BusinessMagazin

Tag: cabinet

  • Cele mai puternice femei din business: Oana Taban, fondator Dent Estet

    Oana Taban a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină Dentară, Universitatea din Bucureşti în anul 1992 şi a început, în scurt timp, activitatea ca medic dentist. Şase ani mai târziu a pus bazele propriului cabinet dentar, care s-a transformat în anul 1999 în prima clinică Dent Estet. În 2005 Oana Taban a ales să se dedice complet managementului companiei, unde a contribuit la deschiderea Dent Estet 4 Kids şi Dent Estet 4 Teens, primele clinici dentare din Europa de Est dedicate exclusiv
    copiilor şi adolescenţilor.

    În 2009 Oana Taban pune bazele primului departament ATI dintr-o clinică dentară din România, format dintr-o echipă de patru medici anestezişti specializaţi în cele mai noi tehnici de anestezie pediatrică şi sedare şi dotat cu aparatură premium. A urmat, în 2013, şcoala Dental Office Managers, primul program de entry şi middle level management din România care formează
    specialişti în managementul clinicilor dentare. .

    În prezent, Dent Estet este liderul pieţei de servicii stomatologice din România, având în total şase clinici specializate pe grupe
    de vârstă în Bucureşti şi Timişoara şi o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro în 2014.

  • Prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

    „Urez tuturor Sărbători Luminate şi fericite! Să profitaţi de această scurtă pauză. A fost perioada în care v-am rugat să vă concentraţi pe pregătirea proiectelor pe care ni le-am asumat în acest mandat şi, după ce ne întoarcem din vacanţa de Paşte, am dori să avem o discuţie în care să ne concentrăm atenţia pe următoarea etapă pe care ne-o asumăm, şi anume aceea a livrării de rezultate concentrate pe proiectele pe care le-am lansat. Nu vreau să rămânem la stadiul de proiecte lansate şi să lăsăm impresia că doar lansăm idei fără să avem capacitatea de a livra rezultate”, le-a transmis premierul membrilor Cabinetului în şedinţa de guvern dinainte de Paşte.

    Dacian Cioloş i-a avertizat însă pe miniştri care va fi primul lucru pe care îl va face imediat după mini-vacanţă.

    Află aici prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

  • Prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

    „Urez tuturor Sărbători Luminate şi fericite! Să profitaţi de această scurtă pauză. A fost perioada în care v-am rugat să vă concentraţi pe pregătirea proiectelor pe care ni le-am asumat în acest mandat şi, după ce ne întoarcem din vacanţa de Paşte, am dori să avem o discuţie în care să ne concentrăm atenţia pe următoarea etapă pe care ne-o asumăm, şi anume aceea a livrării de rezultate concentrate pe proiectele pe care le-am lansat. Nu vreau să rămânem la stadiul de proiecte lansate şi să lăsăm impresia că doar lansăm idei fără să avem capacitatea de a livra rezultate”, le-a transmis premierul membrilor Cabinetului în şedinţa de guvern dinainte de Paşte.

    Dacian Cioloş i-a avertizat însă pe miniştri care va fi primul lucru pe care îl va face imediat după mini-vacanţă.

    Află aici prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

  • Ministrul fondurilor europene a demisionat la cererea premierului

    Ministrul fondurilor europene, Aura Răducu, şi-a depus luni demisia. Este al doilea ministru din Cabinetul Cioloş care demisionează, după ministrul muncii, Ana Costea, scrie Digi 24

    Ministrul Aura Răducu a demisionat la solicitarea premierului Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Premierul ar fi fost nemulţumit de realizările ministrului.

    Săptămâna trecută, ministrul finanţelor, Anca Dragu, declara că România nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operaţiuni aferente Planului Juncker, potrivit Agerpres.

  • Florin Kubinski, propus de Ministerul Finanţelor vicepreşedinte la EximBank

    Ministerul Finanţelor îl va propune pe Florin Kubinski, 56 de ani, pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank şi pe Vlad Voiculescu, şef de cabinet al ministrului finan­ţelor, pentru funcţia de membru neexecutiv în consiliul de administraţie, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

    Propunerile vor fi discutate în cadrul adunării generale a acţionarilor, care va avea loc astăzi. Acţionarul majoritar la Eximbank este Ministerul Finanţelor.

