BusinessMagazin

Tag: buget

  • Cîţu, despre buget: E concentrat pe investiţii, care forţează reforma

    Bugetul este concentrat pe investiţii şi forţează reforma în administraţia publică centrală şi locală, spune premierul Florin Cîţu, care respinge ideea unui buget al austerităţii: „ Această noţiune că e un buget mic este falsă şi nu e susţinută de date”.

    „Este un buget concentrat pe investiţii şi un buget care forţează reforma în administraţia publică centrală şi locală, de aceea prefer să iasă din Parlament aşa cum a fost aprobat de Guvern”, spune Florin Cîţu.

    Premierul spune că bugetul pe 2021 nu este mic.

    „Avem un buget cu cheltuieli mai mari decât anul trecut. Nu avem cum să spunem că este un buget mic. Banii pe care îi avem au fost împărţiţi în toate ministerele, pe proiecte de priorităţi. (…) Fiecare minister a avut anul trecut cheltuieli suplimentare cu pandemia, iar unele nu se mai regăsesc anul acesta. Este un buget mai mare decât anul trecut, deficitul în scădere, dar sunt 80 de miliarde de lei bani pe care îi punem în economie. Această noţiune că e un buget mic este falsă şi nu e susţinută de date”, conchide Cîţu.

  • Bugetul Ministerului Dezvoltării, 7,15 miliarde. Se va extinde reţeaua de creşe

    Bugetul Ministerului Dezvoltării este de 7,15 miliarde de lei faţă de 5 miliarde de lei la începutul anului trecut, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Printre alte proiecte, va fi extinsă reţeaua de creşe din România.

    „Acest buget este unul care ne permite să dezvoltăm. Preconizăm că vom finaliza, în anul 2021, 237 de obiective construite prin Compania Naţională de Investiţii, şi 1.152 de locuinţe noi pentru tineri, prin ANL, de exemplu”, spune Cseke Attila.

    În timpul dezbaterii pe legea bugetului, Cseke Attila a declarat că ministerul va începe, pe lângă proiectele aflate în derulare, şi programe noi de dezvoltare. Astfel, va fi extinsă reţeaua de creşe din România.

    Ministrul a subliniat că au fost făcute planurile conceptuale pentru cele trei tipuri de clădiri de creşe, iar până la sfârşitul acestui an se va începe construcţia acestora.

    „Avem nevoie de creşe, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de locuri disponibile în creşe. Nici patru la sută dintre copii cu vârsta de până la trei ani nu au loc în cele 386 de creşe din ţară, în acest moment. Dacă vrem să sprijinim tinerii să întemeieze o familie şi să se stabilească în localitatea unde locuiesc, avem nevoie de mai multe creşe”, a spus ministrul.

    Cseke Attila a anunţat şi un buget de aproape 380 de mililioane de lei pentru localităţile din România, în vederea organizării lucrărilor de cadastrare şi carte funciară: „În anul 2021, se lansează o nouă etapă de finanţare (etapa VII) pentru înregistrarea sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale, de care vor beneficia 2.371 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) eligibile. Fiecare dintre acestea va primi câte 160.000 lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară”.

  • Priorităţile UDMR, explicate de Kelemen Hunor, vicepremier în Guvernul Cîţu: Dezvoltarea instituţiilor de sănătate şi investiţii pentru comunitatea maghiară

    La elaborarea proiectului de buget pentru anul 2021, UDMR a avut două priorităţi, iar una dintre ele se referă la continuarea dezvoltării instituţiilor medicale şi la sprijinirea investiţiilor mari, a declarat, joi, vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii.

    „Comisiile specializate ale parlamentului iau în considerare proiectele de buget de stat pentru anul 2021 în aceste zile. UDMR a avut două priorităţi importante la dezvoltarea bugetului. Pe de o parte, continuăm să dezvoltăm instituţii de sănătate şi să susţinem investiţii mari importante pentru comunitatea maghiară, deci Spitalul de Urgenţă Judeţean din Miercurea Ciuc este de 12,2 milioane lei, centrul de sănătate Vlăhiţa este de 1,2 milioane de lei, pentru Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc – 3 milioane lei, Spitalului Municipal Gheorgheni – 6,45 milioane lei, Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare – 18 milioane lei, Spitalului Judeţean de Urgenţă Sălaj – 7 milioane lei, iar Spitalul Municipal Dej va primi 2,85 milioane lei”, transmite Kelemen Hunor.

    De asemenea, liderul UDMR anunţă că Guvernul va aloca 8 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurală a Parcului Industrial din Sfântu Gheorghe, 11,3 milioane lei pentru înfiinţarea unui centru medical în Sfântu Gheorghe şi pentru finanţarea infrastructurii necesare funcţionării instituţiilor din subordinea Consiliului Judeţean Covasna, 1,75 milioane lei pentru construirea unui stadion pentru Liceul Sportiv din Sfântu Gheorghe, 10 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor şi echipamentelor pentru Aeroportul din Târgu Mureş, 12 milioane lei pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare locală pentru administraţiile locale din grupul GAL Bihor (Grupul de Acţiune Locală), respectiv 8 milioane lei pentru finanţarea proiectelor de apă şi canalizare din regiunea nord-vest a judeţului Bihor.

    „O altă prioritate a UDMR la elaborarea bugetului a fost ca prin distribuirea impozitului pe venit –rămas în procent de sută la sută la nivel local – să consolidăm poziţia Consiliilor Locale şi Judeţene, totodată am propus înfiinţarea unui fond în gestionarea administraţiilor locale, pentru finanţarea instituţiilor de teatru şi operă, aflate în subordinea autorităţilor locale. Acest procent reprezintă 2 la sută din totalul impozitului pe venit”, conchide Kelemen Hunor.

  • Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră cuprinse în bugetul Ministerului Transporturilor în 2021

    ♦ Ministerul Transporturilor are un buget total de 14,1 mld. lei în 2021, dintre care întreţinerii şi modernizării infrastructurii rutiere sunt alocaţi 5,8 mld. lei.

    Bugetul alocat Ministerului Transporturilor în 2021 este de 14,1 mld. lei, în creştere cu 9,4% faţă de bugetul din 2020. Pentru partea de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere Ministerul a alocat credite bugetare în valoare de 5,8 mld. lei, arată o anexă care însoţeşte proiectul de buget.

    Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat că pentru întreţinerea infrastructurii rutiere au fost alocate 617 mil. lei.

    „Am crescut şi suma alocată întreţinerii infrastructurii rutiere! Cu 10% faţă de execuţia preliminară din 2020, adică până la 617 milioane lei. Am spus de la debutul mandatului că bani vor fi. Constructorii şi managerii au primit de la mine mesajul să lucreze cât pot de mult pentru că e nevoie să creştem România împreună”, a scris el pe Facebook.

    Printre cele mai importante proiecte pentru care există alocare bugetară în 2021 sunt secţiunile 1-5 din Autostrada Sibiu-Piteşti, un sector din Autostrada Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Centura  de Nord şi Centura de Sud a Bucureştiului, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila.

    Cei de la Transporturi au mai scris în anexa la proiectul bugetului că pe parcursul anului 2021 se vor aloca bani şi pentru o secţiune din Autostrada A7.

    „Obiectivul ‘Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani’ va fi bugetat pe parcursul anului 2021, dupa obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.”

    De asemenea, printre principalele proiecte de modernizare a drumurilor naţionale se află DN 18, Moisei – Iacobeni; DN 66, parcarea Lainici, DN 76, Ioneşti – Vârfurile – Stei – Beiuş – Oradea (finalizarea in integralitate), DN 5, Bucureşti – Adunaţii Copăceni; DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2); DN 73, Piteşti – Câmpulung – Braşov.

    În documentul citat, reprezentanţii Transporturilor notează că modernizarea unui drum costă în România 800.000 de euro pentru 1 km.

    „Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuţia acestor tipuri de lucrări până la construirea reţelei de autostrăzi va conduce la distrugerea întregii reţele rutiere din administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de modernizare, respectiv reabilitare implica costuri mult mai mari (ex. un km de drum modernizat/reabilitat costa cca 800.000 euro).”

    Practic, cu alocarea de 517 mil. lei (126 mil. euro) se pot reabilita  158 de kilometri de drum. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în administrare o reţea de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, din care aproape 59% din drumuri au durata de utilizare depăşită.

    „Durata normală de funcţionare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulaţie a drumului ca nou şi până la introducerea sa în prima reparaţie capitală sau între două reparaţii capitale”, mai notează reprezentanţii CNAIR.

  • Ciolacu, lui Cîţu: Aţi dovedit filosofia de viaţă: „Nici să mori nu e gratis”

    Marcel Ciolacu a spus, în plenul Parlamentului, la Ora Premierului, că Florin Cîţu a vorbit 10 minute, timp în care România s-a împrumutat cu 600 de mii de euro.

    „O mie de euro pe secundă, furaţi din buzunarul fiecărui român! Pe care îi vor plăti copiii şi nepoţii noştri! Dar, domnule Cîţu, nu aveţi bani să le plătiţi salariile restante minerilor din Valea Jiului, care stau de 7 zile blocaţi în subteran! Deşi, în campanie, aţi găsit 2 miliarde doar pentru primarii PNL, mită electorală! Pe aceştia aţi avut de unde”, spune Marcel Ciolacu.

    Ciolacu i-a cerut premierului să le dea banii minerilor din valea Jului, pentru că sunt bani „munciţi şi meritaţi”.

    Ciolacu a vorbit şi despre bugetul propus de Guvern, despre care spune că este unul „al sărăciei, (…) care nu oferă nicio perspectivă de dezvoltare României”.

    „PSD a lăsat lui Orban un deficit de 2,8% şi o datorie publică de 34% din PIB. Orban şi <Cîţu din 2020> i-au lăsat lui <Cîţu din 2021> un deficit de 10% şi o datorie de peste 47% din PIB! (…) România de astăzi este în derivă, pentru că aţi alocat cel mai mic pachet din Uniunea Europeană pentru redresarea economiei şi pentru lupta împotriva pandemiei. Acest lucru l-a spus Comisia Europeană, nu PSD. Pentru că aţi dat afară oameni competenţi şi v-aţi angajat toate pilele de partid! Pentru că una ziceţi, alta faceţi! Aşa nu se poate scoate ţara din criză, domnule Cîţu!”, a mai spus Ciolacu.

    Liderul PSD a mai spus că Florin Cîţu, în loc să vinp cu un buget care să repare, el a „luat coasa în ” şi s-a apucat „să secere veniturile românilor”.

    „V-aţi prezentat deja filosofia de viaţă: că pe lumea asta nimic nu e gratis! Din păcate, aţi dovedit că nici să mori nu e gratis! Aţi tăiat până şi de la ajutorul de înmormântare! (…) Ştie tot poporul că la dumneavoastră totul se reduce la bani. Pe care fie îi furaţi, fie îi împrumutaţi la dobânzi uriaşe”, a mai spus preşedintele PSD.

    Ciolacu i-a reproşat lui Cîţu că i-a minţit pe copii, cărora nu le-a mărit alocaţiile, dar şi pe bătrâni, pentru că, deşi a promis mărirea pensiilor, nu a făcut-o.

  • Cîţu: Dragi pesedişti, puneţi mâna pe carte. Cititul nu a omorât pe nimeni

    „Nu a fost vorba despre buget aici. Cei care au discutat despre buget nu l-au înţeles. Promit că o să-mi iau eu din timp ca să vă educ. Mă gândeam să vă înscriu la şcoală, domnule Ciolacu şi pe dumneavoastră, Paul Stănescu, la o facultate cu plată, să vă ajut. În acelaşi timp vă spun ce vă tot spun de patru ani, de când sunt prin Parlamentul României – dragi pesedişti, puneţi mâna pe carte. Cititul nu a omorât pe nimeni”, spune Florin Cîţu.

    Discursul de final al premierului a creat rumoare în sala Camerei Deputaţilor.

    Marcel Ciolacu, liderul PSD, i-a transmis premierului Florin Cîţu că în 10 minute cât a vorbit în plenul Parlamentului a împrumutat România cu 600 de mii de euro şi că, în mandatul său, „filosofia de viaţă” e că „nimic nu e gratis”: „Aţi dovedit că nici să mori nu e gratis!”, spune Ciolacu.

    Deputaţii PSD l-au chemat în Parlament pe Florin Cîţu la o dezbatere cu tema „Bugetul tăierilor: moartea economică a României!”.

  • Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru Educaţie nu ajunge la 6% din PIB. Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu

    Premierul Florin Cîţu recunoaşte că Guvernul nu a alocat educaţiei un buget 6% din PIB, aşa cum prevede legea, nici măcar cu finanţările venite de la alte ministere sau de la administraţiile locale. Prim-ministrul susţine că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu. 

    „Nu (n.r. răspunde la întrebarea dacă Guvernul încalcă legea). Guvernul a alocat şi anul trecut şi alocă şi anul acesta resurse suplimentare în Ministerul Educaţiei. Discuţiile pe care le am cu toate sectoare, nu numai cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aş vrea să începem să legăm aceste resurse de rezultate. Şi aş vrea să văd în toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem şi o analiză nu numai cantitativă, dar şi calitativă. Şi atunci alocăm şi resurse. În aceste sectoare s-au alocat resurse anuale foarte mari, în 10 ani vreo 60 miliarde de euro. Aş vrea să ştiu pe ce s-au dus aceşti bani şi dacă românii simt că aceşti bani s-au dus în acest sector. Trebuie să facem o analiză clară pe ce ce se duc banii în acest sector”, a explicat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de vineri.

    Bugetul va fi trimis Parlamentului în acest weekend.

  • Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru Educaţie nu ajunge la 6% din PIB. Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu

    Premierul Florin Cîţu recunoaşte că Guvernul nu a alocat educaţiei un buget 6% din PIB, aşa cum prevede legea, nici măcar cu finanţările venite de la alte ministere sau de la administraţiile locale. Prim-ministrul susţine că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu. 

    „Nu (n.r. răspunde la întrebarea dacă Guvernul încalcă legea). Guvernul a alocat şi anul trecut şi alocă şi anul acesta resurse suplimentare în Ministerul Educaţiei. Discuţiile pe care le am cu toate sectoare, nu numai cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aş vrea să începem să legăm aceste resurse de rezultate. Şi aş vrea să văd în toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem şi o analiză nu numai cantitativă, dar şi calitativă. Şi atunci alocăm şi resurse. În aceste sectoare s-au alocat resurse anuale foarte mari, în 10 ani vreo 60 miliarde de euro. Aş vrea să ştiu pe ce s-au dus aceşti bani şi dacă românii simt că aceşti bani s-au dus în acest sector. Trebuie să facem o analiză clară pe ce ce se duc banii în acest sector”, a explicat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de vineri.

    Bugetul va fi trimis Parlamentului în acest weekend.

  • Grindeanu: Consiliul Fiscal demontează bugetul pe 2021. Amatorism, iluzii şi austeritate

    „Consiliul Fiscal demontează bugetul pe 2021. Construcţia bugetară este bazată pe o minciună: se propune ajustarea puternică a cererii, deci a consumului, dar se estimează iluzoriu creştere economică. Amatorism, iluzii şi austeritate”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    El acuză Executivul că „nu are de gând să aducă mai multe venituri la buget”.

    „Avem un grad de colectare a veniturilor în PIB de 31% faţă de 46% media UE. În buget nu este cuprins niciun euro atras din PNRR din cei 30,4 miliarde euro, nici vorbă de prefinanţarea de 13% pe care o putem accesa în 2021. Guvernul pune paie pe foc în adâncirea recesiunii, în loc de stimularea economiei propunând doar austeritate, subdezvoltare, tăieri şi sărăcie. Se continuă însă guvernarea pe datorie, cu o viteză de împrumut de 800-1000 euro pe secundă! Fiecare român va plăti din buzunar această datorie în următorii 30 de ani, prin taxe şi impozite mai mari. Iar în toată această nebunie, ştiţi cumva cum se numeşte actualul ministru al Finanţelor? L-aţi văzut pe undeva, l-aţi auzit să emită vreo idee pentru susţinerea economiei? Cu un ministru-fantomă, să nu ne mirăm ca avem un buget fantasmagoric”, conchide prim-vicepreşedintele PSD.

    Consiliul Fiscal este de acord cu mare parte din estimările privind evoluţia economiei pe care se bazează construcţia bugetului de stat pe 2021, dar emite prognoze diferite în cazul deficitului bugetar din 2020 şi al veniturilor fiscale şi din contribuţii de asigurări previzionate pentru 2021.

  • Ciolacu: Vor să lase în paragină sute de lăcaşuri de cult prin tăierea cu 90% a investiţiilor. Nu puteţi să distrugeţi credinţa, demnitatea şi tradiţiile acestui popor”

    Guvernul vrea să lase în paragină sute de lăcaşuri de cult, prin tăierea cu 90% a investiţiilor, acuză liderul PSD, Marcel Ciolacu: „Nu vom permite lăsarea în paragină a patrimoniului naţional! Nu puteţi să distrugeţi credinţa, demnitatea şi tradiţiile acestui popor”.

    „Anul trecut nu ne-au lăsat nici măcar să luăm lumină în seara de Paşte! Ne-au interzis accesul în biserici. Ne-au pus credinţa la grea încercare, aruncând asupra românilor un potop de amenzi şi învrăjbind tinerii contra bătrânilor. Anul acesta continuă atacul la fibra noastră naţională. Vor să lase în paragină sute de lăcaşuri de cult, multe dintre ele aflate nu doar în patrimoniul naţional, dar şi în patrimoniul universal, prin tăierea cu 90% a investiţiilor în conservarea şi protejarea acestora”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD afirmă că, după ce au alocat Educaţiei cel mai mic buget din ultimii 30 de ani şi au tăiat 11% de la Sănătate, guvernanţii „vor să distrugă şi tot ce are legătură cu credinţa acestui neam”.

    „Nu vom permite lăsarea în paragină a patrimoniului naţional! Nu puteţi să distrugeţi credinţa, demnitatea şi tradiţiile acestui popor”, conchide Ciolacu.