BusinessMagazin

Tag: business

  • (P) Soluţii la cheie pentru independenţă energetică în segmentul B2B

    Evenimentele recente din piaţa energetică au evidenţiat impactul pe care preţul energiei îl are în costurile oricărui business. Perioada grea aproape că a trecut, iar în urma ei mediul de business trage câteva concluzii şi trasează acţiuni sustenabile pentru a evita situaţiile similare în viitor.

    E.ON este alături de acest segment şi construieşte parteneriate pe termen lung pentru a sprijini clienţii B2B în drumul lor spre independenţă energetică şi sustenabilitate. Fiecare business care alege soluţia la cheie E.ON Photovoltaic, indiferent de dimensiunea lui, are puterea de a schimba în bine viitorul şi de a-şi optimiza costurile cu energia pe termen lung.

    Cel mai recent exemplu este predarea la cheie a unei centrale fotovoltaice de 1,1 MW companiei Transparent Design, cel mai mare procesator de sticlă plană din România. Valoare investiţiei se ridică la aproape 1,6 milioane de euro şi asigură circa 25% din energia necesară fabricii din localitatea Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov.

    Proiectul a presupus livrarea la cheie, de către E.ON, a unui sistem fotovoltaic format din 2.784 de panouri care au fost instalate pe acoperişul halei de producţie, al depozitelor şi pe sol. Cu o putere nominală instalată de 1.286 kWp, centrala va asigura, anual, circa 1.460 MWh de energie electrică regenerabilă pentru Transparent Design şi o reducere a emisiilor de CO2 cu circa 367 de tone în fiecare an.

    Dincolo de investiţia financiară, Transparent Design, prin parteneriatul cu E.ON, a investit în natură, într-un viitor sustenabil atât pentru planetă, cât şi pentru afacerea sa.

    „Parteneriatul cu E.ON a reprezentat o măsură cheie şi firească în gestionarea afacerii noastre. Energia verde este un factor important ce va genera avantaje concurenţiale în timp pentru compania noastră”, a declarat Alina Nechifor, director general TRANSPARENT DESIGN.   

    Extinderea proiectului cu încă 230 kW are loc în acest an şi implică instalarea a încă 624 de panouri fotovoltaice cu o putere de circa 284 kWp, printr-o nouă investiţie de 255.000 de euro, ceea ce va asigura în final 30% din energia necesară companiei. Reducerea emisiilor de CO2 va ajunge astfel la aproximativ 405 tone pe an.

    În ce se traduc concret expresiile „partener pe termen lung” şi „soluţie la cheie„?

    În parteneriatul Transparent Design, E.ON a asigurat întregul proiectul de investiţie pentru eficientizare energetică, de la consultanţă şi proiectare personalizată până la implementare şi finanţare pe 10 ani, fiind asigurate şi serviciile post-instalare. De asemenea, E.ON oferă şi mentenanţa întregului sistem fotovoltaic, printr-un contract de mentenanţă full service.

    În total, am ajuns la peste 285 de proiecte PV finalizate în România, începând din 2018, pentru cele mai importante companii din diverse ramuri ale industriei, retail, centre logistice, centre comerciale, clădiri de birouri etc. Producţia de energie regenerabilă a centralelor respective însumează peste 63.000 MWh/an, conducând la o reducere de 14.300 de tone CO2 pe an.

    Investiţiile în natură sunt cele care aduc profit pentru mai multe generaţii.

  • Ce decizie au luat două surori după o conversaţie avută la un pahar de vin într-o seară. Toată viaţa lor s-a schimbat după asta

    „Totul a început foarte casual, printr-o discuţie avută într-o seară la un pahar de vin. Probabil că nu este chiar cel mai comun set-up pentru brainstorming, dar cu toate astea pentru noi a funcţionat.” Aşa îşi încep povestea surorile Anca şi Sabina Şercău şi aşa începe, de fapt, povestea The Hush, un atelier de pantofi care a făcut primii paşi în piaţă în urmă cu doi ani.

    După ce au hotărât să pornească pe drumul antreprenoriatului în cei mai potriviţi pantofi, Anca şi Sabina au început să lucreze la planul de business: au cercetat piaţa pentru a alege furnizorii de materiale şi calapoade, au selectat atelierele de producţie, au creat prototipuri şi le-au testat. „Din punct de vedere profesional, pornim de la o bază comună – studii în antreprenoriat şi administrarea afacerilor cu specializare ulterioară în marketing, însă pe verticale diferite.

    Ce ne-a adus împreună în această companie este iubirea pentru produsele de marochinărie lucrate manual”, povestesc cele două surori, care se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani. Ele creează modelele pantofilor The Hush, iar execuţia revine în sarcina artizanilor unui atelier din Bucureşti.

    Vânzarea se face exclusiv online, pe website-ul brandului, dar şi pe câteva platforme de retail online. „Lucrăm la comandă fiecare pereche de pantofi, în funcţie de nevoile fiecărui picior. Avem implementat un sistem de consultanţă la distanţă care ne permite să identificăm nevoile fiecărei cliente şi, mai departe, să producem pantofii potriviţi pentru fiecare persoană.” Pe site există însă şi o secţiune restrânsă cu produse gata de purtat, care pot fi comandate şi livrate în termen de două-trei zile lucrătoare.

    În plus, recent, surorile de la The Hush au deschis şi un pop-up store în Bucureşti, în incinta spaţiului Urban Hub de la Piaţa Romană. „Avem expus un număr limitat de modele, iar obiectivul este de a oferi clientelor care nu au interacţionat până în prezent cu brandul nostru ocazia să vadă ce înseamnă The Hush, care este lucrătura pantofilor şi calitatea materialelor folosite.” Investiţiile făcute de Anca şi Sabina au crescut odată cu dezvoltarea businessului, astfel că, de la o sumă de bază de 10.000-15.000 euro cu care au început, au ajuns până în acest moment la peste 30-40.000 de euro. Veniturile au crescut şi ele.

    Valoarea medie a produselor The Hush este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează încălţămintea este de 370 lei – 725 de lei.

    „În 2022 am obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 134.000 de lei, în creştere faţă de anul anterior, cu un profit net de peste 72.000 de lei. Nu avem angajaţi proprii întrucât lucrăm în sistem de colaborare cu atelierul în care producem încălţămintea.” Cine poartă The Hush? O clientelă premium, cu venituri peste medie, care apreciază calitatea unor produse din piele lucrate manual.

    Doar femeile se află în targetul The Hush, vizate fiind mai ales cele care îşi compun ţinutele pornind de jos în sus – adică alegându-şi hainele şi accesoriile în funcţie de potrivirea cu pantofii, şi nu invers. „Ne dorim să creăm o comunitate de cliente care înţeleg şi apreciază conceptul de produse made-to-order, care pun preţ pe atenţia la detalii, care respectă munca manuală a artizanilor. Nu vrem să susţinem cumpăratul compulsiv şi comportamentele de cumpărare lipsite de etică”, spun cele două tinere.

    Ca plan de business, Anca şi Sabina vor să creeze un concept bazat pe ediţii limitate de pantofi, serii scurte disponibile într-o selecţie restrânsă de culori şi texturi. „Preţurile sunt şi ele aliniate cu targetul pe care îl vizăm, la fel şi calitatea produselor pe care le livrăm către clienţii noştri. Valoarea medie a produselor noastre este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează modelele noastre în acest moment este de 370 lei – 725 de lei.” Anca şi Sabina Şercău au învăţat, pătrunzând în lumea modei, că există o tendinţă puternică spre cumpărături impulsive, astfel că ele vor să vină cu un „antidot”.

    Şi gestionarea relaţiei cu furnizorii a fost o lecţie pentru ele, mai ales în situaţii de criză. „Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora, la rândul nostru, comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii.” Nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar de încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă pe măsură, aşa că modelul de business a fost constant ajustat, spun fondatoarele businessului. Şi sunt pregătite să se adapteze în continuare. Din mers.    

    Anca şi Sabina Şercău se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Blokx – sală de căţărat (Bucureşti)

    Fondatori: Catrinel Enache şi Viorel Ene

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului

    Wegloo – unităţi de cazare (Azuga)

    Fondatoare: Larisa Puşcaşu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Azuga

    Reinvent Fit – salon de remodelare corporală (Bucureşti)

    Fondator: Ioan Gabriel

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    U Cafe – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Nicolaide

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Victoriei din Bucureşti

    Echipamente-Bucureşti – magazin online cu echipamente tehnice industriale (Bucureşti)

    Fondator: Gabriel Goncear

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Expat în România: Profesor străin într-o ţară cu potenţial

    Originară din Bristol, un oraş din sud-vestul Angliei, Jane Baker îşi petrecuse mare parte din viaţă în Regatul Unit. În urmă cu 14 ani, a decis însă să renunţe la poziţia de manager într-o cunoscută bancă britanică în favoarea unei cariere de profesor de business în şcoli internaţionale de pe alte continente. După ce a predat in Bahrein şi în Thailanda, Jane a ajuns în România, la International British School of Bucharest (IBSB). De şapte ani predă business elevilor din anii de gimnaziu şi liceu, fiind, de asemenea, şi coordonatorul şcolii în procesul de admitere în universităţi. Cuvântul pe care îl foloseşte ea pentru a descrie ţara în care a ales să trăiască? „Potenţial”.

