Tag: bloomberg

  • Uber anunţă astăzi rezultatele trimestriale, iar analiştii se aşteaptă la un dezastru: Pierderi de 5 miliarde de dolari în trei luni

    Investitorii se pregătesc pentru rezultatele trimestriale ale companiei Uber Technologies, iar analiştii consideră că firma de ridesharing urmează să raporteze pierderi trimestriale de 5 miliarde de dolari pentru T2, potrivit Bloomberg.

    În baza datelor agregate de Bloomberg, analiştii se aşteaptă la pierderi nete de 5,27 miliarde dolari. Din acest total, pierderi de 3,5 miliarde dolari ar fi generate de schema de compensare gândită odată cu listarea la bursă.

    Totuşi, acesta din urmă este un cost de rutină pentru companiile care abia şi-au început drumul bursier – deşi în cazul Uber nivelul este mult mai mare din cauza dimensiunii companiei – iar investitorii ar putea să treacă cu vederea.

    Provocarea cu care se confruntă Uber în acest moment este să demonstreze că aceste rezultate reprezintă o anomalie şi nu un semn cu privire la o problemă gravp.

    Investitorii vor fi extrem de atenţi în cadrul raportărilor de joi dupamiază la nivelul pierderilor ajustate, care exclud dobânzi, taxe şi costurile de compensare. Chiar şi după acest calcul, analiştii se aşteaptă ca pierderile din al doilea trimestru să fie în creştere cu 74%, la 979 milioane dolari.

     

  • Apare un nou mega-oraş. Unde o să fie construit şi cât o să coste cel mai impresionant proiect al ultimilor ani

    În Nord-Vestul Arabiei Saudite, într-un orăşel liniştit pe nume Khurayba, prinţul Mohammed bin Salman vrea ca investitorii să contribuie cu 500 de miliarde de dolari pentru a realiza viziunea sa asupra regiunii. Proiectul său, denumit Neom Bay, are în vedere construcţia unui mega-oraş, care va include staţiuni şi tehnologii de ultimă generaţie, pe coasta saudită de la Marea Roşie, potrivit Bloomberg.

    Anunţul proiectului a fost făcut în urmă cu doi ani, însă acum acesta începe să prindă contur.

    O călătorie de 3 zile prin regiunea respectivă a jurnaliştilor de la Bloomberg indică potenţialul zonei, unde mulţi localnici tânjesc după prosperitate, iar alţii sunt îngrijoraţi că vor fi luaţi din casele lor cu forţa. Muncitorii au început câteva construcţii.

    „Nu este doar o vizune pe hârtie, deja se întâmplă”, a spus Lojain Alharbi, un angajat Neom în vârstă de 25 de ani.

    Într-un interviu realizat de Bloomberg în 2017, prinţul Mohammed a spus că până în 2030, care este termenul de finalizare a viziunii sale, Neom va contribui cu 100 miliarde dolari la economie.

    Compania care dezvoltă Neom şi care este deţinută de guvern a spus că a primit păreri pozitive după întâlnirea cu liderii seniori din Asia, Europa şi SUA, iar oportunităţile turistice, energetice, tehnoogice sunt de mare interes.

    Până la anunţarea lui Neom, regiunea era relativ necunoscută şi neglijată. Şcolile şi electricitatea au ajuns în zonă, pe măsură ce alte regiuni saudite au prosperat de la primul boom petrolier din anii 1970. Drumurile murdare încă conectează multe case din sate.

    „Suntem foarte foarte fericiţi pentru că noi trăiam aici şi înainte nu aveam nimic”, a spus al-Huwaity, care lucrează la paza de Coastă.

    Prima fază a proiectului Neom Bay, care include satele Khurayba şi Sharma, au fost programate iniţial să înceapă în 2021. Inginerilor americani de la firma Aecom li s-a acordat proiectul de management şi consultanţă al oraşului.

    A doua fază a proiectului se va axa pe dezvoltarea unui oraş industrial, iar Neom a permis licitaţii de la 7 firme străine pentru dezvoltarea acestui proiect.

  • Dezastru pentru Marea Britanie: Lira sterlină se prăbuşeşte la minimul ultimilor doi ani

    Lira sterlină s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani pe fondul perspectivelro eocnomice slabe într-o piaţă care pariază că banca centrală va fi nevoită să reducă dobânzile, potrivit Bloomberg.

    Moneda a atins cel mai slab nivel din aprilie 2017 în contextul în care statisticile pe vânzările sectorului de retail din Marea Britanie arată o încetinire şi pe fondul sugestiilor economiştilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre cel mai prost trimestru din 2012 până în prezent.

    Pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă dobânzile anul viitor pe fondul condiţiilor economice slabe.

    Astfel, lira sterlină s-a depreciat cu 0,6% la o paritate de 1,2443 faţă de dolar, cel mai scăzut nivel din aprilie 2017 până în prezent.

    Stabilitatea lirei sterline a fost ameninţată în uiltimele săptămâni de temerile politice generate de Brexit şi de alegerea unui nou premier.

    Per total, lira sterlină a scăzut cu circa 2% de când premierul Theresa May a dat de înţeles că urmează să se retragă din funcţie.

     

     

     

     

  • Ce scrie presa internaţională despre „minţile briliante” din BNR, după ce banca centrală a făcut un profit de 1,2 miliarde lei anul trecut

    Bancherul central din România a câştigat multe aprecieri într-o carieră care este setată să se extindă pe mai mult de trei decenii, însă el nu îşi asumă meritul pentru profitul ridicat pe care l-a înregistrat BNR în anul 2018, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Profitul de 1,2 miliarde lei înregistrat de BNR se bazează în principal pe gestionarea rezervelor de valută, spune guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Mai mult, meritele revin unei echipe de circa 30 de oameni care au fost nevoiţi să echilibreze lichiditatea cu profitabilitatea şi au „navigat” printr-o lume a dobânzilor negative.

    „Această echipă de oameni cu minţi briliante stau în faţa monitoarelor lor, urmărind întreaga lume pentru a găsi operaţiuni profitabile”, spune Guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Banca Naţională a obţinut în 2018 un profit de 1,18 mld. lei, de 6,3 ori mai mare comparativ cu câştigul raportat pentru anul 2017, rezultatul fiind influenţat în principal de rezultatul obţinut din administrarea activelor şi pasivelor în valută.

    BNR plăteşte, conform legii, o cotă de 80% din veniturile nete la bugetul de stat, iar anul trecut suma direcţionată de banca centrală la buget a fost de 946,7 mil. lei.

    Câştigul operaţional al BNR a fost de circa 1,5 mld. lei în 2018, cu 58% peste cel din 2017.

     

     

     

     

  • Schimbarea vine din Nord: Aproape jumătate din totalul maşinilor noi vândute în Norvegia în 2019 sunt electrice

    Circa 45% din totalul maşinilor noi vândute în Norvegia în 2019 sunt maşini electrice, pe fondul vânzărilor puternice ale Tesla cu Model 3 în regiune, potrivit Bloomberg.

    Acest nivel a crescut faţă de o pondere de 31% în 2018.

    Model 3 lansat de Tesla reprezintă 13,5% din totalul maşinilor noi înregistrate în primele şase luni ale anului, potrivit datelor furnizate publicaţiei americane de autoritatea norvegiană responsabilă cu traficul.

    În acelaşi timp, vânzările maşinilor pe bază de combustibili clasici au scăzut cu 29% de la an la an.

     

  • Cât va primi fosta soţie a celui mai bogat om din lume. Divorţul s-a finalizat recent

    Potrivit înţelegerii, MacKenzie Bezos, în vârstă de 49 de ani, va primi aproximativ 19,7 milioane de acţiuni la Amazon.com, respectiv 4% din companie, valoare care se ridică la 38,3 miliarde de dolari. În urma acestei înţelegeri financiare, fosta soţie a lui Jeff Bezos ajunge pe locul al 22-lea în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.

    Divorţul a fost pronunţat la o instanţă din King County, statul american Washington.

    Jeff Bezos, în vârstă de 55 de ani, rămâne cu 12% din companie şi îşi păstrează titlul de cel mai bogat om din lume.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Fantomele războiului cipriot încep din nou să bântuie

