Ce staţii de metou închide Metrorex şi ce rute alternative au bucureştenii.
Tag: bucuresteni
-
Două românce au creat un business unic în lume, interzis până acum adulţilor – VIDEO
Piscina Urbană este „jobul de după job” pentru Ana Vişian şi Adina Zanet, două tinere din Bucureşti, cu experienţă profesională în media şi advertising.
După o discuţie la o terasă, pe timp de vară, cele două au decis să facă un business dintr-o cameră cu bile – cu 100.000 de bile mai exact – asemănătoare spaţiilor de joacă de acest tip destinate copiilor. Au investit în proiect 25.000 de euro, din care aproape jumătate au fost fonduri europene. Acum, Piscina Urbană a devenit unul dintre locurile preferate ale angajaţilor din Capitală, care vin aici să se relaxeze după orele de muncă şi să uite, uneori, că sunt adulţi.
-
Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru
“În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru
“În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Experienţe traumatizante pentru bucureşteni la examenul de carnet
Un examen, care teoretic şi practic (aşa cum şi e) ar trebui să fie o formalitate, s-a transformat într-un chin specific românesc cu posibile consecinţe aberante de la caz la caz. Cozile pentru înregistrarea dosarului sunt lungi şi ţin ore, apoi dacă ţi-ai făcut bine temele şi te califici în finala “pe traseu”, urmează o aşteptare ireală. În primul rând îţi alegi zona de testare, apoi ai timp să te pregăteşti câteva luni pentru examen. Adelina, proaspăt absolvent al examenului de sală, ne povesteşte experienţa ei neplăcută şi cât are de aşteptat pâna va da “traseul”.
“După două ore de stat la coadă pentru înregistrarea dosarului, am dat vineri (7 aprilie- n.red.) examenul la sală. Am fost declarată admisă, iar la finalul probei, pe monitor apar trei opţiuni de traseu pentru programarea la proba practică. Am optat pentru zona Republica, pentru că acolo am făcut şcoala, iar cea mai apropiată dată pentru programarea la traseu a fost 20 iulie. Practic, trebuie să aştept 4 luni ca să dau examenul.
Cu siguranţă uit aproape tot ce am învăţat până atunci, aşa că trebuie să mă duc la ore de perfecţionare. În plus, dacă nu iau traseul din prima, iar programările se vor face la interval atât de mare, există riscul să îmi expire şcoala şi să fiu nevoită să o iau de la capăt. Multă lume îmi zice că mai bine dădeam examenul în altă localitate, pentru că puteam da şi sala şi traseul în aceeaşi zi. Când mi-am luat viză pentru călătorie în SUA, iarna trecută, a durat o lună tot procesul”, spune Adelina, 28 de ani.
Georgiana e altă bucureşteancă trecută prin chinurile unui examen auto în Capitală.„Am dat examenul la sală pe 20 martie, după ce am pierdut aproape trei ore jumătate pentru înscrierea dosarului. Am luat examenul, însă- surpriză – nu am putut să mă înscriu pentru traseu! Îmi expira cazierul până la data cea mai apropiată pentru programarea examenului– 13 iunie. Aşa că am mai pierdut o zi să îmi reînnoiesc cazierul şi să mă înscriu din nou. Sper că voi reuşi să promovez, asta după ce voi mai face încă vreo cinci, şase şedinţe suplimentare de condus – circa 480 de lei. În cel mai nefericit caz, mai am, practic, o singură şansă să mai dau examenul până la expirarea dosarului”, spune Georgiana Călin, 23 de ani.
-
Ce cadou face Gabriela Firea de Paşte bucureştenilor. Se întâmplă pentru prima dată în istoria oraşului
“Iluminatul festiv, incluzând aici beculeţele – în jur de 1.300. Manopera şi energia electrică – 175.000 de euro. Păi, un milion de euro l-am economisit de la Arena Naţională. Vreo cinci milioane de la firmele de avocatură care se îmbogăţeau pe bugetul Capitalei şi multe alte zeci de milioane de euro pe care le-am economisit prin contracte cu Primăria Capitalei. (…) Ştiu că este un proiect al primăriei Capitalei, a fost o solicitare a mai multor cetăţeni să avem un oraş curat şi de asemenea, înfrumuseţat, şi cu siguranţă vom face tot ceea ce este posibil astfel încât şi costurile să fie unele reduse. Având în vedere cât de multe economii am făcut la buget în această perioadă, cred că putem să alocăm o sumă mică şi pentru ca Bucureştiul să fie ornat frumus de Paşte”, a declarat, luni, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, după şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România, la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România.
-
Ce cadou face Gabriela Firea de Paşte bucureştenilor. Se întâmplă pentru prima dată în istoria oraşului
“Iluminatul festiv, incluzând aici beculeţele – în jur de 1.300. Manopera şi energia electrică – 175.000 de euro. Păi, un milion de euro l-am economisit de la Arena Naţională. Vreo cinci milioane de la firmele de avocatură care se îmbogăţeau pe bugetul Capitalei şi multe alte zeci de milioane de euro pe care le-am economisit prin contracte cu Primăria Capitalei. (…) Ştiu că este un proiect al primăriei Capitalei, a fost o solicitare a mai multor cetăţeni să avem un oraş curat şi de asemenea, înfrumuseţat, şi cu siguranţă vom face tot ceea ce este posibil astfel încât şi costurile să fie unele reduse. Având în vedere cât de multe economii am făcut la buget în această perioadă, cred că putem să alocăm o sumă mică şi pentru ca Bucureştiul să fie ornat frumus de Paşte”, a declarat, luni, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, după şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România, la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România.
-
Românii comandă mai multă mâncare online. Numărul comenzilor pe Foodpanda a crescut cu aproape 60% în 2016
Topul consumatorilor fideli comenzilor online de mâncare în 2016 este condus de bucureşteni, urmaţi de clujeni şi timişoreni. Conform foodpanda, aproximativ 81% din totalul comenzilor online de mâncare înregistrate în 2016 au provenit din Capitală, peste 11% din Cluj-Napoca şi aproape 3% din Timişoara. Valoarea medie a comenzilor de mancare a rămas relativ asemănătoare cu cea din 2015, situându-se la circa 56 de lei.
În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale românilor care comandă online, cele mai solicitate preparate au fost cele din bucătăria românească, chinezească şi de tip fast-food. Astfel că, ciorba de văcuţă, noodles cu pui, pacheţelele de primăvară şi pizza au fost preparatele preferatele ale anului 2016.
„Campaniile de marketing, reducerile consistente derulate constant, dar şi introducerea livrărilor în timpul nopţii, în Capitală, sunt principalii factori care stau la baza creşterii numărului de comenzi în 2016. Dacă ne uităm şi la experienţa anilor anteriori vizavi de comportamentul consumatorului online, credem că trendul ascensiv se va menţine în 2017”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România.
Potrivit acestuia, cele mai multe comenzi de pe platformă s-au înregistrat seara, în intervalul orar 19:30 şi 20:30. Din totalul comenzilor plasate pe platforma foodpanda.ro la nivel naţional, aproximativ 23% dintre acestea au fost achitate de către români cu cardul, restul optând pentru posibilitatea de plată cu cash.
Datele centralizate de companie arată că, în 2016, aplicaţia mobilă a generat aproximativ jumătate dintre comenzile online de mâncare de la nivel naţional. Cea mai mare comandă înregistrată de platformă în 2016 s-a ridicat la 4.435 de lei, cu adresa de livrare în zona de nord a Bucureştiului, Băneasa.
-
Bucureştenii, pe reţelele de socializare o contrazic pe Gabriela Firea: Sunt probleme pe drumurile din Capitală
Bucureştenii sunt nemulţumiţi de felul în care s-a acţionat în Capitală pentru deszăpezire, aceştia comentând pe reţelele de socializare declaraţiile Primarului General al Capitalei, potrivit cărora “toţi au spus că s-a circulat mai bine şi că deszăpezirea a fost eficientă”.
“Atât domnul prefect, cât şi domnul viceprimar şi Brigada Rutieră. Toţi au spus că s-a circulat mult mai bine şi deszăpezirea a fost mult mai eficientă ca în anii trecuţi, dar pentru mine acest lucru nu este neapărat unul mulţumitor. Pe mine mă interesează ca în Capitală să se poată circula bine, nu mă interesează coroniţele sau notele bune sau bilele albe, ci cetăţenii să fie mulţumiţi şi în special am insistat pe străzile laterale, pe străzile adiacente, pe cele secundare, unde în anii trecuţi nu s-a intervenit aproape deloc, iar acum nu putem să spunem acelaşi lucru, chiar dacă există grade diferite de intervenţie de la un sector la celălalt”, a declarat Gabriela Firea.
Pe reţelele de socializare, cei mai mulţi bucureşteni susţin că situaţia nu îi mulţumeşte.
„N-am văzut niciun utilaj anul ăsta, în contextul în care în anii trecuţi treceau non stop pe stradă”, este unul dintre mesajele postate pe reţelele de socializare.
„Nu suntem mulţumiţi, trotuarele sunt pline de zăpadă în centru, nu mai vorbim de trecerile de pietoni şi străduţele mici din sectorul trei”, este nemulţumirea unei locuitoare a Capitalei.
„Străzi adiacente curate? Staţii sau trotuare? Cei de la salubritate îşi beau ceaiul cald şi cafeaua la căldurică.”
Şoferii s-au plâns că, din cauza zăpezii, nu au putut conduce pe anumite porţiuni de drum cu mai mult de 15 kilometri la oră şi că, deşi zăpada era îndepărtată de pluguri, nu se aplica material antiderapant.
„Asta cu circulaţia mult mai bună faţă de anii trecuţi este maximă. Să o conducă cineva la geam, să îi arate Capitala”, este unul dintre comentarii.
„În faţa Casei Poporului se merge cu viteza I, cu 15 kilometri la oră, nu e nici urmă de maşi nă de deszăpezire.”
„Unde s-a lucrat la centrul de comandă? La 6.30 dădeau zăpada cu lamele, fără material antiderapant. Am mers toţi cu viteza I şi II.”