     

     

    Când aţi avut primul contact cu România şi care au fost primele impresii?

    Am venit în contact cu primele informaţii despre România prin intermediul presei britanice, sursă care nu era tocmai favorabilă  românilor în acea perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană. Ani mai târziu, cand am ştiut ca voi părăsi Thailanda, am început să mă gândesc la România ca alternativă din două motive: Îmi doream să revin în Europa, în primul rând. Pe de altă parte, ştiam că un salariu de profesor în vestul Europei nu era suficient pentru întreţinerea unei familii cu trei membri. Aşa că mi-am îndreptat atenţia spre Europa de Est şi am descoperit că România oferea un stil de viaţă bun la costuri rezonabile. În plus, promitea un cadru natural minunat, cu plaje la mare, dar şi cu zone muntoase. Trăind în diverse ţări, am ajuns să trec cu mai multă uşurinţă peste şocul cultural şi am descoperit că oamenii pe care-i întâlneşti şi cu care legi relaţii dintr-o ţară sau alta sunt cei care îţi definesc impresiile despre poporul lor. Am realizat că, de fapt, noi, britanicii, suntem diferiţi în multe privinţe faţă de restul lumii; avem această mentalitate că stilul nostru este cel mai bun, „the right way”, când, în realitate, nu este.

    S-au schimbat impresiile dumneavoastră de atunci?

    Cred că România a evoluat mult şi, din această perspectivă, s-a schimbat categoric. Uneori, le spun celor care mă vizitează aici şi care sunt critici într-un aspect sau altul că această ţară are o economie de piaţă de numai 30 de ani. Ar fi nerealist să ai aceleaşi aşteptări ca în cazul Elveţiei, de exemplu. În afara de asta, nu cred că impresiile mele despre România s-au schimbat foarte mult.

    Credeţi că sunt diferenţe în cultura de business în România raportat la UK?

     Cred că exista o diferenţă majoră în ceea ce priveşte cultura de business şi încerc să transmit acest lucru elevilor mei care se pregătesc pentru admiterea la universitate. Etica muncii în România este diferită. De cele mai multe ori, oamenii nu sosesc la timp la întâlniri, iau multe pauze, ţinuta nu este una tocmai potrivită pentru un mediu de business, totul este mult mai relaxat. În UK, în ciuda rigidităţii, primele impresii sunt foarte importante.  Sunt diferenţe notabile şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite clienţilor. Este adevărat, însă, că UK se confruntă acum cu o lipsă de personal în customer service.

    Cum aţi descrie oamenii din România?

    Nu îmi place să generalizez, dar am observat că românii în general tind să ridice tonul mult mai mult decât britanicii. De câte ori sunt în dezacord, primul impuls al românilor este să ridice vocea. Dacă aş auzi ceva similar pe străzile din UK, m-aş astepta să văd o luptă izbucnind.

    Mai există şi un alt aspect, deşi cred că ţine mai mult de noi, britanicii diferiţi de toată lumea. Ca să folosesc o analogie, când un fotbalist se aruncă şi câştigă o lovitură liberă, am observat că majoritatea naţionalităţilor gândesc mai mult în direcţia „dacă e să ne ajute, de ce să nu o faci?” În UK, oamenii au tendinţa să pună corectitudinea pe primul loc, şi nu avantajul personal.

    Este vorba însă de competitivitate şi un mod de gândire individualist, trăsături pe care le-am întâlnit la multe naţionalităţi, nu numai la români.

    Dacă aţi descrie România într-un cuvânt, pe care l-aţi folosi şi de ce?

     Potenţial. Şi ce înţeleg prin asta este că aveţi o ţară foarte frumoasă şi vreau să fie arătată lumii. Nu aş dori să o văd distrusă în timpul procesului acestuia de dezvăluire, aşa că nu cred că ar trebui să practicaţi turism de masă. Dar sunt atâţia oameni care nu ştiu ce minunăţii ascunde România şi mulţi dintre ei ar şti dacă aţi arăta-o lumii.

    În altă ordine de idei, în ciuda infrastructurii mai vechi, România are un sistem de transport foarte convenabil prin comparaţie cu ceea ce avem în UK. Pentru mine, sistemul de cale ferată din România este uimitor: nu mi s-a întâmplat să circul cu întârziere, iar preţul este foarte bun. Dacă m-aş întoarce în UK, o călătorie m-ar costa în jur de 100 lire (n.r. – 578 lei). Mulţi oameni văd doar neajunsurile, nu şi marele avantaj de a circula ieftin prin ţară. De asemenea, şi sistemul de transport public mi se pare extraordinar prin comparaţie. Companiile de transport în UK sunt private, ceea ce face ca serviciile să fie foarte scumpe, iar rutele să urmeze trasee centrale. În Bucureşti, pot urca în autobuz şi pot călători ieftin către orice zonă a oraşului. Mijloacele de transport ultramoderne nu sunt întotdeauna necesare dacă asta înseamnă un cost foarte ridicat pentru călători.

    Care sunt unele diferenţe când este vorba de educaţie între România şi alte ţări unde aţi predat?

    Toate ţările în care am predat par să deţină un sistem public de învăţămant insuficient finanţat. Am predat numai în învăţământul privat, dar am avut ocazia să observ caracteristicile generale ale sistemelor naţionale de învăţământ. În Thailanda, de exemplu, sistemul este foarte înregimentat, probabil datorită faptului că armata deţine multă putere acolo. Toţi elevii au aceeaşi uniformă şi fiecare dintre ei primeşte un număr de alocare în sistem. În Bahrein este o diferenţă foarte mare între elita minoritară Sunni, care frecventează numai şcoli private, şi majoritatea Shia, care merg la şcoli publice finanţate suficient. Diferenţa de oportunităţi, evident, reflectă această disparitate.  Aş spune că sistemul de învăţământ de stat din România ilustrează bine lipsa finanţării. Profesorii sunt slab plătiţi, deşi acum lucrurile s-ar putea schimba, ca urmare a grevelor din ultimele săptămâni.

    Există elemente din sistemul privat de educaţie care credeţi că ar putea funcţiona în sistemul de stat?

    Gândirea critică. Este foarte important de ştiut ce se doreşte de la viitoarele generaţii, în ce măsură se doreşte ca acestea să poată gândi critic. Dacă răspunsul este negativ, atunci viitorul nu arată bine. Nici măcar nu este atât de greu de realizat; procesul de învăţare necesită a fi schimbat într-unul în care elevilor nu trebuie să le fie frică dacă fac greşeli. În cele din urmă, singurul mod de a învăţa este din propriile greşeli. Un proces de învăţare bazat în mare parte pe memorare nu este niciodată eficient şi nu poate motiva elevii, mai ales adolescenţii, care nu au încă dezvoltată capacitatea de a se automotiva. Ca urmare, vor avea probleme mai târziu, la facultate şi în cariera profesională.

    Cum aţi votat pe tema Brexitului?

    Am votat în favoarea Brexitului, oricât ar părea de curios. Alegerea mea a fost foarte personală, gândindu-mă în primul rând la avantajele fiicei mele ca studentă în UK. Accesul actual la finanţări ieftine pentru studii nu ar fi fost posibil dacă UK ar fi rămas în UE. Al doilea motiv ţine de suprafaţa terestră. UK este o ţară mică în care trăiesc deja foarte mulţi oameni. Impactul asupra sistemelor de educaţie şi sănătate, precum şi a sectorului imobiliar este imens. Acesta este şi motivul pentru care nu mai trăiesc în UK. Sistemul educaţional şi cel de sănătate abia mai fac faţă. Există zone în care oamenii aşteaptă un an şi jumătate pentru o vizită la medic. Vreau să precizez că nu mă poziţionez în niciun fel împotriva imigranţilor, însă conştientizez presiunea imensă pe care un număr atât de mare de oameni o exercită asupra unor sectoare cu adevărat critice.

    A creat cumva Brexitul dificultăţi pentru dumneavoastră sau pentru oameni din UK care ar vrea să înceapă o afacere în România?

    Nu; din fericire, eram aici înainte de Brexit.

    Ştiu că, la nivelul şcolii, au fost unele probleme cu vizele de muncă ale profesorilor din UK. Ca urmare, este posibil sa avem mai mulţi profesori cu paşaport UE în viitor. Soţul meu a început o afacere aici după Brexit, fără niciun fel de probleme suplimentare. Am luat în considerare deja obţinerea cetăţeniei române, ceea ce n-ar ajuta cu accesul, în plan personal, la UE. La urma urmei, trăim aici de opt ani deja. Ştiu că suna a egoism, votul în favoarea Brexit şi obţinerea unui paşaport UE, dar trăim în România, aşa că de ce nu am avea paşaport Românesc?

    Sunt unele lucruri din UK care vă lipsesc?

    Nu, chiar deloc. Tehnologia actuală chiar ajută mult, este atât de uşor acum să stai conectat cu membrii familiei. În plus, un zbor către UK durează doar trei ore, aşa că putem călători în caz de nevoie.

