Tag: campanie electorala

  • Blaga: Campaniile electorale in partid nu sunt niciodata usoare

    Intrebat de jurnalisti daca este o campanie grea cea pentru
    presedintia partidului, Vasile Blaga a raspuns:”Campaniile
    electorale in partid nu sunt niciodata usoare. Numai ca nu e vorba
    de razboaie aici, e vorba de dezbatere de idei, de discutii clare
    intre colegi, fiecare sigur ca incearca sa convinga si noi credem
    ca avem dreptate.

    Partea, tot ceea ce inseamna doctrina, lucrurile astea sunt clar
    explicate de colegul Sorin Frunzaverde, e cel care de fapt a si dus
    partidul in Partidul Popular European dupa ce practic noi ne-am
    declarat un partid popular acum cativa ani de zile si sigur ca
    fiecare dintre colegi abordeaza temele la care au expertiza, pentru
    ca noua asta ne place sa spunem, tinem foarte mult la oamenii care
    se pricep la ceva, la cei care se pricep la ceva. Cei care se
    pricep la toate nu prea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campania electorala oficiala se lungeste la 3 luni pentru toate tipurile de alegeri. Urna va fi transparenta

    Potrivit documentului AEP, alegerile prezidentiale si
    parlamentare vor avea loc in a treia duminica a lunii noiembrie, in
    timp ce localele, in prima duminica a lunii iunie. Codul electoral
    mai stabileste si ca urna de vot va fi transparenta. In plus,
    proiectul, care se refera si la referendum, prevede ca in
    strainatate, in statele in care, din cauza diferentei de fus orar,
    votarea organizata duminica ar uma sa se incheie dupa ora 21.00 a
    Romaniei, aceasta sa aiba loc sambata, intre orele locale
    7.00-21.00. In celelalte cazuri, alegerile se desfasoara duminica,
    intre orele locale 7.00-21.00.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Voronin: Patriciu i-a cerut lui Filat sa-i inapoieze banii din campania electorala

    Conform sursei citate, pentru aceasta Filat ar fi pregatit 10
    TIR-uri cu tigari pentru a face contrabanda, care trebuiau sa
    ajunga in Romania. Doua dintre ele ar fi trecut Prutul cu succes,
    iar al treilea ar fi fost retinut de vamesii romani la sfarsitul
    saptamanii trecute. Captura vamesilor romani ar fi fost posibila
    datorita neintelegerilor dintre presedintele Romaniei, Traian
    Basescu, si omul de afaceri Dinu Patriciu, a mentionat aceeasi
    sursa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce va face viitorul guvern cu criza?

     

    Intrebat de BUSINESS Magazin cat crede ca vor mai dura efectele crizei si care ar fi solutiile de rezerva pentru anii urmatori, ministrul Varujan Vosganian a raspuns franc: “Mai am o saptamana de guvernare si vreti sa fac strategia economica a Romaniei pe urmatorii zece ani?”. Cinism de politician? Nu neaparat – sau nu numai. Situatia de provizorat pe care o aduce orice an electoral, atata vreme cat orice masura luata inainte de alegeri risca sa fie anulata de viitorul guvern, se poate prelungi acum pentru o perioada buna dupa scrutinul din 30 noiembrie din cauza unei conjuncturi complicate pe toate planurile.
     
    Ne aducem aminte ca dupa alegerile din decembrie 2004, noul guvern al Aliantei PD-PNL si-a intrat destul de repede in paine si, venind la putere intr-o perioada de crestere economica semnificativa, n-a avut decat sa-si puna in practica principala promisiune electorala, introducerea cotei unice de impozitare, si n-a avut de-a face decat cu riscul unei reduceri a veniturilor la buget care ar fi putut fi contracarata cu destula usurinta prin privatizari, eventual prin recursul la finantari externe. Acum insa, faptul ca vor fi cu siguranta necesare negocieri pentru un guvern de coalitie intre principalele partide, fiecare cu o alta oferta electorala, vine in contextul crizei economice ce incepe sa afecteze si Romania si al unei economii mondiale a carei evolutie e foarte greu de prevazut (fiecare partid a fost nevoit sa-si refaca programul pornind nu de la unul, ci de la doua sau trei scenarii de evolutie a economiei in 2009). In fine, situatia e complicata si de actualele discutii la nivelul UE privind cele mai bune raspunsuri la criza, asa incat daca liderii europeni vor decide ca anumite masuri va trebui sa fie luate de toate statele membre, atunci Romaniei ii va fi greu sa faca opinie separata.
     
    Strict din punctul de vedere al campaniei electorale, criza a avut beneficul efect ca traditionala combinatie intre atacurile marunte dintre candidati si niste programe economice cu promisiuni relativ generale a facut loc ciocnirii intre trei viziuni (PNL, PD-L si PSD) mult mai concrete asupra a ceea ce ar trebui facut imediat pentru stimularea economiei. Doar ca, la fel ca si in campaniile electorale precedente, cu greu se intrevede o lista de surse clare din care s-ar acoperi promisele masuri de criza.
     
    PSD, cel ce de departe a facut cele mai generoase promisiuni, atat in materie de protectie sociala (este singurul partid care propune o reducere a cotei unice pentru angajatii cu venituri sub salariul mediu pe economie), cat si in privinta stimulentelor directe pentru angajatori, este si cel mai vag in numirea unor surse de finantare. “Costurile sprijinirii economiei nu le-am grupat laolalta, dar eu estimez ca poate chiar depasim cele 10 miliarde de euro anuntati de Guvern pentru urmatorii patru ani. Inchipuiti-va ca noi vom investi 8-10 miliarde de euro pe an numai in proiecte majore de infrastructura, autostrazi si drumuri. Vom aloca 2% din PIB, adica 3 miliarde de euro numai pentru constructia de scoli, gradinite, sali de sport, bazine de inot”, declara pentru BUSINESS Magazin Constantin Nita, vicepresedinte al PSD si coordonatorul echipei care a realizat oferta economica a partidului. Nita pledeaza pentru o rationalizare drastica a cheltuielilor din administratia publica, inclusiv prin impunerea folosirii exclusive a produselor romanesti in sectorul public. “Nimeni nu va mai cumpara nimic din afara. Totul va fi din productie interna. Da, Basescu a iesit si el acum cu masura asta, dar noi o aveam trecuta mai demult in proiect”, spune Nita. In ce il priveste, liderul PSD, Mircea Geoana, considera ca numai din reducerea numarului de agentii guvernamentale si din taierea cheltuielilor neproductive din administratie se pot obtine economii de 2% din PIB in termen de doi ani.
     
    “Banii pentru investitii cred ca i-am putea obtine in buna masura din rationalizarea cheltuielilor”, sustine la randul sau Paul Pacuraru, senator PNL de Galati si presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, referindu-se in primul rand la birocratie si la administratia publica. “Sa va exemplific: la inceputuri, Ministerul Muncii avea in fiecare judet cate o Directie a Muncii, cu un director, un adjunct, inca doi trei angajati si o masina. Stiti cate are acum? Sase, fiecare cu director, adjunct, subordonati, masini etc.”, afirma senatorul liberal. Programul anticriza al PNL, care incepe cu o reducere a CAS, a impozitelor pe dividende si pe venitul din dobanzi si continua cu reduceri de TVA pentru locuintele ieftine si cu bonusuri pentru angajarea somerilor, a fost evaluat de premierul Tariceanu la 10 miliarde de euro.
     
    PNL, aflat inca la guvernare, vrea sa repete ceea ce fosta Alianta D.A. a reusit, pana la un punct, incepand din 2005 – cercul virtuos unde banii necesari pentru masurile de criza propuse vin pur si simplu din cresterea economica atrasa de ele, asa cum golul creat de cota unica a fost acoperit atunci de pe urma boom-ului din sectorul privat. “Surse exclusiv interne si predominant bugetare”, spune ministrul Vosganian, exemplificand cu cele 2 miliarde de euro ce ar fi generate numai de investitiile atrase de Termoelectrica si Nuclearelectrica, inclusiv reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, sau cu cele 12-15 miliarde de euro in investitii pe care le-ar face posibile ajutoarele de stat de 3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri. Numai ca fostul guvern, incercand sa se incadreze in limita de deficit bugetar ceruta de UE, a evitat tacit sa angajeze investitii masive de la buget in infrastructura, ceea ce viitorul guvern nu-si poate permite, pentru simplul motiv ca, dupa teoria economica acceptata de toate partidele, acolo unde scad investitiile private, statul trebuie sa compenseze prin majorarea semnificativa a investitiilor publice.

     

  • Ce promit partidele pentru voturi

    Ca niciodata pana acum, in acest an a existat posibilitatea – e drept, destul de redusa – ca unul dintre programele economice ale partidelor sa devina program de guvernare chiar inainte de alegeri, din cauza motiunii de cenzura pe care PD-L a depus-o in Parlament luna trecuta. Indiferent insa de momentul cand vor fi chemate sa le puna in practica, partidele au inceput deja sa-si ajusteze calculele si promisiunile pe care si-au bazat programele electorale, initial fundamentate mult mai optimist: o crestere economica de cel putin 6% (PD-L si PNL au avansat chiar 7%, dar PNL s-a temperat in proiectul de buget pe 2009) si mai multe reduceri de impozite si contributii la bugetul de stat.

    La PSD se lucreaza deja la un scenariu de criza, neluat in calcul la redactarea versiunii oficiale a programului de guvernare al Aliantei PSDAPC. Vicepresedintele Constantin Nita, autor al ambelor proiecte, se justifica spunand ca “inclusiv pentru un specialist ca mine, problemele din economia mondiala evolueaza cu o rapiditate care ma sperie”.

    Prin urmare, echipa coordonata de Nita pregateste o schita alternativa de proiect in care va opera cu o crestere economica minima de “doar 2-3%”, fata de 6%, cat era prevazut in varianta initiala. Vor mai fi, in aceste conditii, valabile promisiunile generoase pe care social-democratii si umanistii le-au inserat in oferta comuna? “Bineinteles”, raspunde Nita”, “doar ca le ponderam cu reducerea aplicata PIB”.

    O crestere a PIB de doar 2% estimeaza si analistul economic Liviu Voinea pentru scenariul pesimist al anului viitor; Voinea merge mai departe si estimeaza ca aceasta ar include si o inflatie cu doua cifre, urmata de o evolutie a economiei in ton cu avertismentele de “hard landing” emise in ultimele luni de analistii agentiilor de rating si ai Bancii Mondiale. Nu e chiar cea mai placuta muzica pentru urechile ciulite la campania electorala, dar semnalul unei ajustari a fost perceput deja de cam toata clasa politica.

    Prin urmare, si democrat-liberalii, al caror program initial prevedea un optimist 7% pentru cresterea PIB in urmatorii patru ani, s-au asezat din nou in fata simulatoarelor economice. Andreea Vass, cercetator la Institul de Economie Nationala (sub egida Academiei Romane) si membru in echipa care a conturat oferta de guvernare a PD-L, spune ca noile coordonate se stabilesc pornind de la o crestere de doar 5%.

    Cel putin pentru 2009, pentru ca viitorul pe termen mediu este cel putin dificil de anticipat. In actualele conditii de piata, avertizeaza ea, cel ce isi aroga infailibilitatea in predictii cu privire la mersul economiei greseste profund: “Ce se intampla acum in economie e o teorie a haosului transpusa in practica”.

    Ca mai toate partidele se simt deja coplesite de variabilele economice este de domeniul evidentei; ce este mai greu de inteles este insa strategia de guvernare pe care unele dintre ele sustin ca o vor aplica chiar si in conditiile unei cresteri economice mai modeste decat cele estimate initial. Alianta PSD+PC, care si-a surclasat concurenta in marinimie electorala, are o serie de promisiuni pe care Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), le considera in majoritate ineficiente. Ionita se refera in special la obiectivele PSD+PC referitoare la agricultura si tineret.

    "Un singur calificativ – improbabil – este suficient”, spune Ionita, referindu- se la planurile social-democrate de subventionare a agriculturii (1.500 de lei pe hectar, 50% din pretul motorinei, 50% din pretul echipamentelor de irigat, tractoare etc.). “Toate la un loc costa prea mult si nu vor avea efect, dar cele mai daunatoare sunt primele doua”, spune directorul SAR. Probabil ca un guvern PSD+PC ar aplica doar unele dintre acestea, estimeaza el.

    Cat despre cota de impozitare de 16%, cu 10% pentru veniturile sub salariul mediu, Ionita este categoric: “Este foarte improbabila, inaplicabila tehnic in forma aceasta; poate doar daca s-ar lua in calcul salariul mediu pe anul anterior, pentru ca nu se poate lucra cu valoarea la zi, care fluctueaza continuu”. Coordonatorul ofertei economice a PSD+PC, Constantin Nita, are insa un as in maneca in aceasta privinta: impozitul forfetar, care sa ajute la o mai buna colectare a veniturilor la buget, chiar in conditiile diminuarii impozitului pe venit si, cel mai important, la reducerea economiei subterane, care, potrivit calculelor sale, a crescut cu 10% fata de 2004.

    “Este o propunere personala, pe care incerc sa o impun in fata colegilor”, explica Nita. Despre ce este vorba? “Sa luam exemplul unei frizerii; nu cred ca ati primit de multe ori bon fiscal dupa ce ati iesit de acolo, ceea ce inseamna evaziune fiscala din partea agentului economic respectiv, care se sustrage de la plata impozitului aferent. Impozitul forfetar presupune ca agentul respectiv va plati un impozit fix in fiecare an, impozit calculat dupa o serie de indicatori care au in vedere in principal numarul mediu de clienti si amplasamentul frizeriei respective.”

    Astfel, spune el, statul va sti in fiecare an ce venituri urmeaza sa obtina de la astfel de agenti economici, iar acestia vor fi stimulati sa ofere servicii de mai buna calitate pentru a-si putea obtine sumele datorate ca impozit forfetar.

    Social-democratii nu sunt singurii preocupati de amploarea economiei subterane; democrat-liberalii estimeaza – prin vocea Andreeei Vass – ca economia subterana a atins deja 25-30%, chiar daca statisticile oficiale sunt undeva la jumatate. Aceasta face, spun ei, sa se iroseasca fonduri suficiente pentru a sustine mai multe masuri cu caracter social, intre care si majorarea cu 50% a salariilor din invatamant, initiativa pe care si PSD si PD-L o promoveaza insistent.

    “8% din PIB se duce acum pe alocari defectuoase ale fondurilor”, spune Andreea Vass, amintind de recentele sesizari ale PD-L cu privire la sumele alocate de catre Guvern administratiilor publice locale controlate de PNL si PSD. Prin urmare, democrat-liberalii isi propun eficientizarea impartirii bugetului de stat si urmarirea utilizarii fondurilor alocate pana la decontul final: “Vrem sa impunem un model antreprenorial pana la nivelul individului”, explica Andreea Vass cum ar trebui pusa in practica initiativa PD-L.

    Daca s-ar realiza o eficientizare a cheltuielilor publice, efortul bugetar pentru cresterea salariilor din invatamant – sub 1% din PIB – ar fi suportabil, considera PD-L. Planul contrazice un scenariu profund pesimist al ministrului de finante Varujan Vosganian, care avertiza recent ca, odata pusa in practica, majorarea salariilor din invatamant ar putea pune in pericol insusi statutul de membru al UE al Romaniei, prin cresterea deficitului bugetar si a inflatiei, iar apoi a somajului si reducerea competitivitatii economiei.

    Mai mult, astfel s-ar incuraja pretentii similare si din partea altor categorii de salariati, iar bugetul ar fidat peste cap. Deja “salariile din sectorul bugetar au ajuns sa fie cu 30% mai mari fata de cele din sectorul privat, in conditiile in care angajatii companiilor private sunt cei ce practic platesc salariile bugetarilor”, a declarat ministrul pentru Ziarul financiar.

    Varujan Vosganian, care este in acelasi timp si autorul proiectului economic al PNL, nu a reusit sa aiba insa acelasi limbaj decis si in oferta electorala pe care a redactat-o. Analistii chestionati de BUSINESS Magazin cu privire la propunerile liberalilor spun despre multe dintre angajamentele PNL ca sunt neclare si confuze. Liviu Voinea este nemultumit de ambiguitatea tintei de 100 de miliarde de euro ca volum de investitii vizat pentru perioada 2009-2012.

    “Daca se refera la investitiile publice, atunci tinta este prea mare si obiectivul nerealist. Daca se refera la investitiile straine directe, atunci este cu totul nerealist, pentru ca ar insemna de trei ori mai mult decat s-a investit cumulat in ultimii 20 de ani.” E posibil sa fie vorba de cumularea tuturor surselor, inclusiv formarea bruta de capital fix, spune Voinea, nemultumit totusi si de alte dovezi de ambiguitate din programul liberal, precum cele referitoare la PIB per capita sau la cresterea salariului mediu brut.

    Nici Sorin Ionita, spre exemplu, nu considera ca un PIB de 200 de miliarde de euro in 2012 poate fiatins altfel decat prin aprecierea leului, in lipsa sanselor reale de a creste atat de accelerat productivitatea. Lasand la o parte anumite particularitati date de nevoia de adecvare la electoratul-tinta, programele electorale ale partidelor par destul de asemanatoare: mentinerea cotei unice, concentrarea pe infrastructura, educatie si sanatate, cresterea volumului de investitii, absorbtia fondurilor europene si preocuparea pentru redistribuirea – pe alocuri chiar generoasa – a veniturilor la nivelul individului.

    Lipsa unor contradictii flagrante intre cele trei programe economice face ca, daca diferendele politice vor fidepasite, orice formula de guvernare sa fie plauzibila, cel putin la nivel teoretic. Si pana la proba practica nu mai e decat foarte putin.

  • Dublul uninominal

    Tema votului uninominal, pentru care presedintele a convocat un referendum in aceeasi zi cu alegerile pentru Parlamentul European, iar Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament, este doar in aparenta unitara. Dupa ce parlamentarii nu au reusit sa adopte un proiect de lege pe aceasta tema, presedintele Traian Basescu a venit cu propria varianta de vot uninominal pe care o va supune adoptarii prin referendum, avand cel putin declarativ sustinerea PSD (care isi revendica paternitatea proiectului), a PD si a PLD.
    De cealalta parte, demersul PNL de a sustine varianta dezbatuta in Parlament nu se anunta insa chiar lipsit de temei: proiectul de vot uninominal pur in doua tururi de scrutin, avansat de presedintele Basescu, avantajeaza clar partidul clasat pe primul loc, asigurandu-i o suprareprezentare, iar la momentul actual, acest scenariu vine manusa doar pentru PD. In al doilea rand, in cazul in care o formatiune si-ar asuma decizia de a respinge asumarea Guvernului pe legea votului uninominal, s-ar expune automat unui tir de acuzatii referitoare la coerenta politicilor sale. In conditiile in care se asteapta o prezenta scazuta la alegerile europarlamentare (situatie regasita la mai toti vecinii care au trecut prin asa ceva), este destul de probabil ca si referendumul sa nu intruneasca numarul de voturi (9 milioane) pentru a fi validat.