Elementele arhitecturale pot fi o sursă bună de inspiraţie pentru creatorii de bijuterii, după cum se vede din colecţia unei artiste cunoscute sub numele de Tomka. Aceasta a reuşit să creeze o serie de cercei care arată ca nişte ferestre prin care trece lumina şi în dreptul cărora se găsesc flori sau podoabe de sărbătoare. Cerceii lucraţi manual sunt confecţionaţi dintr-o răşină specială, de unde şi transparenţa lor asemănătoare sticlei.
Criza a pus în dificultate multe companii, dar le-a oferit multor antreprenori şi răgazul necesar de a-şi formula visurile şi de a se arunca în noi proiecte în ciuda dificultăţilor prin care trece şi economia. Este şi cazul Ancăi Negescu, a cărei pasiune pentru bijuteriile de autor nu s-a împiedicat de pandemie. A profitat de răgaz pentru a lansa pe piaţă curandera.ro — un magazin online de bijuterie contemporană minimalistă în serie mică.
Curandera era gata de lansare chiar înainte de izbucnirea primului val. În luna martie, adică. Însă contextul a făcut nepotrivită lansarea chiar atunci. Totuşi, am făcut acest pas, pentru că brandul are un mesaj care se potriveşte perfect vremurilor în care trăim. Curandera este despre puterea videcătoare a iubirii, a naturii, a poveştilor. Iar mesajul a fost foarte bine primit de public, în contextul în care anul acesta cred că ne-am îndreptat mult atenţia către sine şi către lucrurile care ne fac fericiţi”, povesteşte Anca Negescu, fondator şi designer Curandera. Ea a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu peste 16 ani, dar printr-un business care nu a avut legătură directă cu arta sau cu bijuteria, ci cu facultatea absolvită – un birou de traduceri.
„Domeniul însă m-a atras mereu, provin dintr-o familie unde arta a fost mereu în centrul discuţiilor nostre, aşa că în 2014 am fondat galeria de artă contemporană Artfooly Gallery şi în 2019, prima galerie de bijuterie contemporană, Place Of Display. Am curatoriat o mulţime de expoziţii de artă şi de bijuterie contemporană, însă mereu am avut în gând o idee, o viziune asupra unor bijuterii altfel. În 2016 am şi fondat, de altfel, un brand de bijuterii din porţelan – What if I fly. Dar, de-a lungul acestor ani, ideea Curandera a prins tot mai mult contur, iar momentul decisiv a venit anul acesta, în pandemie, când Place of Display a trecut pe online, la fel ca multe alte businessuri. Am avut răgazul de a definitiva astfel proiectul Curandera, care, prin mesajul pe care îl transmite, cred că se integrează perfect în contextul actual.”
Magazinul online a fost lansat în iunie anul acesta, Curandera.ro pornind cu o investiţie iniţială de 15.000 de euro pe care antreprenoarea crede că va reuşi să o recupereze până la finalul acestui an.
„Pentru acest an avem aşteptări realiste, adaptate vremurilor în care trăim, aş spune. Vorbim de o economie imprevizibilă. Însă perspectivele sunt optimiste. Am înregistrat creşteri de 20-30% de la lună la lună, iar ultima parte a anului este marcată de perioada cadourilor, aşa că sperăm că ne vom recupera investiţia până la finalul lui 2020”, a punctat Anca Negescu.
Ea mixează acum partea offline cu partea online, fiecare având importanţa ei într-un business cu bijuterii, însă cumva situaţia actuală cauzată de pandemie mută tot mai multe afaceri în mediul virtual.
„Am început în offline pentru că mi s-a părut mereu esenţială interacţiunea cu clientul, mai ales în acest domeniu, al artei, respectiv al bijuteriilor. La fel cum clientului i s-a părut important să vadă obiectul pe care vrea să-l poarte, să-l atingă, să-l probeze, să-l simtă. Pentru că această zonă are o legătură foarte importantă cu ceea ce simţim”, a punctat antreprenoarea, adăugând faptul că anul acesta a venit însă cu provocări neaşteptate şi mai ales cu multă imprevizibilitate. „Iar aceste lucruri au schimbat felul în care activează industriile creative în general, a fost nevoie să ajungem altfel la clienţi. Evident, şi înainte lucram cu zona de online, mai ales că în industriile creative mediile sociale şi promovarea pe acestea este importantă. Însă deja discutăm de jumătate de an de distanţare socială, de restricţii mai mari sau mai mici, care şi-au pus amprenta asupra comportamentului clienţilor. Nu mai vorbim de o tendinţă, ci de o realitate. Online-ul este tot mai integrat în vieţile noastre.”