    Ciprioţii greci iau decizia ca pe o nouă provocare turcească în contextul în care Ankara trimite vapoare cu instalaţii de foraj marin escortate de nave militare în apele Ciprului, sfidând Uniunea Europeană şi SUA şi socotind că are dreptul să exploateze uriaşele rezerve de gaze naturale descoperite acolo. Deocamdată, Turcia este dependentă de gazele naturale cumpărate din Rusia.
    Aşa-zisul stat cipriot turcesc Republica Turcă a Ciprului de Nord a comandat un studiu pentru a stabili cine sunt proprietarii din Varosha, care a fost staţiunea turistică principală a insulei înainte de a fi abandonată şi izolată în urma ocupării nordului insulei de către armata turcă în 1974. Decizia a fost anunţată pe 18 iunie, după ce mai multe state din Uniunea Europeană şi-au arătat intenţia de a acţiona contra Turciei pentru activităţile de forare pe care le consideră ilegale în apele Ciprului. Turcia are două nave specializate în activităţi de forare care desfăşoară operaţiuni acolo. Ciprul spune că explorarea are loc în ape în care deţine drepturi economice exclusive şi că activităţile Turciei îi încalcă suveranitatea.
    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut clar că „nimeni nu ne poate împiedica să protejăm drepturile ciprioţilor turci în estul Mediteranei“. Armata Turciei, care a capturat nordul Ciprului după o lovitură de stat nereuşită orchestrată de naţionaliştii ciprioţi şi de regimul militar care conducea atunci Grecia, a ţinut Varosha închisă şi nelocuită după ce locuitorii vorbitori de limbă greacă au abandonat staţiunea, aflată lângă portul istoric Famagusta.
    „A sosit timpul să facem un pas hotărât pentru Varosha“, a declarat Kudret Ozersay, ministrul de externe al guvernului autodeclarat al Ciprului de Nord, entitate recunoscută ca stat doar de Turcia. Ciprul de Nord are în ochii Uniunii Europene statutul de teritoriu ocupat.
    Ziarul proguvernamental turc Daily Sabah scrie că planul este de a redeschide Varosha pentru  repopulare. Oraşul, în care clădirile de apartamente, vilele, un magazin de blănuri şi un dealer Alfa Romeo sunt ascunse parţial de iederă, ar putea fi o ţintă pentru investiţii la scară largă dacă noul conflict cipriot este rezolvat paşnic. Însă tensiunile se agravează.
    Varosha a avut o populaţie de aproximativ 39.000 de persoane, care au fugit ajutaţi de militari britanici în 1974 când armata turcă a invadat insula. Oraşul a fost golit cu câteva ore înainte ca militarii turci să ajungă acolo. Oamenii se temeau că vor fi masacraţi. De atunci, acolo nu au acces decât soldaţii turci. Clădirile au fost jefuite. Oraşul este acum protejat de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 care prevede că aşezarea goală poate fi repopulată numai de locuitorii săi originari, notează eKathimerini.
    Famagusta, oraşul-port din care  Varosha făcea parte în vremurile de pace, a reuşit să evite soarta staţiunii închise. În timpul războiului dintre nord şi sud, grecii au fugit, zona a fost bombardată, au murit oameni, inclusiv turişti, dar oraşul a rămas deschis. În 2015, noul ales lider al Ciprului de Nord, Mustafa Akinci, a propus deschiderea Varoshei dacă i se permite redeschiderea portului pentru comerţul internaţional şi a aeroportului Ercan pentru zboruri directe. De când şi-a declarat unilateral independenţa în 1983, Ciprul de Nord este sub un embargo comercial, de transport şi cultural internaţional. Famagusta este cel mai important port al insulei şi ar putea deveni important şi în noul conflict dintre Cipru şi Turcia.
    Potrivit presei turce, Ankara va stabili baze navale şi aeriene în Ciprul de Nord pentru a garanta securitatea în estul Mării Mediterane. Mutarea urmează unei vizite în Ciprul de Nord a unei echipe a armatei turce care a purtat discuţii cu oficiali diplomaţi şi militari din nordul insulei, potrivit agenţiei de presă Demirören. S-a convenit că operaţiunile de foraj ale Turciei în regiune fac necesară consolidarea prezenţei turce, în special în ceea ce priveşte aprovizionarea şi garantarea siguranţei navelor de război turceşti.
    Decizia comună a guvernelor Turciei şi al Republicii Turce a Ciprului de Nord vine în urma controverselor legate de descoperirea şi exploatarea unor vaste rezerve de gaze naturale în largul coastelor insulei. La începutul lunii iunie, Grecia, Cipru şi Israel au făcut o înţelegere prin care urmează să construiască o conductă pentru resursele de gaze naturale din largul coastei de sud. Conducta EastMed, despre care se estimează că va produce un profit de 9 miliarde de dolari în decurs de 18 ani, va furniza gaze din regiune mai multor ţări din Europa. Guvernul de la Ankara este nemulţumit că a fost exclus dintr-o astfel de afacere de sub nasul său şi şi-a trimis propriile nave de foraj în apele de pe coasta de est a Ciprului pentru a explora alte rezerve de gaze naturale.
    De asemenea, Ankara a autorizat efectuarea de lucrări pentru stabilirea unui port maritim fie în Famagusta, fie în Iskele, ambele oraşe fiind aflate în partea de est a Ciprului. Pentru Famagusta sunt propuse modernizarea portului şi construirea unei baze navale. Investiţiile în renovarea Maraşului pentru ca staţiunea să poată funcţiona în paralel cu portul sunt estimate la 10 miliarde de dolari.
    Aceste măsuri, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, sunt luate pentru a „consolida bunăstarea şi stabilitatea Mediteranei de Est şi a Ciprului prin împărţirea resurselor din jurul Ciprului şi a Mediteranei. Ne dorim doar un singur lucru: garantarea drepturilor poporului cipriot turc“.
    Turcia a lansat joi cel de-al doilea vas de foraj care va opera lângă Cipru, în preajma Peninsulei Karpas, informează publicaţia turcă proguvernamentală Daily Sabah. Operaţiunile de foraj vor începe în iulie. Nava, Yavuz, are de 229 de metri, a forat în apele mai multor ţări, printre care Kenya, Tanzania şi Malaysia, şi este deservită de un personal de 150 de oameni, dintre care 53% sunt cetăţeni turci. Numărul va creşte la 180 când activitatea va atinge maximul.
    Primul vas de foraj, Fatih, a început deja să caute gaze şi petrol în apele situate în ceea ce Turcia consideră a fi platoul său continental, la aproximativ 40 de mile marine de  oraşul cipriot Paphos. Perimetrul este însă disputat cu guvernul oficial al Ciprului, care spune că este în zona economică exclusivă (ZEE). Versiunea turcă este că guvernul ciprioţilor greci a declarat unilateral regiunea ca fiind în ZEE. Manevrele navei au determinat Nicosia să emită mandate internaţionale de arestare pentru membrii echipajului navei Fatih, deşi este puţin probabil ca administraţia cipriotă greacă să încerce să aresteze personalul sau ca alte ţări să ia în serios mandatele. Turcia ar riposta. Erdogan a şi promis acest lucru.
    Autorităţile turce spun că Fatih va continua să opereze în apele din vestul Ciprului, în timp ce Yavuz va opera în est, şi că navele vor efectua foraje şi în Marea Neagră şi în Marea Marmara.
    Giganţii energetici Total din Franţa şi ENI din Italia sunt implicaţi în explorarea petrolului şi gazelor din largul Ciprului prin contracte cu administraţia cipriotă greacă, la fel şi ExxonMobil din SUA.
    Turcia îşi întemeiază pretenţiile pe două aserţiuni. Una este că Cipru nu are niciun drept să acorde licenţe de foraj până nu ajunge la un acord cu Republica Turcă a Ciprului de Nord în privinţa împărţirii veniturilor. Problema este că Ciprul de Nord nu este recunoscut ca stat suveran decât de Turcia. De asemenea, Ankara susţine că zona sa economică se întinde până la 200 de mile de coastă, ceea ce înseamnă că o porţiune mare din Mediterană i-ar aparţine. Apoi, Turcia mai susţine că în cazul insulelor zona economică exclusivă se întinde pe numai 12 mile, astfel că nu doar cea a Ciprului, ci şi cea a Greciei doar spală ţărmul. Toate aceste pretenţii ale Turciei contravin convenţiei Legea Mărilor din 1994, pe care însă Turcia nu a semnat-o. Ankara nu are relaţii diplomatice cu Nicosia. Turcia este stat membru al NATO, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al dotării militare şi având în vedere că are la Marea Neagră singura flotă comparabilă cu cea a Rusiei. De asemenea, Turcia este importantă pentru reţinerea valurilor de imigranţi sirieni care altfel ar putea ajunge în UE. Cipru este stat membru al UE.
    În luna mai, armata turcă a lansat un exerciţiu naval de mai multe zile în Mediterana de Est, în Marea Egee şi Marea Neagră, cu 131 de nave de război, 57 de aeronave de luptă şi 33 de elicoptere pentru a arăta că ia „toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile şi legea ţării noastre în Marea Egee, Mediterana de Est şi Cipru” şi pentru „a demonstra că Forţele Armate Turce sunt foarte hotărâte, loiale şi capabile să asigure siguranţa, suveranitatea, independenţa, drepturile maritime şi beneficiile Turciei”.

  • Bursele europene sunt pe val: Indicele Stoxx Europe 600 înregistrează cele mai bune şase luni din 1998

    Bursele europene înregistrează cel mai bun raliu din ultimii 21 de ani, în contextul în care ultima dată când acţiunile europene au avut un astfel de avans Google nici nu anunţa încă lansarea oficială a motorului de căutare.

    Alimentat de o revenire în forţă a pieţelor globale şi de comentariile recente ale bancherilor centrali, indicele bursier Stoxx Europe 600 Index a înregistrat un avans de 13% şi a livrat cele mai bune şase luni de creştere din 1998 şi până în prezent, potrivit Bloomberg.

    Indicele bursier Stoxx Europe 600 urmăreşte un număr de 600 de companii mari, medii şi mici din 17 ţări europene şi oferă o perspectivă asupra starea acţiunilor listate în Europa.

    Avansul a fost înregistrat în ciuda faptului că multe acţiuni listate în Europa şi-au pierdut din valoare aproape constant anul acesta.

    Un val de optimism care a impulsionat pieţele la nivel global, corelate cu remarcile Băncii Centrale Europene care a lăsat sentimentul că va interveni cu stimuli monetari dacă este cazul, au propulsat acţiunile din regiune spre o revenire în iunie, după ce în luna mai investitorii şi-au vândut masiv din portofolii.

    Strategii de la Citigroup, citaţi de Bloomberg, cred că investitorii se bazează pe certitudinea că Fed (n.r: banca centrală americană) va reduce dobânzile în şedinţa de luna viitoare – ceea ce are de obicei efecte pozitive asupra acţiunilor bursiere din Europa.

     

     

     

  • Zona euro tremură din toate încheieturile: Economia Italiei se contractă din nou

    Economia Italiei s-a contractat din nou în acest trimestru, potrivit Biroului de Statistică din Italia, ceea ce complică misiunea populiştilor din guvernul italian, de a pune în practică o aşa-numită revoluţie fiscală, potrivit Bloomberg.

    Acesta ar fi al treilea trimestru într-un singur an în care economia Italiei se contractă, ceea ce arată starea precară a celei de-a treia cea mai mare economie din zona euro.

    Economia italienilor a crescut uşor în primul trimestru, după o scurtă recesiune tehnică – încât a fost singura economie din zona euro care a raportat scăderi consecutive în 2018.

    Istat (institutul italian de statistică) transmite că există o probabilitate „relativ ridicată” ca PIB-ul să scadă în acest trimestru.

    Economiştii intervievaţi de Bloomberg au dat în medie o prognoză de creştere de 0,1% pentru economia Italiei în acest trimestru, în timp ce Istat şi-a menţinut predicţia pentru restul anului, de creştere cu 0,3%.

    Dacă economia se contractă din nou, guvernul italian primeşte o nouă lovitură într-un moment în care este implicat în negocieri tensionate cu Uniunea Europeană cu privire la deficitul prea ridicat.

    Mai mult, există tensiuni şi în interiorul coaliţiei de guvernare, încât cele două formaţiuni La Liga şi M5S nu reuşesc să se pună de acord cu privire la politicile fiscale şi nu numai.

     

     

     

  • Cel mai mare examen din breasla analiştilor financiari: Peste 250.000 de candidaţi dau examenul pentru certificarea CFA în acest weekend

    Un nou val de analişti financiari certificaţi CFA se naşte în acest weekend, cu un număr record de peste 250.000 de candidaţi înregistraţi pentru examen, potrivit Bloomberg.

    Testul Nivel 1, primul dintre cele trei care trebuie promovate pentru a obţine calificarea, cuprinde 240 de întrebări într-un examen de şase ore, pe subiecte care variază de la investiţii în acţiuni şi psihologie de piaţă, până la obligaţiuni şi derivate.

    Anul trecut, mai puţin de jumătate dintre candidaţi au trecut de prima etapă, potrivit Institutului CFA din Charlottesville, Virginia, SUA.

    Obţinerea certificării „este un proces foarte riguros, şi doar unul din cinci candidaţi reuşeşte să o obţină”, spune Paul Smith, CEO-ul CFA Institute.

    În 2018, un număr de 156.752 candidaţi au participat la prima etapă, cu o creştere de 19% generată de regiunea Asia-Pacific. Peste 23.000 de oameni au dat acest examen în China în luna decembrie.

    Pentru candidaţii actuali, întrebările pe instrumente cu randament fix şi derivate sunt cele mai dificile, potrivit lui Alex King, director CFA, citat de Business Insider.