    Cum aţi descrie generaţiile de elevi pe care le pregătiţi, ce îşi doresc ei de la viitor – să rămână în ţară, să urmeze o carieră peste hotare?

     Sunt foarte puţini elevi care vor să rămână în România pentru a-şi continua studiile. Ei nu sunt, de regulă, cei mai buni din clasă, dar am avut şi cazuri de studenţi străluciţi care au rămas în România, pentru ca au crezut că inima lor e aici. Faţă de primul meu an în România, lucrurile s-au schimbat. Pe atunci, părinţii puneau foarte multă presiune pe copii să urmeze medicina, dreptul sau studiile tehnice. A durat ceva până s-a instalat convingerea că, în viitor, lucrurile se vor schimba mult. Încurajările pentru cariere în domeniul creativ ar trebui să fie mai vizibile.

    Sunt din ce în ce mai mulţi elevi care îmi spun că nu le pasă de job şi că doar vor să fie fericiţi cu ceea ce vor face. Ca profesor coordonator al procesului de admitere la facultate, pot spune că Brexitul a avut un impact asupra alternativelor aflate la dispoziţia elevilor din ultimul an. Taxele de şcolarizare au crescut mult, de la 9.000 la 15.000 de lire pe an. Din clasa care a absolvit anul acesta, 16 elevi au aplicat în UK, dar numai opt vor merge. Vedem o creştere a numărului de candidaţi la universităţi din Spania şi Italia din ultimii ani. De asemenea, sunt elevi care explorează alternative în ţări mai îndepărtate, precum Canada şi Australia. Cu toate acestea, cele mai multe opţiuni sunt pentru UK şi Olanda. Pentru mine, adevăratul succes este reuşita la o universitate bună a unui elev care iniţial avea probleme la clasa mea, în ciuda faptului că poate nici părinţii nu au crezut că acest lucru era posibil.

    Care este delicatesa dvs. românească preferată?

     Papanaşii!

     Aveţi un loc anume unde mergeţi în vacanţă în România?

     Merg deseori cu soţul meu la schi, în Predeal. Preferăm Hotelul Dragului, unde mâncarea este excelentă.    

     Ce aţi îmbunătăţi în România şi de ce?

    Cred că foarte importantă ar fi  schimbarea situaţiei celor mai defavorizaţi. Nu cunosc totul despre România, dar ştiu cat de mare este disparitatea socială şi ca există oameni cu adevărat foarte săraci în ţară, care sunt marginalizaţi.  Mă uit, de exemplu, la oamenii în vârstă care nu trăiesc în oraşe şi mă-ntreb cât ajutor şi sub ce formă îl primesc. Nu militez pentru impunerea unui specific mod de viaţă, dar chiar există locuri din România care arată că orânduirile sociale există din vremuri foarte vechi. Sunt multe aspecte care pot fi tratate mai mult: şcolarizarea, îmbunătăţirea educaţiei, educaţia şi sănătatea sexuală. Mai aproape de noi şi cu impact vizibil în scurt timp, aş face ceva pentru colectarea maşinilor abandonate din Bucureşti. 

     Ce beneficii aveţi că trăiţi în România?

    Îmi place stilul meu de viaţă actual. Nu am maşină, ceea ce este un lucru bun pentru bugetul meu. Salariul meu de profesor internaţional îmi asigură o viaţă relativ confortabilă. Îmi place vremea de aici, iubesc vara, căldura, zăpada, lipsa ploilor abundente.

    Din punctul de vedere al femeii de vârstă mijlocie, îmi pot permite sa ies în oras de câteva ori pe săptămână fără să îmi fac griji în legatura cu treburile zilnice sau cu bugetul de vacanţă. În UK, toate acestea nu sunt mereu posibile.

  • Cum a luat naştere un brand românesc lansat de două surori

    „Totul a început foarte casual, printr-o discuţie avută într-o seară la un pahar de vin. Probabil că nu este chiar cel mai comun set-up pentru brainstorming, dar cu toate astea pentru noi a funcţionat.” Aşa îşi încep povestea surorile Anca şi Sabina Şercău şi aşa începe, de fapt, povestea The Hush, un atelier de pantofi care a făcut primii paşi în piaţă în urmă cu doi ani.

    După ce au hotărât să pornească pe drumul antreprenoriatului în cei mai potriviţi pantofi, Anca şi Sabina au început să lucreze la planul de business: au cercetat piaţa pentru a alege furnizorii de materiale şi calapoade, au selectat atelierele de producţie, au creat prototipuri şi le-au testat. „Din punct de vedere profesional, pornim de la o bază comună – studii în antreprenoriat şi administrarea afacerilor cu specializare ulterioară în marketing, însă pe verticale diferite. Ce ne-a adus împreună în această companie este iubirea pentru produsele de marochinărie lucrate manual”, povestesc cele două surori, care se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani. Ele creează modelele pantofilor The Hush, iar execuţia revine în sarcina artizanilor unui atelier din Bucureşti. Vânzarea se face exclusiv online, pe website-ul brandului, dar şi pe câteva platforme de retail online. „Lucrăm la comandă fiecare pereche de pantofi, în funcţie de nevoile fiecărui picior. Avem implementat un sistem de consultanţă la distanţă care ne permite să identificăm nevoile fiecărei cliente şi, mai departe, să producem pantofii potriviţi pentru fiecare persoană.” Pe site există însă şi o secţiune restrânsă cu produse gata de purtat, care pot fi comandate şi livrate în termen de două-trei zile lucrătoare. În plus, recent, surorile de la The Hush au deschis şi un pop-up store în Bucureşti, în incinta spaţiului Urban Hub de la Piaţa Romană. „Avem expus un număr limitat de modele, iar obiectivul este de a oferi clientelor care nu au interacţionat până în prezent cu brandul nostru ocazia să vadă ce înseamnă The Hush, care este lucrătura pantofilor şi calitatea materialelor folosite.” Investiţiile făcute de Anca şi Sabina au crescut odată cu dezvoltarea businessului, astfel că, de la o sumă de bază de 10.000-15.000 euro cu care au început, au ajuns până în acest moment la peste 30-40.000 de euro. Veniturile au crescut şi ele.

    Valoarea medie a produselor The Hush este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează încălţămintea este de 370 lei – 725 de lei.

    „În 2022 am obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 134.000 de lei, în creştere faţă de anul anterior, cu un profit net de peste 72.000 de lei. Nu avem angajaţi proprii întrucât lucrăm în sistem de colaborare cu atelierul în care producem încălţămintea.” Cine poartă The Hush? O clientelă premium, cu venituri peste medie, care apreciază calitatea unor produse din piele lucrate manual. Doar femeile se află în targetul The Hush, vizate fiind mai
    ales cele care îşi compun ţinutele pornind de jos în sus – adică alegându-şi hainele şi accesoriile în funcţie de potrivirea cu pantofii, şi nu invers. „Ne dorim să creăm o comunitate de cliente care înţeleg şi apreciază conceptul de produse made-to-order, care pun preţ pe atenţia la detalii, care respectă munca manuală a artizanilor. Nu vrem să susţinem cumpăratul compulsiv şi comportamentele de cumpărare lipsite de etică”, spun cele două tinere. Ca plan de business, Anca şi Sabina vor să creeze un concept bazat pe ediţii limitate de pantofi, serii scurte disponibile într-o selecţie restrânsă de culori şi texturi. „Preţurile sunt şi ele aliniate cu targetul pe care îl vizăm, la fel şi calitatea produselor pe care le livrăm către clienţii noştri. Valoarea medie a produselor noastre este de 550 de lei, însă variază în funcţie de complexitatea modelului. Intervalul de preţ în care se încadrează modelele noastre în acest moment este de 370 lei – 725 de lei.” Anca şi Sabina Şercău au învăţat, pătrunzând în lumea modei, că există o tendinţă puternică spre cumpărături impulsive, astfel că ele vor să vină cu un „antidot”. Şi gestionarea relaţiei cu furnizorii a fost o lecţie pentru ele, mai ales în situaţii de criză. „Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora, la rândul nostru, comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii.” Nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar de încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă pe măsură, aşa că modelul de business a fost constant ajustat, spun fondatoarele businessului. Şi sunt pregătite să se adapteze în continuare. Din mers.    

    Anca şi Sabina Şercău se descriu ca „o combinaţie de rădăcini olteneşti şi lipoveneşti cu influenţe bănăţene”, născute în Craiova şi mutate în Bucureşti de la vârsta de 18 ani.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Blokx – sală de căţărat (Bucureşti)

    Fondatori: Catrinel Enache şi Viorel Ene

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: în zona de nord a Bucureştiului

    Wegloo – unităţi de cazare (Azuga)

    Fondatoare: Larisa Puşcaşu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Azuga

    Reinvent Fit – salon de remodelare corporală (Bucureşti)

    Fondator: Ioan Gabriel

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    U Cafe – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Nicolaide

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Victoriei din Bucureşti

    Echipamente-Bucureşti – magazin online cu echipamente tehnice industriale (Bucureşti)

    Fondator: Gabriel Goncear

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat un cuplu o mâncare pe care o iubeau când cei doi erau copii, dar pe care o mâncau rar, într-o afacere profitabilă

    Luado Chocolate este o poveste începută, de fapt, acum 43 de ani, pe când Dorian Lungu, mic copil fiind, îşi aştepta cu nerăbdare porţia de ciocolată de casă făcută de mama lui, o ocazie cu care nu se întâlnea decât de câteva ori pe an. La ce s-a ajuns pornind de la acest răsfăţ ocazional? La o afacere în care Alina Lungu, soţia lui, dă tot ce e mai bun din resursele ei de gust şi creativitate.

    Erau vremurile comuniste, cu raţii şi multe lipsuri. De Crăciun, ciocolata de casă a mamei era nelipsită în ziua de Ajun, o făcea într-o tavă îngustă şi neagră, pe care o foloseşte şi astăzi. O lăsa să se răcească şi apoi o tăia în bucăţele paralelipipedice mici, pe care le înveleam în staniol. Acestea erau bomboanele noastre, pe care le puneam în pomul de Crăciun. Evident că le mâncam în primele două zile, dar lăsam staniolul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, îşi aminteşte Dorian Lungu. Într-o noapte, împreună cu fratele lui, a mâncat o bună parte din ciocolata de casă din tavă, ceea ce a atras, de dimineaţă, cearta mamei. A fost suficient pentru Dorian să spună că atunci când se va face mare, îşi va face singur ciocolata lui. Şi aşa a început totul. Deşi astăzi gustă cu cel puţin aceeaşi plăcere ciocolata mamei.

    „Probabil că aceasta a fost pelicula care mi-a rulat de-a lungul anilor şi care, la un moment dat, m-a adus în preajma unui amic, un doctor belgian care mi-a povestit mai multe despre ciocolata belgiană şi chiar mi-a adus o carte şi câteva forme vechi, alături de un mic bol de topit ciocolata. Acestea au fost începuturile, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.” Au urmat călătorii în Belgia, Franţa, Elveţia, iar primele praline au ieşit pe piaţă în 2011, fără vreo intenţie de a transforma această activitate într-o afacere. Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar lui Dorian i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni. La finalul anului 2022, Alina a fost desemnată best woman pastry chef / chocolatier din România. „Deşi ciocolateria artizanală este departe de un boom business, 2022 a fost un nou an consecutiv pe creştere, cu o cifră de afaceri undeva la 2,3 milioane de lei (460.000 de euro – n. red.) şi un profit de 100.000 de euro.”

    Laboratorul Luado se află în Braşov, în casa părintească a lui Dorian, amenajată acum pentru producţia de ciocolată şi praline, de ecleruri şi îngheţată artizanală. Brandul Luado se vinde prin intermediul a două magazine din Braşov, al site-ului şi cu ajutorul câtorva cafenele, librării, magazine de specialitate. „Vom deschide încă o locaţie în Braşov, pe lângă cele două pe care le avem, şi vom continua să diversificăm portofoliul de produse, dar vom şi reduce din cel vechi. Pregătim un nou canal de vânzare. Ridicăm puţin ştacheta la unele produse şi vom rivaliza cu produse grand premium din Europa cunoscătoare în domeniu.”

    Cei care cumpără de la Luado sunt atât persoane fizice fascinate de gustul ciocolatei artizanale, cât şi companii – micii, mijlocii sau mari – care comandă produse şi servicii de degustare. „Deşi suntem asimilaţi cu produse premium, iar acestea sunt de regulă privite ca fiind scumpe, avem clienţi de la copii la oameni cu vârste respectabile, care cumpără două-trei praline sau o bucăţică bark pe post de desert. În mod constant. Iar asta ne bucură cu adevărat”, spune Dorian Lungu. Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei. „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă.” Cele mai importante provocări sunt aduse de escaladarea preţurilor la materii prime şi materiale, de schimbarea profilului cumpărătorilor şi de afectarea puterii de cumpărare. Dar toate pălesc acoperite de gustul irezistibil al ciocolatei.   

    Lui Dorian Lungu i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni.

    Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    De Neagra – conserve de fructe şi legume (Bucşani, judeţul Dâmboviţa)

    Fondatori: Andreea Machidon şi Mihai Petrescu

    Investiţii: 65.000 de euro

    Prezenţă: 15 băcănii din Bucureşti Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu

    Merero – suc de mere (Voineşti, judeţul Dâmboviţa)

    Fondator: Alexandru Ilie

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi judeţul Ilfov

    Dansatorii Anonimi – şcoală de dans (Iaşi)

    Fondatori: Marius Turcu şi Elena Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 34.000 de lei (6.800 de euro)

    Prezenţă: Iaşi

    Gustul rafinat – dulceţuri, murături şi siropuri (judeţul Bihor)

    Fondatori: familia Halasz

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, naţională, într-o piaţă din Oradea, în două băcănii şi un restaurant din Oradea

    Miedăria – brand de mied (Pătârlagele, jud. Buzău)

    Fondatori: Cristina şi Mihai Negoţ

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: 60 de localuri din Bucureşti şi de pe Valea Buzăului

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Din culisele tranzacţiei care a pus stomatologia în prim-plan. Ce urmează?

    Integrarea într-un grup medical mare, o divizie nouă de business, prima achiziŢie parţială de acţiuni, câteva milioane de euro. Aceste lucruri au fost în joc în momentul preluării unui pachet de 51% din acţiunile Clinicilor dentare Dr. Leahu de către reţeaua de sănătate Regina Maria. Restul de 49% din acţiuni au rămas la fondatorul brandului, care se va ocupa în continuare de extindere. Business Magazin intră în culisele tranzacţiei care a pus stomatologia în prim-plan.

    Tranzacţiile din zona serviciilor medicale private au relativ puţine şanse să mai surprindă, având în vedere dezvoltarea spectaculoasă din ultimii ani a pieţei locale. Totuşi, la jumătatea anului 2023 anunţul privind preluarea unui pachet de 51% din acţiunile Clinicilor dentare Dr. Leahu de către reţeaua Regina Maria a mişcat piaţa medicală. Achiziţia a bifat rând pe rând mai multe elemente de surpriză – intrarea operatorului medical pe piaţa stomatologică, menţinerea în acţionariat şi a fondatorului businessului, dar şi direcţia de integrare a stomatologiei în medicina generală. Ce urmează nou în piaţă? „Urmărim de mulţi ani dinamica pieţei de stomatologie, iar acum a venit momentul oportun să facem acest prim pas, care marchează şi deschiderea noastră către o consolidare a acestui domeniu în România.

    Stomatologia este o piaţă cu un foarte bun potenţial de dezvoltare. Împreună cu echipa ambiţioasă şi performantă construită de Dr. Ionuţ Leahu, vom aduce şi mai multe servicii cu valoare adăugată pentru pacienţii români, într-un continuum al îngrijirii medicale de calitate. În medicină, viitorul se construieşte cu viziune şi strategie pe termen lung. Preferăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult, iar intrarea pe nişa de stomatologie a venit şi din preocuparea noastră constantă pentru educaţie medicală şi prevenţie”, spunea Fady Chreih, CEO-ul reţelei Regina Maria. Restul de 49% din acţiunile reţelei de clinici dentare rămâne la fondatorul businessului, medicul Ionuţ Leahu, iar fondul de investiţii Morphosis Capital, care avea 25% din acţiuni anterior tranzacţiei a ieşit complet din businessul dentar.

     

    Etapele unei tranzacţii

    Nouă luni au durat negocierile dintre reţeaua Regina Maria şi Clinicile Dr. Leahu de la primele discuţii până la semnarea acordului de parteneriat şi vânzarea de acţiuni.

    Discuţiile s-au purtat între doi jucători de talie mare pe pieţele pe care activează, iar anunţul a fost o surpriză în contextul în care este prima tranzacţie realizată de reţeaua Regina Maria în care nu cumpără pachetul complet de acţiuni.

     

    Primii paşi în noua etapă

    După achiziţie, primul pas pentru cele două părţi, astăzi parteneri în business, este să îşi cunoască noii colegi. Medicul Leahu vede deja primele direcţii de networking între echipele care sunt acum pe acelaşi „teren de luptă” cu problemele de sănătate ale pacienţilor. Ca ţinte, fondatorul Clinicilor Dr. Leahu menţionează creşterea numărului de pacienţi care vin lunar în cabinetele stomatologilor din cele 19 unităţi deschise până acum.

    „Ne aşteptăm însă la o creştere de până la 30-40% a numărului de pacienţi care accesează serviciile Clinicilor Dentare Dr. Leahu lunar. Dacă acum avem 5.000 de pacienţi pe lună, estimăm că până la finalul lui 2023 numărul acestora să crească exponenţial, pentru că avem disponibilitatea şi capacitatea să tratăm acest număr de oameni. Din punct de vedere al business-ului, pentru 2023 targetul nostru rămâne constant, vizăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. În acelaşi timp, rămânem deschişi oportunităţilor de parteneriere în cadrul Reţelei”, a mai spus Ionuţ Leahu.

     

    Medicină, din cap până în picioare

    Fondatorul Clinicilor Dr. Leahu a vorbit în ultimii ani despre ştergerea graniţelor dinte stomatologie şi medicina generală. Potrivit acestuia, multe probleme de sănătate au ca „focar” problemele stomatologice, iar în cazul multor pacienţi, vizita la dentist a fost prima interacţiune cu un medic după mulţi ani. Astfel, stomatologii au descoperit, alături de problemele dentare specifice, şi boli de inimă, diabet. „Coordonarea strânsă şi comunicarea între profesioniştii din domeniul medical şi stomatologic sunt necesare pentru a oferi îngrijire integrată şi pentru a asigura rezultate optime ale tratamentului.

    Atât medicina generală, cât şi stomatologia urmăresc să îmbunătăţească bunăstarea pacientului şi calitatea vieţii”, a explicat Ionuţ Leahu. Chiar dacă specializările şi modalităţile de tratament pot diferi între cele două ramuri ale medicinei, punctul comun în care se întâlnesc şi de unde se poate construi în aceaşi direcţie îl reprezintă sănătatea pacienţilor. „Prin unirea resurselor de care dispunem noi cu resursele de care dispune liderul calităţii medicale din România, extindem infrastructura şi accesibilitatea serviciului medical integrat de cea mai înaltă calitate, pentru un număr cât mai mare de români”, a mai adăugat Ionuţ Leahu.

     

    O nouă divizie în portofoliu

    În ultimii 10 ani, reţeaua de sănătate Regina Maria a investit peste 200 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical din România, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. În total, reţeaua Regina Maria a preluat în totalitate şi a integrat peste 35 de alţi jucători de pe piaţă, având o prezenţă în mai mult de jumătate din judeţele ţării şi acoperire naţională. La nivel naţional, peste 330 clinici partenere numără reţeaua medicală. Compania reuneşte peste 8.500 de angajaţi şi colaboratori, iar în spitalele, maternităţile, policlinicile, laboratoarele de sub umbrela Regina Maria inră anual pese 6 milioane de pacienţi. În 2023, Regina Maria a lansat un nou proiect medical – EXAVET, primul laborator de analize şi imagistică veterinară din cadrul reţelei, marcând intrarea pe o piaţă nouă pentru liderul în calitatea serviciilor medicale din România. O altă premieră şi piaţă nouă pentru operatorul privat este din iunie 2023 şi stomatologia.

     

    Amprenta Dr. Leahu

    În peste 10 ani de activitate pe piaţa stomatologică din România, brandul Dr. Leahu a ajuns pe 19 clinici în cele mai importante oraşe din ţară. În total, pacienţii din cele 13 oraşe au acces la 169 de cabinete, fiind cea mai extinsă reţea stomatologică din ţară. De altfel, dezvoltarea integrată, ca o reţea, este mai degrabă o excepţie în domeniul stomatologiei, iar Clinicile Dr. Leahu sunt printre jucătorii-pionieri în această piaţă. În 2022, veniturile cumulate ale reţelei au fost de 132,4 mil. lei, în creştere cu 31% faţă de 2021. Prin comparaţie, în piaţa medicală privată, operatorii au căutat să dezvolte integrat businessurile şi să deschidă noi unităţi, să se extindă, pentru a ajunge astfel la cât mai mulţi pacienţi. Această strategie este comună mai ales marilor jucători, cu putere de investiţie, dar se poate vedea şi în rândul unor businessuri mai mici.

    „Dacă acum avem 5.000 de pacienţi pe lună, estimăm că până la finalul lui 2023 numărul acestora să crească exponenţial, pentru că avem disponibilitatea şi capacitatea să tratăm acest număr de oameni. Din punct de vedere al business-ului, pentru 2023 targetul nostru rămâne constant, vizăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. În acelaşi timp, rămânem deschişi oportunităţilor de parteneriere în cadrul reţelei.”

    Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul Clinicilor Dentare Dr. Leahu

    Clinicile dentare Dr. Leahu reunesc o echipă de 500 de angajaţi, dintre care 200 de medici şi specialişti în anestezie generală. Fiecare clinică integrează cel puţin un centru de radiologie dentară digitală. Reţeaua dispune şi de propriul centru de instruire pentru medici specialişti, medici rezidenţi şi asistenţi medicali. Peste 5.000 de pacienţi trec lunar pragul clinicilor de stomatologie. Pe hartă, Dr. Leahu a mersc cu clinici în cele mai importante oraşe ale ţării: Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova, Galaţi, Turda, Ploieşti şi Piteşti. În plus, deţine şi un portofoliu de 17.000 de abonamente dentare.

     

    Vântul schimbării în stomatologie

    Până în prezent, piaţa cabinetelor dentare s-a dezvoltat mult, însă fragmentat. Medicii stomatologi au deschis businessuri proprii, însă nu au făcut şi pasul spre consolidare, spre extindere. În acelaşi timp, au evoluat şi tehnologia şi nivelul de performanţă din cabinetele dentare, dar şi solicitările pacienţilor, care vor servicii integrate.

    „În momentul de faţă, piaţa de stomatologie din România cunoaşte o pantă ascendentă în privinţa ofertelor pentru pacienţi, care sunt din ce în ce mai diverse, dar care din păcate nu sunt centrate pe experienţa pacienţilor şi educaţie pentru sănătate orală”, a mai spus Ionuţ Leahu. Iar statistica plasează România pe ultimele locuri privind frecvenţa cu care pacienţii ajung la dentist. Media la nivel naţional arată că un român nu ajunge nici măcar o dată pe an la un consult stomatologic (0,4 consultaţii per capita într-un an), potrivit datelor Eurostat. Lipsa cabinetelor dentare şi în zonele defavorizate, în sate, dar şi preţurile pentru consultul şi tratamentele stomatologice ţin oamenii la distanţă de clinicile dentare, mai ales că este o piaţă majoritar privată, iar decontările de la Casa de Asigurări sunt nesemnificative. „Este timpul consolidării, ne asumăm viitorul stomatologiei româneşti ca să putem construi împreună sustenabil şi durabil. Acesta este momentul oportun pentru orice antreprenor din domeniul stomatologiei să se alăture unei reţele puternice, ale cărei servicii medicale sunt la cel mai înalt nivel de performanţă din România. Fie că vorbim de antreprenori care au un singur cabinet ori care deţin deja mai multe cabinete, au şansa să ni se alăture, să construim împreună în beneficiul pacientului, oferind servicii de medicină dentară extraordinară”, susţine medicul Ionuţ Leahu.

     

    Rebranding la orizont

    Clinicile Dr. Leahu urmează să treacă printr-un proces de rebranding după integrarea în cadrul reţelei Regina Maria, pentru a dezvolta ulterior sub un nume comun divizia de stomatologie. „Cred că tot ce ţine de rebranding este o provocare pentru toată lumea. În primul rând, pentru că este un proces de durată şi complex care, în cazul de faţă, presupune sinergia dintre două branduri puternice, construite în ani de activitate. La momentul de faţă lucrăm alături de colegii din reţeaua Regina Maria pentru a stabili care este denumirea cea mai potrivită sub care ne vom integra în reţea şi sub care vom construi în continuare”, a explicat medicul Ionuţ Leahu.

     

    Problema care nu există, dar ajunge să coste

    Medicul Ionuţ Leahu expune o problemă pe care o resimte în profesia sa, şi anume faptul că o bună parte dintre pacienţi – 78%, consideră că nu au probleme stomatologice, astfel că nu vin la dentist. Peste această situaţie, se suprapun şi statisticile privind vânzările scăzute de pastă şi periuţe de dinţi. „Majoritatea ajung în cabinetele medicilor stomatologi doar pentru urgenţe şi lucrări dentare de o complexitate mare – care presupun din start costuri la fel de ridicate, accesibilizarea serviciilor medicale stomatologice de bază pentru români şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte prevenţia în sănătate orală este obiectivul nostru principal”, a mai spus fondatorul Clinicilor Dr. Leahu.

     

    Viziunea pentru dezvoltare

    Pentru a răspunde nevoii tot mai mare de servicii stomatologice este nevoie de un efort comun între medicii stomatologi, autorităţi, pacienţi, comunitate. Ţinta pentru toţi aceştia ar trebui să fie sănătatea orală şi starea generală a pacienţilor, având în vedere că afecţiunile stomatologice vin la pachet cu alte probleme de ordin fizic, dar şi psihic.

    Ca plan de acţiune, mediul Ionuţ Leahu arată că promovarea educaţiei în rândul pacienţilor privind problemele dentare, dar şi investiţiile în forţa de muncă şi în tehnologie vor construi viitorul în piaţa pe care activează. „Ne-am asumat rolul de lideri în domeniul sănătăţii orale, iar zona de prevenţie va rămâne în focusul nostrum constant, educaţia populaţiei cu privire la sănătatea orală rămâne pe primul plan pentru noi. Jucăm un rol crucial în educarea pacienţilor şi abilitarea acestora să preia controlul asupra sănătăţii lor dentare. Asumându-ne un rol activ în educarea lor, putem contribui la îmbunătăţirea domeniului sănătăţii orale pe termen lung, promovând îngrijirea preventivă şi împuternicind pacienţii să îşi asume responsabilitatea pentru bunăstarea dentară”, a completat medicul.

     

    Zâna Măseluţă, tot mai căutată de investitori

    Tendinţa de cumpărare a unor businessuri stomatologice în ultimii ani a crescut accelerat, astfel că fonduri de investiţii, dar şi antreprenori români au investit în medicina dentară.

    Alături de investiţia Morphosis în cadrul Clinicilor Dr. Leahu în 2020, alte exemple de investiţii în domeniul stomatologic sunt în 2021, când fondul de investiţii EquiLiant Capital, fondat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, a preluat un pachet minoritar de acţiuni în reţeaua de clinici stomatologice Clinica Victoria, un business cu prezenţă în Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. La începutul lui 2022, fondul de private equity Abris Capital Partners a anunţat achiziţia Dentstore, un distribuitor român de produse stomatologice, cu afaceri de 40 milioane de euro în 2021. Abris Capital cumpărase anterior Dentotal, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse stomatologice din România, dar şi Dentatechnica, distribuitor de produse stomatologice din Bulgaria.

    Astfel, deşi este o piaţă extrem de fragmentată, în care medicii şi-au deschis câte un cabinet şi nu s-au extins în reţea, direcţia este spre consolidare, încurajată şi de „pariurile” unor investitori mari.

    Cifra de afaceri realizată de cele peste 8.000 de companii care activează în domeniul asistenţei stomatologice (cod CAEN 8623) este de 3,4 miliarde de lei în 2021, cel mai recent an pentru care există date publice. Cu un an în urma, în 2020, cifra de afaceri a fost de 2,4 miliarde de lei, însă rezultatele au fost puternic influenţate de perioada de lockdown, când cabinetele stomatologice au fost închise timp de câteva luni, în perioada stării de urgenţă generată de pandemie.

    „Urmărim de mulţi ani dinamica pieţei de stomatologie, iar acum a venit momentul oportun să facem acest prim pas, care marchează şi deschiderea noastră către o consolidare a acestui domeniu în România. Stomatologia este o piaţă cu un foarte bun potenţial de dezvoltare. Împreună cu echipa ambiţioasă şi performantă construită de Dr. Ionuţ Leahu, vom aduce şi mai multe servicii cu valoare adăugată pentru pacienţii români, într-un continuum al îngrijirii medicale de calitate. În medicină, viitorul se construieşte cu viziune şi strategie pe termen lung. Preferăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult, iar intrarea pe nişa de stomatologie a venit şi din preocuparea noastră constantă pentru educaţie medicală şi prevenţie.”

    Fady Chreih, CEO-ul REGINA MARIA, la momentul anunţării tranzacţiei, potrivit ZF.

     

    Istoria Clinicilor Dr. Leahu

    ♦ În 2011 apărea prima clinică Dr. Leahu în Bucureşti, fondată de medicul Ionuţ Leahu

    ♦ La finalul lui 2020, reţeaua de clinici dentare a listat obligaţiuni de 10 milioane de lei la bursa de la Bucureşti

    ♦ În 2020 a anunţat deschiderea primei unităţi în afara ţării, la Londra

    ♦ Tot în 2020, fondul de investiţii Morphosis Capital a intrat în acţionariatul Clinicilor Dr. Leahu, preluând un pachet de 25%

    ♦ În ultimii zece ani, din 2011 până în prezent, brandul s-a extins şi are 19 unităţi în toată ţara, în 13 dintre cele mai mari oraşe

    ♦ În 2023, reţeaua Regina Maria a cumpărat 51% din acţiunile Clinicilor Dr. Leahu, iar medicul fondator a păstrat 49%

     

    Istoria reţelei regina Maria

    ♦ La 30 noiembrie 1995 apărea Centrul Medical Unirea, un nume nou în piaţa serviciilor medicale private, fondat de dr. Wargha Enayati.

    ♦ Un an mai târziu, în 1996, apăreau primele abonamente medicale din portofoliul reţelei Regina Maria.

    ♦ Începând din 2001 a pornit extinderea cu deschiderea de noi clinici.

    ♦ Anii ulteriori – 2002-2005, au fost marcaţi de extinderi şi clienţi mari atraşi în portofoliu din rândul companiilor care solicitau serviciile medicale ale reţelei Regina Maria.

    ♦ În 2006 Centrul Medical Unirea (CMU) iniţiază un proces de atragere de investiţii

    ♦ În februarie 2007, gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU.

    ♦ Anul 2008 marchează prima extindere în afara Bucureştiului, în Cluj Napoca

    ♦ În 2010, fondul de investiţii Advent International preia o participaţie majoritară la CMU.

    ♦ În perioada 2011-2015 urmează o strategie puternică de extindere.

    ♦ În 2015, Mid Europa – cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, preia pachetul integral de acţiuni al reţelei Regina Maria

    ♦ Din 2015 şi până în prezent eţeaua Regina Maria s-a extins constant şi a achiziţionat noi businessuri, a dezvoltat proiecte greenfield, dar a şi investit În nişe noi de business, cum este şi stomatologia.

  • Povestea românului care visa să devină istoric, arheolog sau cercetător, însă în urmă cu 18 ani a ales o altă cale prin care face milioane de euro

    Visa să devină istoric, arheolog sau cercetător, însă în urmă cu 18 ani a ales calea antreprenoriatului în industria de tehnologie. Ce planuri are în continuare Bogdan Florea, fondator şi co-CEO al companiei locale Connections Consult, specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii IT?

    Mi-ar fi plăcut să fiu istoric. Ştiu că nu are nicio legătură cu ceea ce fac acum, dar studiul istoriei m-a pasionat întotdeauna. Istoric, arheolog, cercetător în domenii conexe, toate sunt meserii la care am visat la un moment dat, în copilărie. Mi-am dorit să construiesc şi să experimentez, însă viaţa m-a adus aici, a fost o parte noroc şi o parte perseverenţă”, îşi începe povestea Bogdan Florea, fondator şi co-CEO al Connections Consult, companie specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii IT,  cu venituri consolidate în valoare de peste 11,7 mil. euro (58,46 mil. lei) în 2022, în creştere cu 48% faţă de anul precedent.

    Absolvent al Facultăţii de Inginerie în limbi străine din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi masterand al Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena, Bogdan Florea şi-a început cariera în cadrul Motorola – unde a ocupat funcţia de dezvoltator de software, alăturându-se ulterior echipei Freescale (actualul NXP). În 2005, în paralel cu jobul, a decis să deschidă firma Connections Consult, companie poziţionată pe piaţă ca furnizor de servicii IT precum reparaţii, infrastructură IT, reţelistică şi ulterior dezvoltare de software. Doi ani mai târziu, mai exact în 2007, pe măsură ce compania pe care o fondase începuse să crească, iar pe piaţa de suport IT şi outsourcing apăreau tot mai multe oportunităţi de dezvoltare, a decis să renunţe la locul său de muncă şi să se dedice full-time noului business. „Am pornit la drum cu o serie de clienţi din industria de energie, asigurări sau banking, iar în timp am ajuns diversificăm portofoliul şi către sectoare precum FMCG, transporturi sau IT. În ultimii 10 ani, am deservit un număr de peste 100 de clienţi, din care 30% sunt companii din Fortune 100. În portofoliul Connections se regăsesc clienţi din patru regiuni: Europa (Belgia, Franţa, Elveţia, Polonia, Ungaria, Turcia, Ţările de Jos, Marea Britanie, Germania), America de Nord (SUA), Orientul Mijlociu (Arabia Saudită, Liban) şi Asia (Vietnam, India). Căutăm clienţi cu nevoi complexe, ceea ce ne îngustează aria de selecţie în zona entităţilor guvernamentale sau în cea a companiilor multinaţionale din industria serviciilor financiare şi din cea a utilităţilor”, spune el.

    Din 2005, anul în care a luat naştere Connections Consult, compania românească şi-a extins şi diversificat activitatea, însă piaţa locală a rămas şi în prezent cea care generează cea mai mare parte din cifra de afaceri a companiei. „În 2022, România a adus aproximativ 70% din venituri. Sperăm să creştem, în următorii ani, ponderea cifrei de afaceri provenită din pieţe externe. Practic, România este, în continuare, cel mai mare contribuitor la cifra de afaceri a grupului şi, probabil, va rămâne aşa în 2023 şi 2024. De asemenea, avem Statele Unite ale Americii şi Germania ca pieţe semnificative.”

    Carte de vizită

    Bogdan Florea (44 ani), fondator şi co-CEO, Connections Consult

    1. A absolvit Facultatea de Inginerie în limbi străine din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a urmat un master la Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena;

    2. Ulterior, a început să lucreze ca dezvoltator de software pentru Motorola şi apoi pentru compania Freescale (actualul NXP);

    3. În 2005, în paralel cu jobul de la acea vreme, Bogdan Florea a înfiinţat firma Connections Consult, care oferea aceleaşi servicii de dezvoltare software ca şi în prezent, însă pentru clienţi mai mici;

    4. Doi ani mai târziu, pe măsură ce compania a început să crească iar pe piaţa de suport IT şi outsourcing apăreau tot mai multe oportunităţi de dezvoltare, el a renunţat la locul de muncă şi a devenit antreprenor full-time;

    5. Între 2019 şi 2022, Bogdan Florea a fost vicepreşedinte al ANIS (Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii);

    Businessul, privit în ansamblu. Bogdan Florea nu este adeptul nişării, după cum spune chiar el, ci mai degrabă al diversificării, fiind de părere că potenţialul de creştere al Connections, dar şi al altor firme româneşti de tehnologie, este enorm, mai ales în zone precum Europa de Vest sau Statele Unite. Începând cu anul 2013, activitatea companiei româneşti, care acum funcţionează cu o echipă de 400 de angajaţi, din care 234 activi pe plan local, a fost împărţită în trei divizii – servicii de ITO (IT outsourcing) şi BPO (business process outsourcing), precum şi servicii de integrare a sistemelor IT, iar din septembrie 2021 Connections Consult s-a listat pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, fiind tranzacţionată cu simbolul CC. „Avem centre de livrare în Bulgaria şi Serbia, dar şi birouri de vânzări în SUA, Marea Britanie şi Germania. Compania este specializată în Intelligent Automation, IT Infrastructure Support, Digital Business Process Management şi Software Development On Demand.”

    Connections Consult a înregistrat o creştere de aproximativ 48% a veniturilor consolidate la finalul anului 2022 faţă de anul 2021 – depăşind astfel pragul de 11,7 mil. euro, pe fondul noilor proiecte derulate în cadrul liniilor de servicii de software şi RPA, precum şi al creşterii volumului de servicii de consultanţă software şi outsourcing oferite în cadrul Outsourcing Support Services SRL şi Brusch Services SRL. Cât despre anul curent, Florea spune că a început mult mai bine decât se aşteptaa, dat fiind contextul economic global. „Sperăm la un 2023 peste estimările iniţiale. Estimăm că vom încheia anul 2023 cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro – plus 28% faţă de 2022.”

    Potrivit lui, predicţiile pe termen mediu şi lung sunt de bun augur, iar evoluţia companiei – atât din punct de vedere financiar, cât şi la nivel de dezvoltare a competenţelor – se bazează pe finalizarea acestor proiecte. „Lucrările complexe, precum ECRIS (Ministerul Justiţiei) sau POSF (ANRE), au marele avantaj de a oferi un cadru general propice atragerii de colegi cu calificări înalte şi rare, ceea ce creează premisele construcţiei unor echipe solide şi reziliente în jurul lor, în următorii cinci – şapte ani. Ne dorim implicarea şi în alte proiecte de genul celor deja menţionate şi aşteptăm să evaluăm următoarele proceduri de atribuire, atunci când vor fi lansate. Pe termen lung, pariem pe un mix de servicii şi produse proprii, cum ar fi Contabot (contabilul digital), QuickMerlin (soluţia de interpretare a balanţelor contabile, bazată pe AI), Apollo (aplicaţie de management al proiectelor pentru firmele de consultanţă), completate cu produse ale unor furnizori consacraţi din piaţa internaţională.”

    Compania are, de asemenea, şi planuri de recrutare pentru anul în curs. „Planurile de recrutare pentru acest an iau în calcul noile proiecte în care suntem implicaţi. În 2022 au fost recrutaţi aproximativ 150 de angajaţi (luând în calcul şi înlocuirile) şi ne aşteptăm ca până la finalul anului 2023 să ajungem la un număr de 450 de angajaţi la nivelul grupului Connections. Strategia de resurse umane vizează, în mod natural, un mix între talent şi experienţă, pe de o parte, şi energie şi entuziasm pe de altă parte. Ne concentrăm, totuşi, în 2023, pe atragerea de expertiză extrem de înaltă, cu care să putem aborda soluţii integrate provocatoare şi cu impact major. De altfel, 51% dintre angajaţii şi colaboratorii Connections Consult sunt femei”, a mai spus Bogdan Florea.

    „Pe termen lung, pariem pe un mix de servicii şi produse proprii, cum ar fi Contabot (contabilul digital), QuickMerlin (soluţia de interpretare a balanţelor contabile, bazată pe AI), Apollo (aplicaţie de management al proiectelor pentru firmele de consultanţă), completate cu produse ale unor furnizori consacraţi din piaţa internaţională.“

    Bogdan Florea, fondator şi co-CEO, Connections Consult

    Un lider eficient: Ajuns la vârsta majoratului în business, antreprenorul spune că un lider bun este un amalgam de intuiţie, anticipare, gândire critică, empatie şi simţ al delegării, al încurajării autonomiei şi al smereniei. Iar în echipă caută să aducă oameni  „perseverenţi, deschişi la nou şi responsabili”.

    În ceea ce priveşte agenda sa zilnică, el îşi începe programul cu diferite şedinţe – cât mai scurte şi mai eficiente, având în vedere că politica companiei pe care o conduce rămâne fidelă modului de lucru hibrid. „Agenda zilnică înseamnă şedinţe, discuţii de strategie cu colegii, discuţii cu clienţii – actuali şi potenţiali – toate sunt parte din programul meu zilnic. Încerc să îmi găsesc timp să citesc – chiar dacă este din ce în ce mai greu – despre orice. Fac sport şi petrec timp cu familia, dar din păcate prea puţin.”

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, Bogdan Florea a răspuns că ar aduce schimbări nu doar în industria de IT&C, ci în societate în general. „Aş schimba tendinţa abruptă şi cred eu ireversibilă, către forme fără fond, superficialitate şi cultul nonvalorilor.”

  • În perioada în care cei mai mulţi dintre români îşi doresc un loc de muncă la stat, o poliţistă a renunţat la meseria sa pentru a-şi urma visul. Ce a ajuns să facă acum

    Mădălina Dumitrescu a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne timp de nouă ani, ca ofiţer de poliţie. O carieră care ar părea că nu poate să devieze pe alte traiectorii a culminat însă cu ceea ce este astăzi Mădălina: cofetar şi administratorul propriului laborator cu deserturi artizanale – „mic, dar cu standarde ridicate”, după cum spune ea.

    Au pasionat-o mereu deserturile gourmet, din ingrediente naturale şi a vrut să creeze în Bucureşti un loc doar cu astfel de răsfăţuri. Reţetele prăjiturilor pe care le pune „pe raftul cu dulciuri” păstrează secretele prăjiturilor de acasă, dar sunt evidenţiate prin texturi şi arome împrumutate din bucătăriile franţuzeşti. „Am urmat mai multe cursuri de cofetărie, atât în România, la Bucureşti, cât şi în Spania, la Barcelona, dar, în general, cunoştinţele mele provin din multă practică şi pasiune, fiind o persoană autodidactă. Am învăţat multe secrete ale acestei profesii testând şi perfecţionându-mi reţetele după aparatura pe care o deţinem în laboratorul nostru şi după modul personal de lucru”, povesteşte fondatoarea Raftului cu Dulciuri.

    Geografic vorbind, laboaratorul se află în localitatea Samurcaşi din judeţul Dâmboviţa, la 20 de kilometri de Bucureşti, unde Mădălina coace şi decorează torturi şi prăjituri pentru evenimente în principal din Capitală. „Costurile înfiinţării de la zero a laboratorului au fost în jurul sumei de 50.000 de euro şi au presupus, totodată, un cost în stres şi timp care nu poate fi cuantificat.” Raftul cu Dulciuri are o activitate mai intensă începând cu luna mai şi până în luna octombrie, când, în cea mai mare parte, comenzile sunt pentru candy baruri şi torturi pentru evenimente personale şi corporate.

    Mădălina are doi angajaţi care îi sunt ajutoare şi nu vrea să scaleze afacerea mai mult deocamdată, din dorinţa de a putea produce deserturi bune în continuare. Găsirea forţei de muncă este totuşi o provocare. Anul trecut, cifra de afaceri pe care a realizat-o a fost de aproape 315.000 de lei, cu un profit de 58.000 de lei. „Deşi Raftul cu Dulciuri a fost înfiinţat în 2018, activitatea laboratorului a fost autorizată după jumătatea anului 2020. Lucrăm foarte mult în industria evenimentelor, care a fost destul de afectată de pandemie.”

    Pentru candy baruri, preţurile sunt calculate individual în funcţie de dorinţele clienţilor, de numărul de invitaţi, de tipurile de prăjituri solicitate, iar pentru torturi, de pildă, preţurile variază între 165 şi 220 de lei pe kilogram. „Cele mai mari provocări de până acum sunt legate de promovare şi de a ajunge la mai mulţi oameni care apreciază genul de produse oferite de Raftul cu Dulciuri. Nu ne facem planuri, trăim în prezent şi abordăm fiecare solicitare cu flexibilitate.” După ce a schimbat uniforma de ofiţer cu şorţul de cofetar, Mădălina a învăţat, printre altele, că activitatea de antreprenor implică (cel puţin la fel de) multă responsabilitate, dar şi stres, organizare şi puţin – prea puţin – timp liber. „Am învăţat că atunci când apari pe piaţă cu un business nu trebuie să te gândeşti doar la partea financiară. În mare parte trebuie să lucrezi din pasiune, pentru că banii nu vin foarte uşor la început, iar pasiunea îţi conferă răbdarea necesară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus.” De asemenea, adaugă Mădălina, a învăţat că menţinerea clienţilor e una dintre regulile de aur, mai ales într-un business ca al ei, unde oamenii revin pentru amintirea gustului.   

    Pentru candy baruri, preţurile sunt calculate individual în funcţie de dorinţele clienţilor, de numărul de invitaţi, de tipurile de prăjituri solicitate, iar pentru torturi, de pildă, preţurile variază între 165 şi 220 de lei pe kilogram.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Kofi Ti – băuturi artizanale (Bucureşti)

    Fondator: Cosmin Pasnicu

    Investiţii: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Teto – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Dan Posea şi Medeea Piron

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de euro (şi cu alte divizii)

    Prezenţă: Cartierul Armenesc din Bucureşti

    Marie Nouvelle – brand de accesorii (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Tureanu

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: circa 370.000 de lei (74.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    We do wow events – organizare de evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Carmen Ioniţă

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 1 mil. euro

    Prezenţă: naţională

    Buntare – foodtruckuri (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Cerbu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Adelina Badea, CEO, Mobexpert: După trei ani de zile în care noi am avut un business extrem de bine dezvoltat şi am funcţionat foarte bine, clienţii au stat acasă şi au amenajat, anul 2023 va fi un an diferit

    Anul 2023 va fi unul diferit faţă de cei din pandemie, când clienţii au stat acasă şi au fost mai preocupaţi de amenajările interioare, afirmă Adelina Badea, CEO al Mobexpert. 
     
    „După trei ani de zile în care noi am avut un business extrem de bine dezvoltat şi am funcţionat foarte bine, clienţii au stat acasă şi au amenajat, anul 2023 va fi un an diferit. Nu am vrut să folosesc termenul dificil. Ianuarie a fost o lună bună, în februarie a fost dezastru, martie a fost foarte bună, iar în aprilie iarăşi rău. Atunci nu există predictibilitate deloc, dar asta nu înseamnă că ne oprim din a face investiţii, din a face proiecte pentru că este extrem de important să ne uităm cu optimism şi să vedem oportunităţile”, a spus Adelina Badea în cadrul evenimentului ZF Retail Summit 2023. 
     
    Grupul Mobexpert, creat de Dan Şucu, este un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de magazine. Grupul integrează activităţi de creaţie, design, proiectare, producţie, logistică şi retail. Mobexpert a avut anul trecut afaceri la nivel de grup de 263,8 mil. euro. 
     
    „Noi nu trebuie să ne oprim din investiţii şi să deschidem în continuare magazine mari şi mici şi să nu uităm că în online avem nevoie de o digitalizare şi o permanentă investiţie în zona respectivă”, a mai spus CEO-ul Mobexpert. 
     
    În plus, Adelina Badea a vorbit despre ce influenţă au inflaţia şi dobânzile în businessul pe care-l conduce. 
     
    „Nu avem cum să nu ne uităm la inflaţie în perioada aceasta. Şi în domeniul nostru inflaţia este foarte importantă, dobânzile sunt foarte importante pentru zona noastră, în special pentru creditele de locuinţe. Cursul valutar este extrem de important pentru că avem un business extrem de bine integrat în zona de import şi atunci cursul valutar este foarte important”, a detaliat ea. 
     
    Comerţul online a prins avânt şi în retailul de mobilă, spune Adelina Badea. Cu toate acestea, este nevoie de un mix de online şi offline pentru ca acest tip de business să aibă succes în perioada aceasta.  
     
    „Dacă în 2000 nu ne gândeam la online, în 2010 – 2020 online-ul a început să prindă curaj şi de la 5% din business am ajuns la 14% din business cu online-ul în anul 2019, ceea ce a reprezentat o valoare destul de importantă. Puterea de adaptarea, flexibilitatea atât a noastră, cât şi a clienţilor, ne-a arătat că funcţionează foarte bine online-ul. Privind în anul 2023, astăzi, online fără offline şi offline fără online nu se mai poate. Clientul vine în magazin, testează, comandă online, se uită în online, vine în magazin şi comanda”, a concluzionat CEO-ul Mobexpert.

     

  • Cum a transformat un cuplu de români gustul copilăriei într-o afacere pe placul clienţilor de toate vârstele

    Luado Chocolate este o poveste începută, de fapt, acum 43 de ani, pe când Dorian Lungu, mic copil fiind, îşi aştepta cu nerăbdare porţia de ciocolată de casă făcută de mama lui, o ocazie cu care nu se întâlnea decât de câteva ori pe an. La ce s-a ajuns pornind de la acest răsfăţ ocazional? La o afacere în care Alina Lungu, soţia lui, dă tot ce e mai bun din resursele ei de gust şi creativitate.

    Erau vremurile comuniste, cu raţii şi multe lipsuri. De Crăciun, ciocolata de casă a mamei era nelipsită în ziua de Ajun, o făcea într-o tavă îngustă şi neagră, pe care o foloseşte şi astăzi. O lăsa să se răcească şi apoi o tăia în bucăţele paralelipipedice mici, pe care le înveleam în staniol. Acestea erau bomboanele noastre, pe care le puneam în pomul de Crăciun. Evident că le mâncam în primele două zile, dar lăsam staniolul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, îşi aminteşte Dorian Lungu. Într-o noapte, împreună cu fratele lui, a mâncat o bună parte din ciocolata de casă din tavă, ceea ce a atras, de dimineaţă, cearta mamei. A fost suficient pentru Dorian să spună că atunci când se va face mare, îşi va face singur ciocolata lui. Şi aşa a început totul. Deşi astăzi gustă cu cel puţin aceeaşi plăcere ciocolata mamei.

    „Probabil că aceasta a fost pelicula care mi-a rulat de-a lungul anilor şi care, la un moment dat, m-a adus în preajma unui amic, un doctor belgian care mi-a povestit mai multe despre ciocolata belgiană şi chiar mi-a adus o carte şi câteva forme vechi, alături de un mic bol de topit ciocolata. Acestea au fost începuturile, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.” Au urmat călătorii în Belgia, Franţa, Elveţia, iar primele praline au ieşit pe piaţă în 2011, fără vreo intenţie de a transforma această activitate într-o afacere. Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar lui Dorian i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni. La finalul anului 2022, Alina a fost desemnată best woman pastry chef / chocolatier din România. „Deşi ciocolateria artizanală este departe de un boom business, 2022 a fost un nou an consecutiv pe creştere, cu o cifră de afaceri undeva la 2,3 milioane de lei (460.000 de euro – n. red.) şi un profit de 100.000 de euro.”

    Laboratorul Luado se află în Braşov, în casa părintească a lui Dorian, amenajată acum pentru producţia de ciocolată şi praline, de ecleruri şi îngheţată artizanală. Brandul Luado se vinde prin intermediul a două magazine din Braşov, al site-ului şi cu ajutorul câtorva cafenele, librării, magazine de specialitate. „Vom deschide încă o locaţie în Braşov, pe lângă cele două pe care le avem, şi vom continua să diversificăm portofoliul de produse, dar vom şi reduce din cel vechi. Pregătim un nou canal de vânzare. Ridicăm puţin ştacheta la unele produse şi vom rivaliza cu produse grand premium din Europa cunoscătoare în domeniu.”

    Cei care cumpără de la Luado sunt atât persoane fizice fascinate de gustul ciocolatei artizanale, cât şi companii – micii, mijlocii sau mari – care comandă produse şi servicii de degustare. „Deşi suntem asimilaţi cu produse premium, iar acestea sunt de regulă privite ca fiind scumpe, avem clienţi de la copii la oameni cu vârste respectabile, care cumpără două-trei praline sau o bucăţică bark pe post de desert. În mod constant. Iar asta ne bucură cu adevărat”, spune Dorian Lungu. Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei. „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă.” Cele mai importante provocări sunt aduse de escaladarea preţurilor la materii prime şi materiale, de schimbarea profilului cumpărătorilor şi de afectarea puterii de cumpărare. Dar toate pălesc acoperite de gustul irezistibil al ciocolatei.   

    Lui Dorian Lungu i s-a alăturat Alina, soţia lui, principalul responsabil de produsele Luado. Ea este cea care se ocupă de producţie şi creaţie în laboratoare, împreună cu echipa lor de 21 de oameni.

    Produsele din ciocolată au preţuri între 300 şi 400 de lei pe kilogram, eclerurile standard costă 17 lei per bucată, iar o cupă de îngheţată de 60 de grame este 7 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    De Neagra – conserve de fructe şi legume (Bucşani, judeţul Dâmboviţa)

    Fondatori: Andreea Machidon şi Mihai Petrescu

    Investiţii: 65.000 de euro

    Prezenţă: 15 băcănii din Bucureşti Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu

    Merero – suc de mere (Voineşti, judeţul Dâmboviţa)

    Fondator: Alexandru Ilie

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi judeţul Ilfov

    Dansatorii Anonimi – şcoală de dans (Iaşi)

    Fondatori: Marius Turcu şi Elena Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 34.000 de lei (6.800 de euro)

    Prezenţă: Iaşi

    Gustul rafinat – dulceţuri, murături şi siropuri (judeţul Bihor)

    Fondatori: familia Halasz

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Prezenţă: online, naţională, într-o piaţă din Oradea, în două băcănii şi un restaurant din Oradea

    Miedăria – brand de mied (Pătârlagele, jud. Buzău)

    Fondatori: Cristina şi Mihai Negoţ

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: 60 de localuri din Bucureşti şi de pe Valea Buzăului

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.