Totodată, şi tipologia clienţilor Curandera se împarte între offline şi online, ambele canale de vânzare îmbinându-se în acelaşi timp. „La noi există constant o trecere a clienţilor recurenţi din online în offline şi invers. Asta pentru că avem o bază destul de mare de clienţi care ne descoperă şi prin recomandări, şi care rămân fideli şi revin la 2-3-4 luni. Curandera a atras mulţi clienţi în galerie, dar şi invers.” Mai exact, primele statistici arată că aproximativ 60% dintre clienţii Curandera vin din cadrul galeriei Place Of Display, iar 40% dintre ei sunt recurenţi şi recomandă brandul de bijuterii şi altor persoane.
„În jur de 30% sunt clienţi noi care vin direct din online, cumpără online de pe site sau prin intermediul paginilor noastre de social media şi 10% trec ocazional din offline în online şi viceversa”, a subliniat fondatoarea Curandera.ro.
Bijuteriile Curandera au fost promovate la început pe canalele proprii, mai ales pe reţelele de socializare, însă foarte bine a funcţionat recomandarea clienţilor. „Şi empatizarea cu mesajul, cum spuneam. Vrem să investim în continuare în promovare, însă vorbim de un brand tânăr, la început de drum, aşa că bugetele sunt proporţionale.”
Magazinul online cuprinde acum o primă colecţie de bijuterii din argint şi aur, inspirate de natură. Bijuteriile Curandera.ro sunt create în serii limitate, ceea ce înseamnă un număr redus de bijuterii dintr-un anume model.
În medie, clienţii Curandera achiziţionează între 3 şi 5 produse, depinde de valoarea acestora şi de ocazia pentru care sunt cumpărate. „De multe ori, clienţii noştri vin să cumpere un cadou, însă se lasă cuceriţi de poveste şi ajung să-şi cumpere şi ceva pentru ei de exemplu.”
Valoarea medie a coşului de cumpărături se situează la circa 250-300 de lei, offline aceasta fiind câteodată uşor mai mare.
„Curandera este încă la început şi a fost lansat la începutul verii, practic primele luni fiind marcate oricum de o piaţă în scădere.”
Piaţa de bijuterie de autor din România este încă la început, dar se află în plină dezvoltare.
„Avem o mulţime de creatori talentaţi, care lucrează cu materiale inovatoare, extrem de creativi şi de îndrăzneţi. Însă, într-adevăr, piaţa este în creştere, cu un public încă redus. Publicul este cel care apreciază arta în toate formele sale, şi, de altfel, vede în purtarea unei bijuterii o formă de a purta artă. În cei aproape 10 ani de când activez în domeniu am văzut o evoluţie constantă, semnificativă şi cred că în cel mult zece ani vom fi la fel de activi pe această piaţă ca alte ţări europene”, a subliniat ea.
Pentru anul viitor, antreprenoarea are în plan să lanseze noi colecţii, să diversifice portofoliul către zona de art print, şi să crească astfel în mod organic.
„Sperăm ca 2021 să ne aducă o creştere constantă, cel puţin egală cu aceste prime luni de existenţă a brandului. Cred că evoluţia va fi influenţată puternic şi de evoluţia contextului pandemic şi economic actual. Dinamica este încurajatoare pe piaţa de bijuterie contemporană, dar contextul macro-economic influenţează, evident, orice business, mai ales unul aflat la început de drum”, a conchis Anca Negescu.
Brăţara prezentată de creatoarea britanică de bijuterii Annoushka Ducas sub titlul de „My Life in Seven Charms”, este decorată cu şapte talismane alese în urma unei discuţii dintre client şi creatoare. Realizarea unei brăţări durează între trei şi şase luni, scrie The Telegraph. Cei îşi doresc aşa ceva trebuie să scoată din buzunar cel puţin echivalentul a 38.000 de euro.
Astfel, în această vară, Cartier a prezentat colecţia „[Sur] Naturel”, inspirată de natură, dar care se concentrează pe un detaliu specific al unei plante sau animal ori pe surprinderea esenţei acestuia, scrie The Telegraph. Piaget a lansat „Wings of Light”, inspirată de culorile junglei, în timp ce casa Pomelatto s-a remarcat cu „La Gioia”, una din principalele piese fiind colierul Gourmette Cameleon, alcătuit din verigi de lanţ, fiecare fiind însă acoperite cu pietre preţioase în culorile curcubeului.
Grecia le permite majoritatea retailerilor din ţară să se redeschidă, luni, în a doua etapă a unui plan de relaxare a retricţiilor şi de ieşire dintr-o carantină care a durat opt săptămâni, însă i-a sfătuit pe clienţi să poarte măşti atunci când merg la cumpărături, potrivit FT.
Agenţia de protecţie a cetăţenilor a anunţat că peste 65.000 de companii îşi reiau activitatea, în timp ce 150.000 de muncitori trimişi în concediu fără plată se întorc la muncă.
Magazinele de mobilă, îmbrăcăminte, încălţăminte, ceasuri, bijuterii şi cele de jucării s-au redeschis astăzi, la o săptămână după magazinele şi serviciile considerate esenţiale, în contextul în care numărul de cazuri noi a scăzut în Atena şi în alte oraşe.
Studenţii din ultimul an de liceu s-au reîntors la şcoală pentru a se pregăti de examenul de admitere la facultate ce va avea loc luna viitoare, întrucât măsurile de distanţare socială dictează clase cu maximum 15 elevi, care stau la câţiva metri unul de celălalt. Şcolile primare vor rămâne închise pentru restul anului şcolar, conform ministerului Educaţiei.
Proprietarii businessurilor şi angajaţii lor pot călători cu feribotul către insulele greceşti care erau închise non-rezidenţilor până acum, într-o mutare menită să accelereze începutul sezonului turistic.
Grecia va fi pregătită până la data 1 iulie să primească turiştii străini, dacă şi companiile aeriene vor relua cursele internaţionale, a anunţat permierul Kyriakos Mitsotakis.
Ideea care a stat la baza platformei a venit observând piaţa autohtonă de design de bijuterie. Există o multitudine de artişti talentaţi, există o şcoală românească şi diverse cursuri, există artişti care migrează spre bijuterie din domeniul arhitecturii şi al artelor plastice, dar nu şi un contact susţinut cu publicul amator”, spune Irina Şerban, cea care a creat platforma Buline.ro.
Şi-a propus să promoveze bijuterie contemporană românească de autor, după ce a observat că, în Bucureşti şi în alte câteva – puţine – oraşe mari există târguri şi expoziţii, predominant de weekend, însă acestea au un caracter temporar. Irina Şerban lucrase înainte în domeniul publishingului online, ocupându-se mai mult de segmentul feminin şi de modă,
astfel că a observat obiceiurile de consum ale femeilor şi a remarcat un interes mai mare pentru producţia unicat.
„Dacă acum câţiva ani, creaţiile erau în zona de handmade, de hobby, uşor rudimentar, diversitatea fiind una redusă, acum avem creaţii din ce în ce mai complexe, de la concept la execuţie. Pretenţiile consumatorilor au crescut şi ele.” Momentan, site-ul Buline.ro adună peste 20 de designeri români cu stiluri şi materiale diverse, de la cele preţioase, la cele mai puţin convenţionale. Investiţia este în desfăşurare.
„După primele luni de la fondare, semnalele pe care le-am primit din piaţă au fost pozitive, iar datele financiare s-au dublat de la o lună la alta. Produsele de pe Buline.ro, se împart în două categorii principale: Polka dots şi Velvet dots. Polka, după cum le spune şi numele, sunt bijuteriile «next door», relaxate, prietenoase, nu presupun un efort mare de integrare în ţinute, sunt bijuterii de zi cu zi. Vecinele lor, Velvet, sunt «the bad girls». Sunt piese statement, care fac declaraţii belicoase de stil, care afirmă cu putere individualităţi puternice”, explică Irina Şerban.
Businessul Buline.ro este operat, potrivit datelor de pe site, prin compania IM Accelerator, înfiinţată în 2019.
„Pentru anul 2020, ne-am păstrat, de fapt, obiectivul iniţial: acela de a atrage cât mai mulţi designeri şi produse. Creştem frumos, organic, vrem să scalăm businessul cât de mult putem. Designul românesc are multe de arătat, e un domeniu în plină dezvoltare şi credem că merită urmărit”, mai spune Irina Şerban.
Preţurile produselor listate pe platforma Buline.ro variază între
20 şi 2.000 de lei, în funcţie de designer sau de materiale. Cumpărătorii? Evident, femei. Din mediul urban, cu vârste între 25 şi 50 de ani, amatoare de design contemporan. Şi de alte forme de evadare.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Climb House – centru de escaladă (Baloteşti, lângă Bucureşti)
Fondatori: Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată
Investiţie iniţială: 80.000 de euro
Prezenţă: Baloteşti şi, în pregătire, Braşov
Mr. Blade – barbershop (Bucureşti)
Fondatori: Tiberius Creţu şi Mihai Grama
Investiţie iniţială: 50.000 de euro (pentru două spaţii)
Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti (pe strada Ion Brezoianu)
Nympheum – producţie de cosmetice (Bucureşti)
Fondatoare: Alina Gutium şi Luiza Dinu
Investiţie iniţială: 5.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
Prezenţă: online
Luviane – atelier de parfumuri (Bucureşti)
Fondatoare: Iulia Neagoe
Investiţie iniţială: 80.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 21.000 de euro
Prezenţă: online şi un showroom în Bucureşti
Academia Micilor Developeri – şcoală de IT (Bucureşti)
Fondatori: Costin Pietraru şi Oana Manga
Investiţie iniţială: 30.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 200.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti, Buzău
Aceştia preferă să se joace cu perlele, tratându-le ca pe un material oarecare pentru a-şi arăta creativitatea. Yvonne Léon, spre exemplu, propune cercei în formă de cactus, din aur, perle şi tsavorite (grosulare verzi rare). Casa thailandeză Patcharavipa a lansat un colier în formă clasică, unde perlele Akoya imperfecte se combină cu „perle” de aur, conferind întregii bijuterii strălucire. Perlele cu forme neregulate îşi găsesc întrebuinţare la Poppy Finch, care a lansat inele cu perle în formă de petală.
Teilor a realizat un prim pas pentru sustinerea sistemului medical printr-o donaţie de 50.000 lei pentru dotarea sectiei A.T.I. a Spitalului Judeţean de Urgenta Pitesti in directia achizitionarii unui ventilator pulmonar. „Îndemnăm întreaga comunitate de business din Argeş sa faca demersuri in acest sens, astfel incat la finalul acestei situatii sa iesim cu totii mai puternici IMPREUNA”, transmite Florin Enache, fondatorul companiei.
Horaţiu Vasilescu, directorul general al Teilor subliniază că este mai important ca oricând ca instituţiile statului, mediul privat şi societatea civilă să se implice şi să lucreze împreună. „Contăm pe solidaritatea şi generozitatea întregii comunităţi de afaceri din Argeş, pentru ajutarea spitalelor noastre. Personalul medical este cel mai vulnerabil şi cel mai important acum; spre acesta trebuie să se îndrepte ajutorul nostru. Urmărim evoluţia socială şi economică a mediului din România şi încercăm să luăm cele mai bune decizii în aşa fel încât să avem grijă de angajaţii noştri care în această perioadă sunt foarte vulnerabili, apoi de clienţii noştri care nu trebuie să simtă acest şoc al izolării, al privării de anumite servicii sau bunuri.
Încercăm să menţinem un climat de normalitate şi să transmitem clienţilor acelaşi sentiment. De aceea în perioada următoare de concentrăm în mod special pe comunicarea din mediul online – www.teilor.ro – unde clienţii primesc tot suportul de care au nevoie pentru ca produsele să ajungă la ei în timp util.
Dorim să depăşim acest moment cu acelaşi număr de angajaţi, pentru că ne considerăm o mare familie şi aşa sper că vom rămâne.
Sprijinul nostru nu se va opri aici: în zilele şi săptămânile care urmează vom păstra legătura cu organizaţiile nonprofit cu care colaborăm pentru a identifica şi soluţiona cazurile care vor avea nevoie de implicare din partea echipei Teilor”, spune Horaţiu Vasilescu într-o informare de presă trimisă astăzi.
Creatorul londonez Theo Fennell, de exemplu, scrie Financial Times, a lansat, în colaborare cu sculptorul Willard Wigan, un inel care reprezintă Colosseumul de la Roma. Inelul are în partea superioară un capac care se ridică, dând la iveală un gladiator căzut în arenă, şi se vinde împreună cu un pandantiv sub formă de lupă, cu pietre preţioase. Casa Chaumet a lansat recent o colecţie în cinstea redeschiderii principalului său magazin din Place Vendôme din Paris, inelele incluse în aceasta fiind impunătoare şi gândite ca o interpretare a unor monumente sau clădiri importante din mai multe culturi.
Dacă în anii ’20 ai secolului trecut s-a purtat Egiptul, în prezent, scrie Telegraph, se poartă India, sursa de inspiraţie reprezentând-o podoabele suveranilor acesteia.
Casa Amrapali din Jaipur a lansat bijuterii în formă de flori de lotus, în timp ce casa Santi a profitat de colecţia creatorului Krishna Choudhary, veche de generaţii, încă de vremea ultimilor suverani ai Imperiului Mogul, reutilizând vechile pietre preţioase în bijuterii noi cu design contemporan şi mai puţin încărcat decât ceea ce se purta cu sute de ani în urmă.
La Cartier, în seria Tutti Frutti s-a lansat colierul Maharajah, o combinaţie de culori vii obţinute în parte cu smaralde şi rubine, de şiragurile care vin la baza gâtului fiind prins un canaf format din nu mai puţin de 19 smaralde. Colierul face parte din seria bijuteriilor transformabile ale casei Cartier, putând fi purtat în mai multe feluri. Tot la inspiraţie indiană ar putea fi încadrat şi pandantivul cu diamante şi turmaline Woodland, al casei Boodles, a cărui formă de cupolă întoarsă duce cu gândul la Taj Mahal.