    După demisia Crinei Cosma din poziţia de vicepreşedinte, Eximbank a cerut în primele luni din acest an CV-uri în piaţă pentru a găsi persoana potrivită pentru această poziţie. Un fost preşedinte de bancă şi mai mulţi directori din cadrul unor instituţii de credit s-au numărat printre cei doritori să ocupe această poziţie.

    În final, de comun acord între conducerea actuală a EximBank şi Ministerul Finanţelor, persoana aleasă pentru poziţia de vicepreşedinte a fost Florin Kubinski.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul a decis: localele vor avea loc în 5 iunie

    Alegerile locale vor avea loc în data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în şedinţa de miercuri 6 hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea acestui scrutin.

    Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

    “Azi adoptăm un pachet de hotărâri de guvern care pregătesc alegerile locale şi inclusiv stabilim data alegerilor locale. O să fie prezentă să prezinte aceste proiecte de hotărâri de guvern şi doamna preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru că sunt hotărâri de guvern pregătite de Autoritatea Electorală Permanentă”, le-a spus premierul membrilor Cabinetului, miercuri, la începutul şedinţei Executivului.

    Totodată, Dacian Cioloş a precizat că Guvernul şi AEP trebuie să lucreze împreună pentru pregătirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. “De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în organizarea şi derularea alegerilor decât a avut în trecut”, a afirmat premierul.

  • Temă pentru tehnocraţi

    Sincer, nu vi se pare că tehnocraţii sunt un pic demotivaţi, lipsiţi de un ţel?Mă rog, un obiectiv par să aibă, acela de a nu supăra, sub nicio formă, partidele, dar nu ştiu dacă oamenii aceia care au manifestat cu ceva vreme în urmă au cerut aşa ceva. Aşa că, chiar dacă mandatul actualului cabinet nu se va întinde pe mai mult de un an, tot ar avea timp să meşterească unele chestiuni. De exemplu, să pună temelia bunăstării românilor. A tuturor românilor.

    Să explic: una dintre caracteristicile aparte ale crizei a fost şi este decimarea clasei de mijloc. Orice manual de economie vă va spune că medicul, avocatul, profesorul sau inginerul sunt componentele fundamentale ale unei economii sănătoase, asigurând consum, taxe, corectitudine, dezvoltare. Or în ultima perioadă am văzut din ce în ce mai multe studii care indică o scădere masivă a clasei de mijloc.
    Cel mai recent studiu este realizat de Pew Research şi indică faptul că, după mai bine de patru decenii în care a deţinut majoritatea, clasa de mijloc din Statele Unite a fost depăşită de săraci şi de bogaţi. În cifre este aşa: în 1971, 80 de milioane de americani erau în clasa de mijloc, şi doar 51 de milioane erau săraci şi foarte bogaţi. În 2015, 120 de milioane de americani erau clasă de mijloc, în timp de 121,3 milioane erau fie săraci, fie bogaţi (practic, numărul săracilor s-a dublat, iar cel al bogaţilor a crescut de 2,5 ori). Americanii din clasa de mijloc reprezintă acum doar 49,9% din populaţie, faţă de 61% în 1971.

    În Japonia, unde înainte de criză în jur de 90% din populaţie avea un nivel de trai rezonabil şi exista o clasă de mijloc puternică, se înregistrează o creştere a ratei de sărăcie, iar un japonez din cinci a pierdut 50% din venitul de dinaintea crizei. Portugalia are una dintre cele mai mari rate ale inegalităţii din spaţiul occidental, urmată de Italia, Gracia sau Spania – taman ţările care s-au aflat permanent pe „lista neagră“ a crizei. Dar inegalitatea a crescut şi în ţările nordice, în Suedia, Norvegia sau Finlanda.

    Şi mai trebuie să reţineţi un singur lucru: fiecare dolar suplimentar adăugat unui salariu redus înseamnă 1,21 dolari în plus pentru economia reală, în timp ce un dolar ajuns în contul unui ins cu venituri mari înseamnă doar 39 de cenţi în plus la PIB.
    Despre clasa de mijloc din România nu ştiu dacă are rost să vorbim, am văzut calcule care arată că reprezintă cam 8 procente din populaţie. Mai bine de 80% din angajaţi au salarii cuprinse între cel minim pe economie şi nivelul salariului mediu pe economie, şi doar 4% au salarii lunare mai mari de 1.000 de euro.

    Aşa că dacă aş fi un tehnocrat, la asta m-aş gândi: cum să fac, ce iniţiative, ce legi, ce măsuri economice să iau pentru ca angajaţii să câştige mai mult, iar economiştii să rămână fără marota aceea enervantă cu productivitatea redusă. Cum să tehnocrăţesc eu ca să fac să fie mai mult IT-işi, mai mulţi antreprenori, mai mulţi licenţiaţi, mai mulţi ingineri, mai mulţi mecanici şi mai mulţi meseriaşi de orice fel vor fi fiind ei, şi cum toţi aceştia să aibă de lucru. Oamenii să nu lucreze „pe 2 lei“, pentru că asta fac de 25 de ani, la propriu sau la figurat, ci să lucreze pe 20.000 de lei.

    Nu este o ironie.  Alţii au făcut aşa, şi o să dau exemplul unui stat cu care, în mândria noastră balcanică, nu ne-am compara, cu India. Bangalore este un oraş al tehnologiei, un Silicon Valley cu o economie de 9 miliarde de dolari şi cu 10.000 de milionari. Dar bazele acestui Bangalore au fost puse de liderii politici ai statului indian Karnataka, în anii ‘70, pe vremea când lumii occidentale softurile şi callcenter-urile indiene îi spuneau prea puţin. Dar oamenii aceia au luat terenuri, au construit, au făcut şcoli, au educat, au legiferat. Habar n-am dacă le-a spus cineva tehnocraţi.

    Cam asta e.

    Vă urez din partea redacţiei Business Magazin un an plin de satisfacţii, de reuşite şi de câştiguri. Şi vă îndemn să citiţi presa de business şi să folosiţi şi să colaboraţi cu presa de business. La Mulţi Ani!

    Ilustrez cu „Ziaristul“, aşa cum l-a văzut Victor Perelman.

     

  • Politico: Stilul de lucru al Corinei Creţu a determinat demisia mai multor colaboratori. Reacţia comisarului european

    Site-ul Politico.eu. scrie că, potrivit unor foşti şi actuali angajaţi ai cabinetului Corinei Creţu, biroul comisarului desemnat de România este în haos, după plecarea mai multor membri ai personalului, printre care şeful său de cabinet, adjunctul acestuia şi responsabilul de comunicare.

    Numărul neobişnuit de mare de demisii – opt din 19 angajaţi ai biroului său au plecat în 12 luni – vine pe fondul îngrijorărilor privind programul lejer de lucru al comisarului şi privind tendinţa sa de a îmbina călătoriile oficiale cu cele private şi de a cere angajaţilor săi să îndeplinească sarcini personale, precum spălarea rufelor, cumpărături sau transportarea unor membri ai familiei cu maşina, au precizat sursele citate de Politico.

    Mai mulţi consilieri au plecat pentru că se temeau că nu o vor putea apăra. Personalul a devenit atât de îngrijorat că aceasta îşi ia prea mult timp liber, încât şeful său de cabinet a avertizat cu privire la blocarea programului.

    Politico scrie că a discutat cu 11 foşti şi actuali angajaţi, dintre care mulţi au refuzat să facă declaraţii on the record. O copie a programului personal al comisarului din ultimele 12 luni, obţinută de Politico, arată că, adesea, Corina Creţu nu avea nicio întâlnire programată lunea, joia şi vinerea. Surse din cadrul personalului au declarat că “programul deschis” înseamnă că de obicei nu lucrează în acele momente.

    Dintre cei 28 de comisari europeni, Creţu are una dintre cele mai mari rate de absenţă la reuniunile săptămânale ale Comisiei, lipsind de la aproape un sfert dintre acestea.

    Creţu, un politician de 48 de ani care a lucrat ca jurnalist în tinereţe, a dovedit lipsă de consideraţie faţă de regulile Comisiei, alimentând frustrarea membrilor cabinetului său, au precizat sursele. De exemplu, Creţu fuma în biroul său, încălcând o regulă valabilă în toată instituţia, au afirmat foşti şi actuali angajaţi.

    “Toată lumea îi spunea «Nu poţi face asta», dar ea răspundea că «în România, un ministru poate face ce vrea»”, ar fi povestit un fost angajat.

    Problemele Corinei Creţu la Bruxelles intervin într-un moment dificil pentru România pe scena europeană. Ea a fost numită de Victor Ponta, care a demisionat luna trecută din postul de premier şi este acuzat de corupţie. Potrivit unor surse, Creţu le-ar fi spus angajaţilor săi că intenţionează să candideze pentru o funcţie publică în România pe viitor, scrie Politico.

    Potrivit unui oficial de la CE, până în prezent nu au existat plângeri oficiale despre comportamentul lui Creţu sau investigaţii legate de personalul său. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că ea este “un membru solid al echipei Juncker şi face o treabă bună”.

    Într-un interviu de săptămâna trecută pentru Politico, Creţu a spus că are un program complet de lucru şi călătorii. Ea a recunoscut că încearcă să-şi programeze cât mai puţine întâlniri, dar a adăugat că petrece mult timp documentându-se pentru acestea.

    Creţu, despre acuzaţiile din Politico: Sunt uluită. Nu vreau să transform CE într-o casă a bârfelor

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se declară “uluită” de “atacul” dintr-un articol publicat de Politico pe tema programului său lejer de lucru şi a faptului că aproape jumătate din angajaţii de la cabinetul ei au demisionat din cauza modului în care i-ar trata.

    “Nu am ce să răspund pentru că nu vreau să transform Comisia Europeană într-o casă a bârfelor. Eu cred că sunt date concrete şi, din acest punct de vedere, vă asigur de onestitatea şi integritatea mea. Sunt uluită de acest atac şi suntem toţi şocaţi, inclusiv în cabinet, pentru că nu există nicio evidenţă, nicio bază faţă de nimic din ce se scrie acolo”, a declarat, joi, comisarul european, care a participat la reuniunea de la Bucureşti a Grupului de comunicatori ai politicii de coeziune (grupul INFORM).

    Creţu a mai spus că nu ştie la ce săptămână se referă programul său la care face referire articolul şi a dat asigurări că programul său este foarte încărcat.

    “Eu nu ştiu ce săptămână anume a primit acel jurnalist din partea celui frustrat din cabinetul meu care a oferit acel program, dar eu vă rog să luaţi programul meu pe tot anul şi să-mi spuneţi dacă nu aveam şi eu dreptul la un weekend, care este citat acolo şi care este printre puţinele weekend-uri pe care mi le-am luat într-un an de zile”, a afirmat Creţu.

    Comisarul european a mai spus că articolul publicat de Politico “nu are nicio legătură cu jurnalismul de investigaţie sau de orice alt fel” şi că îşi doreşte să fie judecată în funcţie de realizările sale din ultimul an.

    “Am anunţat( joi, la Bruxelles – n.r.) că pentru perioada 2014-2020 am adoptat toate programele operaţionale, 205 programe operaţionale pentru cele 28 de state membre, am vizitat 24 de ţări în acest an încercând să rezolvăm problemele, unele ţări le-am vizitat de două ori, cum sunt Italia şi Grecia pentru care am adoptat măsuri excepţionale într-o situaţie de criză excepţională. Pe lângă aceste programe operaţionale sigur că am încercat să reducem dezangajarările de fonduri şi, fiind în România, sunt bucuroasă să spun că faţă de estimările pe care le aveam cu un an în urmă, practic aceste dezangajară de fonduri au scăzut cu 90%, potrivit estimărilor DG Regio”, a adăugat Corina Creţu.

     

  • Un guvern politic poate fi înjurat. Cu tehnocraţii cum procedăm?

    Singura interacţiune directă a cetăţeanului cu un guvern politic este înjurătura, la birt, la restaurant sau la trattorie, depinde unde îl situează soarta. Altfel, după vârârea biletului de vot în urnă, cetăţeanul nu prea mai are a face prea multe, în afara unor inundaţii care să-i aducă la îndemână vreun premier în barca de trei jandarmi putere. Acum cetăţeanul a ieşit în stradă şi a dus la o schimbare pe care politicul a interpretat-o în felul lui, nu insist. Scriu acest text înaintea nominalizărilor de miniştri şi înainte de prezentarea vreunui program, dar, indiferent de ce şi-ar propune noul guvern, cred că şansele acestuia de reuşită trebuiesc puse într-un context.

    Să luăm contextul local: relaxare fiscală, salarii majorate, societate civilă profund nemulţumită, creştere economică da, nivel de trai ba, sforari politici care mizează pe uitarea populară şi care par spăsiţi, dar care poartă chiar în aceste zile un război furibund pentru primarii traseişti, în perspectiva alegerilor, partide care aleg să se spele cu mâna altuia şi care şi-au pus nu ochelarii de cal, ci cei de alegeri din 2016, iată un tablou incomplet, dar grăitor pentru începuturile mandatului celui de-al 17- lea premier al României, Dacian Cioloş.

    De pus în ramă mi se pare declaraţia copreşedintelui PNL Alina Gorghiu despre majorarea salariilor bugetarilor: „Am ajuns la concluzia că votul pentru acest proiect este esenţial… Aşteptăm un studiu de impact ulterior, care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare şi în ce măsură va putea fi efectiv aplicată. Acest lucru va putea fi realizat de noul guvern…“. În aceste condiţii, orice anticipare a acţiunilor tehnocraţilor este riscantă; singurul lucru de remarcat este apariţia unui guvern care nu mai e în conflict mai mult sau mai puţin deschis cu Palatul Cotroceni, şi asta după o bună bucată de vreme. Sigur, depolitizarea administraţiei sau relansarea investiţiilor sau lucrul la autostrăzi sau schimbarea legilor administraţiei ar fi binevenite, dar nu ştiu în ce măsură acestea nu se vor împotmoli în mlaştinile politicii dâmboviţene.

    Pe urmă vine contextul european, care începe cu garduri de sârmă ghimpată şi se termină la vest în ceaţa Marii Britanii, unde David Cameron are dileme majore care ar putea schimba profund Uniunea Europeană, şi la est în ceţurile Moscovei, care face tot felul de chestii, mie mi-au rămas în cap conducta de gaze cu nemţii, care scoate Ucraina din joc şi face din Germania distribuitorul Gazpromului, dar şi rachetele pe care le-a anunţat Vladimir Putin, rachete care ar putea evita scutul american. Altfel bătrânul continent este, pe scurt, „mulţumesc, rău!“.

    Nici contextul mondial nu este prea încurajator, şi spun asta mânat nu numai de multele conflicte în desfăşurare, din ce în ce mai multe, ci şi de faptele unora şi altora; cel mai recent pe lista mirărilor mele se situează demersul american de a repara centrala atomică iraniană pe care altădată aceiaşi americani o voiau închisă pentru că putea produce arme nucleare. America lucrului bine făcut!

    Să îi urăm succes domnului Cioloş, în cazul în care cabinetul domniei sale va trece de votul de învestitură!

    „Barul din Folies-Bergere“ al lui Manet şi o privire care a văzut multe.

  • CABINETUL CIOLOŞ: Cine sunt miniştrii propuşi de premierul desemnat – FOTO

    Vasile Dâncu – aproape zece ani membru al PSD şi ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul Năstase

    Vasile Dâncu, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publică, a fost membru al PSD timp de aproape zece ani, până în 2008, iar în Guvernul lui Adrian Năstase a deţinut portofoliului Informaţiilor Publice.

    Vasile Dâncu a fost membru al PSD, senator şi europarlamentar, şi a mai deţinut o funcţie în Guvernul României în perioada 2001 – 2003, când a fost titularul portofoliului Informaţiilor Publice în mandatul de prim-ministru al lui Adrian Năstase.

    Născut în satul Runcu Salvei, din judeţul Bistriţa-Năsăud, Vasile Dâncu va împlini 54 de ani în 25 noiembrie. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca şi este doctor în sociologie. A predat şi încă predă la mai multe universităţi din Cluj-Napoca şi Bucureşti, este şi membru al unor asociaţii sociologice internaţionale, dar şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

    Vasile Dâncu a înfiinţat, în 1994, Metro Media Transilvania, un institut de sondare al opiniei publice, iar în 2009 Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) pe care îl conduce şi acum în calitate de preşedinte şi care face sondaje pe diverse teme. De asemenea, IRES a realizat şi exit-poll-uri la ieşirea de la urne în cadrul unor alegeri care au avut loc în România şi Republica Moldova.

    Dâncu a activat şi activează şi în plan media, el fiind, între 2011 – 2013, preşedintele grupului media regional care grupa televiziunile Transilvania L!VE şi Look TV, iar în prezent conduce, ca director, săptămânalul regional “Transilvania reporter” şi revista ”Sinteza”.

    Vasile Dâncu, deşi este propus acum ca membru într-un cabinet de tehnocraţi, are în spate o bogată carieră politică.

    Membru PSD din 1999 şi al aşa-numitului ”Grup de la Cluj”, condus de Ioan Rus, Dâncu a deţinut în perioada 2001 – 2003 funcţia de ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul Adrian Năstase, după care, timp de un an, pe cea de şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale. Ulterior, în perioada 2004 – 2008, a fost senator PSD de Cluj, după care a fost observator în Parlemantul European, din partea Grupului Socialist, iar în 2007 a fost membru al PE. Pe linie de partid, a fost o perioadă lider al PSD Cluj, dar şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional, pe domeniul Analiză politică şi comunicare.

    În anul 2008, a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSD, alături de Ioan Rus, după care, doi ani mai târziu, a demisionat şi din partid, ocupându-se de activităţile profesionale.

    În luna octombrie, prezent la Cluj-Napoca la Conferinţa Judeţeană a PSD Cluj, preşedintele partidului, Liviu Dragnea, a făcut un apel public către Vasile Dâncu să se alăture, din nou, PSD, susţinând că social-democraţia are nevoie de el. La invitaţia lui Dragnea, Vasile Dâncu a răspuns evaziv, lăsând să se înţeleagă că va avea loc doar o colaborare pe anumite proiecte.

    Pe lângă activitatea de sociolog şi politician, Dâncu este cunoscut şi ca scriitor, fiind premiat mai mulţi ani la rând pentru cărţile sale în cadrul Târgului Gaudeamus care are loc la Cluj-Napoca.

    Anca Paliu Dragu, de la BNR la Comisia Europeană. A fost 11 ani economist la biroul local al FMI

    Anca Paliu Dragu, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru portofoliul Finanţelor, şi-a început cariera la BNR şi a continuat ca economist la biroul local al Fondului Monetar Internaţional timp de 11 ani, până la începutul anului 2013, când a fost recrutată de Comisia Europeană.

    Anca Dana Dragu Paliu, în vârstă de 42 de ani, a început să lucreze, după terminarea facultăţii, la Banca Naţională a României, unde a petrecut cinci ani ca economist, între 1996 şi 2001, la Direcţia de Refinanţare şi Operaţii de Piaţă şi Direcţia de Reglementare.

    Ea absolvise în 1996 cursurile facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice.

    Ulterior, şi-a continuat cariera de economist în cadrul Biroului Regional pentru România şi Bulgaria al FMI, din septembrie 2001 şi până în ianuarie 2013.

    În această perioadă, Dragu a participat la toate întâlnirile delegaţiilor Fondului Monetar Internaţional cu autorităţile române, de la reprezentanţii Guvernului până la alte structuri ale statului, organizaţii patronale şi diverse asociaţii.

    Ea face parte, totodată, începând cu anul 2008, din Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

    La începutul anului 2013, Dragu a fost recrutată de Comisia Europeană, unde lucrează ca analist economic în cadrul Directoratului general de economie şi finanţe.

    Economistul şi-a completat educaţia cu studii de economie internaţională la The George Washington University, în perioada 1999-2000, apoi cu un masterat de doi ani în Politici Publice şi Integrare Europeană în cadrul SNSPA Bucureşti (2005-2007).

    Totodată, Dragu are un doctorat în economie la ASE, teza de doctorat având tema “Stabilitatea monedei, rezultantă a evoluţiei economiei naţionale”.

    Adrian Curaj – consilier al lui Tăriceanu, şef al Autorităţii pentru Cercetare în Guvernul Boc

    Adrian Curaj, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Educaţiei, este profesor universitar la Politehnica Bucureşti şi la SNSPA, a fost consilier guvernamental în Cabinetul Tăriceanu şi a condus Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în Guvernul Boc.

    Adrian Curaj, în vârstă de 57 de ani, a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti – Facultatea Electronică şi Comunicaţii, în 1983, iar în 2003 a obţinut un master în Administrarea Afacerilor, la Institutul pentru Mediul de Afaceri şi Administraţie Publică din Bucureşti (ASEBUSS), în parteneriat cu University of Washington din Seattle. De asemenea, în 2007 a obţinut un certificat postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare.

    El este membru în Comitetul de Conducere al Comisiei Fulbright, în Comisia Naţională a României pentru UNESCO, al Societăţii Română de Automatică şi Informatică Tehnică, dar şi al EUROSCIENCE-European Association of Researchers.

    În prezent, Curaj este profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti, şef al Catedrei UNESCO pentru Politici în Ştiinţă şi Inovare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPA), iar din 2010 este director general al UEFISCDI- Unitatea Executiva pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. Tot din 2010 este colaborator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, din conducerea căreia fac parte Dan Dungaciu şi academicianul Mircea Augustin Maliţa.

    În perioada 2007-2008, Adrian Curaj a fost consilier guvernamental pe IT şi cercetare al lui Călin Popescu Tăriceanu, el demisionând odată cu schimbarea Guvernului.

    În decembrie 2009, Curaj a fost numit de premierul de atunci Emil Boc la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, unde a rămas până în septembrie 2010, când a fost demis de ministrul Educaţiei de la acea vreme, Daniel Funeriu.

    Din 2008 şi până în 2011, a fost vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior, iar din 2007 până în 2011 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Etică în Cercetare.

    Totodată, Adrian Curaj este, din 2012, membru al European Forum of Forward Looking Activities – Comisia Europeană, între 2010 şi 2012 a fost membru al Bologna Foliowup Group, iar din 2008 este expert in Task Force – Fostering and Building Human Capital of the Regional Cooperation Council, în timp ce din 2005 până în 2006 a fost membru al board-ului European Association of Research Managers and Administrators.

    De asemenea, el a coordonat proiecte de cercetare şi a publicat articole ştiinţifice şi cărţi, două dintre invenţiile la care este co-autor luând medalii de aur la Salonul de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi 2013.

    Curaj este autorul a peste 100 de articole ştiinţifice în reviste de specialitate sau în volumele unor conferinţe internaţionale, are 21 de cărţi ştiinţifice ca editor, autor sau coautor, majoritatea în managementul cercetării, foresight şi învăţământ superior. El este coordonator sau expert/consultant în peste 50 proiecte de cercetare/dezvoltare finanţate de Banca Mondială, UNESCO, UNI DO, UNDP, Comisia Europeană.

    Potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2014, Curaj are, împreună cu soţia sa, două terenuri intravilane – unul dobândit între 2004 şi 2006, iar celălalt în 2005, la Otopeni şi Comarnic. De asemenea, el are un teren agricol de 750 de metri pătraţi, cumpărat în 2004 în localitatea Agigea, precum şi o casă de peste 350 de metri pătraţi, în Otopeni, construită între 2005 şi 2007, dar şi un apartament de 45 de metri pătraţi în Bucureşti, moştenit.

    Adrian Curaj are şi patru maşini – trei autoturisme Opel Corsa fabricate în 2007 şi un Ford Focus din 2012.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Curaj are două depozite bancare – unul, de peste 41.000 de lei, la CEC, iar celălalt, de peste 11.100, la Raiffeisen, precum şi un cont curent cu peste 8.000 de lei, dar şi un fond de investiţii la ING. El are şi un credit de 175.000 de lei, contractat în 2006 şi scandent în 2021.

    În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, Adrian Curaj a obţinut 44.686 de lei ca profesor la Politehnică, şi 34.919 lei ca director la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior. De asemenea, el a obţinut venituri şi de la SNSPA (14.173 lei).

    Adrian Curaj este căsătorit şi are doi copii. Soţia sa este lector la Universitatea Bucureşti.

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE.