentru liderul PMP o face şi să câştige, dar şi să piardă.

    ”Ceea ce este deranjant şi, mai mult, este ilegal este modul în care actualul preşedinte se comportă, în dispreţul Constituţiei şi al legilor, care în mod normal îl obligă la o atitudine neutră şi echidistantă faţă de toţi actorii politici, iar, prin ceea ce face, demonstrează că zi de zi încalcă Constituţia”, a mai declarat Tăriceanu.

    Călin Popescu Tăriceanu şi-a mai exprimat speranţa că alegerile se vor desfăşura corect, precizând că ar fi dezonorant ca în România să asistăm la fraude în alegeri, cum se întâmplă în ţările din lumea a treia.

  • Meleşcanu, despre candidatura la prezidenţiale: Dacă aveţi răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul – VIDEO

    ”Dacă aveţi puţină răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul la toate. Dacă vor fi întrunite condiţiile, luni dimineaţă o să vă dau un răspuns”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă se înscrie în cursa electorală pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

    Întrebat dacă a strâns semnături pentru candidatură, Meleşcanu a precizat: ”Tocmai asta este problema”.

    Termenul de depunere a candidaturilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie expiră în 23 septembrie.

  • Diaconescu: Nu m-am consultat cu Traian Băsescu, preşedintele a spus ceea ce a avut de spus

    Întrebat dacă are sprijinul lui Traian Băsescu pentru candidatura sa independentă la alegerile prezidenţiale, Diaconescu a spus: “Nu ştiu, e o întrebare pe care s-o puneţi preşedintelui Traian Băsescu”.

    El a adăugat că nu s-a consultat cu preşedintele pe această temă.

    “Preşedintele s-a exprimat, a spus ce a avut de spus, eu m-am exprimat, păstrez determinarea de a continua această candidatură independent, de acum încolo fiecare ştie ce are de făcut”, a afirmat Diaconescu.

    De asemenea, el a declarat că nu a informat-o pe Elena Udrea despre decizia sa de a candida ca independent la prezidenţiale şi de a demisiona din PMP, precizând că nu va participa nici la Consiliul Naţional al partidului, care se reuneşte marţi.

    “Nu accept niciun fel decizie… Dacă partidul doreşte să sprijine un independent, de ce nu?“, a spus Diaconescu, adăugând că şi dacă PMP decide ca el să fie candidatul partidului în continuare nu se va răzgândi şi va rămâne independent.

    Diaconescu a mai arătat că decizia sa de a candida independent a fost luată după ce unii colegi din PMP au iniţiat demersul de a schimba candidatul fără să-l informeze şi fără să aibă o discuţie preliminară cu el.

    “În urmă cu zece zile unii colegi din PMP au iniţiat dmersul de schimbare a candidatului la Preşedinţie, nu am fost informat de colegi, nu am avut o discuţie preliminară, am văzut din presă faptul că au indenţia de a schimba candidatul”, a spus Diaconescu, arătând că l-a deranjat minciuna, dar nu vrea să intre într-o polemică cu cei din PMP şi că e normal ca partidul să decidă şi să suporte consecinţele.

    “Din statutul de candidat oficial, decis statutar, am văzut în presă că am devenit o propunere de a fi candidat. Îmi asum să opresc acest proces, din experienţa mea aceste dispute creează confuzie de mobilizare în rândul cetăţenilor, considerând că o nouă decizie nu-şi are rostul. Vreau să vă spun că îmi anunţ candidatura ca independent la Preşedinţia României, nu voi mai fi membru al PMP”, a adăugat Diaconescu.

    El a mai spus că va rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară şi că face apel la cei care au plecat din fundaţie să se întoarcă.

    “Voi rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară, este o organizaţie pe care am înfiinţat-o şi am susţinut-o ferm. Fac apel la cei care au plecat din fundaţie să-şi reconsidere poziţia şi să se întoarcă pentru că împreună avem şanse să reconstruim România, fără minciuni şi cu încredere vom trece peste problemele de astăzi“, a adăugat Cristian Diaconescu.

    Diaconescu a mai spus că înlocuirea unui candidat stabilit statutar este fără precedent şi că evaluările lui şi ale colegilor din PMP au fost diferite în privinţa strângerii semnăturilor.

    El a arătat că va strânge semnăturile pentru candidatura sa ca independent, iar când le va pune pe masă va fi o surpriză.

     

  • Diaconescu: Îmi voi respecta angajamentul de a candida, am să-mi strâng singur semnăturile

    Despre angajamentul de a candida, Diaconescu a spus, la RFI, că a fost “în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu şi mai ales în relaţia cu societatea românească” şi că mesajul care îi va însoţi candidatura va fi dus “până la capăt”.

    “Consider esenţial ca cineva care are o pregătire specifică pentru exercitarea postului de preşedinte din prima zi de mandat să poată să explice, să prezinte acest lucru societăţii şi evident, să fie votat în consecinţă”, a afirmat Diaconescu, deocamdată prezidenţiabil al PMP.

    El a susţinut că a aflat “de la televizor” despre nemulţumirile unor colegi din partid şi că “lucrurile trebuie tranşate cât mai repede în favoarea tuturor”.

    “S-au spus şi lucruri neadevărate şi am cerut Partidului Mişcarea Populară să sancţioneze sau să limiteze o astfel de exprimare. Pentru oricine are experienţă într-un partid fiind o problemă extrem de delicată. Dar situaţia a continuat”, a mai spus Diaconescu.

    Diaconescu declarase, săptămâna trecută, agenţiei MEDIAFAX, referitor la candidatura sa la prezidenţiale, că o consideră “un angajament faţă de ţară”, pe care îl va respecta şi a spus că va cere în partid măsuri împotriva “oamenilor din PMP care au minţit la televizor” în legătură cu numărul de semnături strânse pentru susţinerea acesteia.

    El a spus, într-o postare de vineri, de pe pagina sa oficială de Facebook, că îşi va duce “candidatura până la sfârşit”, indiferent dacă va beneficia sau nu de susţinerea unui partid şi că această atitudine vine din “datoria morală” faţă de susţinătorii săi şi de societate.

    O decizie asupra menţinerii de PMP a candidaturii lui Diaconescu va fi luată marţi, la o întrunire a conducerii PMP.

    Luni, Diaconescu a scris pe pagina sa oficială de Facebook, că va organiza o conferinţă de presă “pentru a clarifica poziţia definitivă referitoare la candidatura” sa şi în cadrul căreia va aduce” lămuriri privind recentele dezbateri publice”.

  • Macovei, despre candidatura la prezidenţiale: Mă interesează România, să văd competiţii curate, investiţie, locuri de muncă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suntem tot în 29 iulie 2012

    Motivul e simplu – recuperarea ambelor furii ar fi profitabilă electoral pentru PSD, respectiv PMP, ştiind că de atunci încoace, atât PSD, cât şi Traian Băsescu şi-au pierdut inevitabil din popularitate, iar numărul celor indecişi în perspectiva prezidenţialelor justifică orice încercare de remobilizare la vot cu vechile arme valabile la momentul 2012.

    Premierul Victor Ponta nu doar că s-a ţinut de data simbolică de 29 iulie ca să-şi lanseze candidatura la preşedinţie, deşi inundaţiile catastrofale din Oltenia şi Muntenia ar fi făcut pe oricine altcineva să amâne momentul festiv, dar a şi emis perla “Dacă azi, la doi ani după referendum, constatăm că doi ani din viaţa acestei ţări au fost pierduţi, vă cer să fiţi alături de mine ca următorii zece ani să fie schimbarea”, la doar câteva zile după ce se ostenise să prezinte ultimii doi ani drept limanul economic paradisiac după dezastruoasa guvernare PDL-Băsescu.

    De partea cealaltă, candidatul PMP la preşedinţie, Cristian Diaconescu, a înaintat Parchetului o sesizare de fapte de abuz în serviciu comise de liderii USL în 2012 în contextul suspendării preşedintelui Băsescu, iar politicienii care vizează categoria “electoratului justiţiar” al dreptei (Cristian Diaconescu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Elena Udrea) continuă să-i înfiereze pe liderii ACL şi pe prezidenţiabilul Klaus Iohannis pentru că nu se dezic de evenimentele din 2012.

    Nu că disponibilitatea comică de compromis şi de uitare a trecutului din partea capilor ACL n-ar justifica un apel decent la memorie, numai că nu imperative etice îi animă pe cei ce se întorc obsesiv la 2012, ci perspectiva pierderii singurilor cai de bătaie viabili atât de către un PSD care a prins putere pe seama demonizării lui Băsescu, cât şi de către un PMP care aspiră să prindă putere pe seama demonizării oricui nu e cu Băsescu – cu alte cuvinte, ambele grupări ar fi nevoite să se întoarcă în prezent, adică la ce aşteaptă, fără furie, electoratul în 2014.

  • ANALIZĂ: Ponta cere sprijinul PSD pentru candidatura la prezidenţiale

     “Voi candida. Asta este ceea ce voi cere pe 29, marţi, în cadrul PSD, pentru că am deja sprijinul oficializat al PC şi al UNPR. Voi cere sprijinul pentru candudatură, după care în septembrie avem nevoie de un congres”, a anunţat Victor Ponta, în urmă cu o săptămână, în cadrul unui interviu.

    Această declaraţie este prima în care Ponta anunţă public intenţia de a candida, el evitând în mod ostentativ să se pronunţe oficial pe această temă.

    Ponta a fost cel care, tot în urmă cu o săptămână, la Călăraşi, a devoalat şi semnificaţia zilei de 29 iulie, când va avea loc Consiliul Naţional al PSD de la Craiova, el arătând că pe 29 iulie 2014 se împlinesc doi ani de la referendumul naţional de demitere a lui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro