Tag: biden

  • Joe Biden exploarează o candidatură la preşedinţia SUA

    Ziarul citează în ediţia de sâmbătă surse care au discutat cu Biden şi persoane din anturajul său, potrivit cărora consilieri ai vicepreşedintelui au început să contacteze lideri şi donatori democraţi care nu s-au angajat încă să o susţină pe Clinton sau care sunt tot mai îngrijoraţi de punctele slabe tot mai vizibile ale candidatei.

    Aceste discuţii au fost purtate de cele mai multe ori de către şeful de Cabinet al lui Biden, Steve Ricchetti, în mod discret, la telefon, sau în întâlniri faţă în faţă. În cele mai multe cazuri, ele au la bază simpatia tot mai mare faţă de vicepreşedinte, după moartea fiului său Beau, la vârsta de 46 de ani, în mai.

    Potrivit unei editorialiste NYT, Biden a organizat întâlniri la reşedinţa sa, în care “vorbeşte cu prieteni, membri ai familiei şi donatori despre o intrare” în cursa democrată, împotriva lui Clinton, în statele Iowa şi New Hampshire, care se vor pronunţa primele asupra nominalizării democrate în alegerile prezidenţiale.

    Un vechi susţinător al lui Biden a declarat că vicepreşedintele a fost profund mişcat de dorinţa fiului său ca el să candideze.

    “Era atât de apropiat de Beau şi (moartea acestuia) a fost atât de sfâşietoare, încât, sincer, iniţial am crezut că va rămâne cu inima împietrită”, a declarat Michael Thornton, un avocat din Boston şi susţinător al lui Biden. “Dar am văzut nişte nişte indicii că poate vrea (să candideze) – «asta este ceea ce ar fi vrut Beau să fac»”, adăugat el că i-a spus vicepreşedintele.

    În cazul în care va decide să candideze, lui Biden nu-i va fi uşor, notează ziarul. Clinton se bucură de o susţinere imensă în rândul democraţilor, inspiraţi de ideea de a alege prima femeie preşedinte, iar campania ei a strâns deja milioane de dolari. Pe de altă parte, Biden, în vârstă de 72 de ani, a gafat în trecut, inclusiv în campanie, şi se confruntă cu o sarcină dificilă în a-şi construi o echipă de teren, comentează publicaţia.

     

    Lumea politică americană vorbeşte de mai mult timp despre o eventuală candidatură a democratului, care nu şi-a declarat până acum intenţiile.

    Hillary Clinton, în vârstă de 67 de ani, este favorita în alegerile primare care încep în februarie 2016, însă imaginea i-a fost afectată de mai multe scandaluri, îndeosebi de dezvăluirea că a creat şi utilizat un sistem de mesagerie privată pe când a fost secretar de Stat, în perioada 2009-2013, ceea ce complică accesul legal la arhivele oficiale.

    În această fază ea domină sondajele, însă senatorul independent Bernie Sanders provoacă entuziasmul aripii stânge a Partidului Democrat şi ar putea putea reprezenta o ameninţare în alegerile primare din statul New Hampshire, un scrutin cu o încărcătură simbolică foarte puternică, deoarece are loc la începutul primarelor.

    Joe Biden a candidat în alegerile primare democrate în 1998 şi 2008, după care a a fost ales de către Barack Obama ca partener în cursa pentru Casa Albă.

     

  • Joseph Biden sugerează că ar putea candida pentru funcţia de preşedinte al SUA

    “Ca să fiu direct cu voi, cred că aş face o treabă bună în scrutinul prezidenţial din 2016”, a declarat Biden la o emisiune a postului NBC.

    “Însă acum mă concentrez pe relansarea economică. Am suficient timp pentru a lua o decizie până la vară şi voi anunţa decizia în acest interval”, a spus Biden.

    “Există o şansă de a fi contracandidatul lui Hillary Clinton” în scrutinul din Partidul Democrat pentru desemnarea candidatului la Preşedinţia SUA, a adăugat Biden.

  • Biden respinge “prostiile” referitoare la poziţia SUA faţă de Iran şi oferă asigurări Israelului

    “Am auzit multe prostii despre poziţia noastră faţă de Iran”, a declarat Joe Biden într-un discurs susţinut la Forumul proisraelian Saban, la Washington.

    “O voi spune, deci, foarte clar”, “nu vom lăsa Iranul să se doteze cu arma nucleară, punct. Gata cu discuţiile. Nu se va întâmpla, atât timp cât suntem noi” la putere, a dat asigurări Biden.

    Vicepreşedintele a afirmat că Washingtonul discută în detaliu politica sa iraniană şi i-a îndemnat pe participanţi să nu exagereze importanţa dezacordurilor dintre Statele Unite şi Israel.

    “Nu există absolut nicio divergenţă, niciuna, între noi şi israelieni cu privire la problema securităţii Israelului”, a insistat el.

    “Însă, ca prieteni, avem obligaţia să vorbim cinstit unii cu alţii, să vorbim despre dezacordurile tactice pe care le avem şi să nu le evităm”, a spus Biden.

    Israelul a criticat în mod public negocierile dintre marile puteri din Grupul 5+1 şi Teheran cu privire la programul nuclear iranian, acuzând Washingtonul de naivitate în legătură cu noul preşedinte iranian.

    Relaţiile dintre cei doi aliaţi au atins cel mai scăzut nivel, după eşecul unei relansări a procesului de pace israeliano-palestinian de către secretarul de Stat John Kerry.

  • Joe Biden l-a sunat pe Klaus Iohannis pentru a-l felicita după câştigarea alegerilor prezidenţiale

    Vicepreşedintele a subliniat relaţia bilaterală puternică şi şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia României la NATO, pentru sprijinul ei faţă de Ucraina şi eforturile de a învinge gruparea Stat Islamic.

    Joe Biden i-a transmis, de asemenea, preşedintelui ales condoleanţe pentru accidentul de elicopter din 21 noiembrie şi a mulţumit României pentru sacrificiile sale în cadrul forţei NATO din Afganistan (ISAF).

    Vicepreşedintele american şi preşedintele ales Klaus Iohannis au discutat, de asemenea, despre importanţa critică a reformelor privind statul de drept, atât ca motor al creşterii economice, cât şi ca o problemă de securitate naţională.

    La scrutinul prezidenţial din luna noiembrie, Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform datelor Biroului Electoral Central.

    Curtea Constituţională a anunţat, vineri, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, actul de validare a rezultatului alegerilor fiindu-i înmânat preşedintelui ales.

  • Vicepreşedintele Joe Biden efectuează un turneu în Maroc, Turcia şi Ucraina

    În Turcia, întâlnirile vicepreşedintele american cu premierul Ahmet Davutoglu şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan se vor concentra asupra cooperării în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI) şi crizei umanitare provocate de conflictul armat din Siria vecină.

    Marocul este prima escală a turneului, în cadrul căreia va discuta despre lupta împotriva jihadiştilor din cadrul SI.

  • Ponta a discutat cu Biden, la iniţiativa oficialului SUA, despre parteneriatul strategic şi securitate

    “La data de 21 octombrie 2014, prim-ministrul României Victor Ponta a avut o convorbire telefonică cu vice-preşedintele Statelor Unite ale Americii Joseph Biden, la iniţiativa acestuia. Cei doi înalţi oficiali au discutat despre modalităţile de dezvoltare a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Au fost abordate, în cadrul dimensiunii politico-militare şi de securitate a Parteneriatului Strategic, teme actuale de pe agenda de securitate internaţională, inclusiv problematica situaţiei din Afganistan şi pregătirea Misiunii “Resolute Support” a NATO care va înlocui Misiunea ISAF începând cu anul 2015“, se arată într-un comunicat.

    Sursa citată mai precizează că premierul Victor Ponta a reafirmat faptul că România este şi va rămâne un partener strategic de încredere al SUA, precum şi determinarea părţii române pentru consolidarea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic bilateral.

  • Poroşenko şi Biden au discutat despre convoiul rusesc aflat în drum către Ucraina

    “Preşedintele ucrainean l-a informat pe vicepreşedintele american despre evoluţiile punerii în aplicare a misiunii umanitare internaţionale sub auspiciile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)”, se arată în comunicat.

    “Cele două părţi au convenit să continue să-şi coordoneze eforturile în vederea unui răspuns la ameninţările şi provocările actuale şi potenţiale”, adaugă preşedinţia.

    Ucraina şi Rusia se înfruntă dur, de mai multe zile, pe tema modalităţilor de distribuire a unui ajutor umanitar rusesc în bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, asediate de către armata ucraineană şi care se confruntă cu o situaţie umanitară “critică”.

    Ucraina şi numeroase ţări occidentale suspectează faptul că acest convoi, care a plecat marţi dimineaţa de la o bază militară din regiunea Moscovei, poate servi ca acoperire a unei eventuale intervenţii ruseşti în ţară. Scenariul a fost catalogat “absurd” de către Ministerul rus de Externe.

    Kievul a propus miercuri ca ajutorul să fie distribuit la Lugansk de către Crucea Roşie, după ce va fi inspectat într-un post de frontieră situat în apropierea acestui oraş.

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: “God bless România!” şi aveţi grijă la oamenii răi

    INDIRA CRASNEA este redactor-şef adjunct al Mediafax.


    La acest timp, Joseph “Joe” Biden, vicepreşedinte al SUA, se află în Cipru şi la Bucureşti se citeşte o moţiune de cenzură la adresa guvernului Ponta, iar păzitorii Constituţiei i-au dat liber preşedintelui Băsescu să se afişeze pe plajă în tricou cu mărul ispitei populare. Este o dovadă că zilele nu seamănă între ele şi lumea se mişcă atât de repede, încât într-o viaţă trăim de fapt mai multe.

    Nu ştiu cât de adânci vor fi urmele trecerii pe la Bucureşti ale vicepreşedintelui SUA. Ar trebui să fie, pentru că mesajele sale au fost concise, dincolo de solemnitatea şi limbajul instituţional obligatorii trimisului de soi al unei superputeri.

    În discursul de “la revedere, dar suntem cu ochii pe voi!”, susţinut la sediul Preşedinţiei, în faţa unui auditoriu atent ales şi care îi avea în primul rând pe apărătorii legii şi directorii intelligence-ului românesc, vicepreşedintele Biden a pronunţat de atâtea ori cuvântul “corupţie”, încât a părut că vorbeşte în faţa oamenilor unei orânduiri sud-americane turbulente, nicidecum ale unei ţări din inima Europei şi membră de mare nădejde a Alianţei Nord-Atlantice. De fapt, în bunul stil american, vorbele lui Biden au fost pentru urechile marelui public. Un îndemn repetat obsedant, aproape ultimativ: fiţi corecţi şi luptaţi pentru asta ca pentru un aer curat!

    Vicepreşedintele Biden nu a pus la îndoială democraţia românească, dar a spus înţelept că aceasta este un lung drum pe care tot trebuie să mergem şi în niciun caz să o luăm îndărăt. Şi pentru un asemenea drum, de la care nu trebuie să ne abatem, avem nevoie de păzitori de felul judecătorilor fără frică, poliţiştilor curajoşi şi procurorilor care muncesc până cad sub masă. Este enumerarea lui Biden.

    Rezultatul ar trebui să fie o ţară sigură. După tonul lui Biden, ar trebui să fie şi mai mult: un spaţiu aseptic, aproape ideal. Greu de atins! Oricum, vicepreşedintele SUA ne-a lăsat această temă de rezolvat.

    Având în vedere frământările din jurul nostru, vicepreşedintele Biden şi-a împărţit inima şi vorbele între dreptate şi arme. Neprecupeţindu-şi – pe bună dreptate .afecţiunea pentru românii curajoşi în uniforme. De altfel, înainte de toate, primul său drum a fost la o bază militară. Unde Biden a spus cuvinte bine alese şi simţite, iar ministrul apărării, Mircea Duşa, a reuşit să fie doar un provincial timorat. Diferenţa vizibilă de prestanţă dintre cei doi a fost aproape comică.

    Pentru că armele şi justiţia nu sunt îndeajuns ca şi certitudini, înaltul sol american a vorbit şi de resurse, în speţă de resursele energetice care ne fac dependenţi de maica Rusie cea rea. Şi a lăsat să se înţeleagă că SUA ne poate ajuta să scăpăm de aceste lanţuri.

    Nu în ultimul rând, incursiunea vicepreşedintelui american a fost un tonic binevenit şi binemeritat pentru Traian Băsescu, un preşedinte aflat la sfârşit de mandat şi pentru care viitorul nu arată prea roz. Ca şi în cazul soldaţilor plini de curaj, Joseph “Joe” Biden nu a făcut economie la vorbele şi gesturile de inimă, adresate unui Traian Băsescu care părea marcat de o suferinţă ascunsă şi îmbătrânit cu acceleraţie.

    Ce a lăsat în urmă trecerea prin România a vicepreşedintelui american? Mesajele, care vor fi folosite acerb ca arme politice tăioase sau care vor fi îngropate deliberat în uitare.

    O marcare pregnantă a teritoriului, impusă de contextul extern dătător de mari dureri de cap. Impresia că aici este tărâmul unde fără dubiu ultimul cuvânt îl au marii noştri aliaţi de peste ocean. Şi că România este ultima frontieră. Dincolo de această linie este fragila Moldova şi mai încolo încep haosul şi ameninţarea permanentă.

    Pentru “agenţiile de aplicare a legii”, cum le place americanilor să spună, vizita şi semnalele transmise de vicepreşedintele Biden au fost o mare întărire a moralului şi un brânci înainte. De altfel, taman înainte ca Joseph “Joe” Biden să calce, din nou, pe pământ românesc, procurorii au înhăţat dintr-o lovitură o marfă de soi: patru judecători. După ce vicepreşedintele a plecat a fost înhăţată o altă marfă de soi: miliardarul Adamescu.

    Altfel, dincolo de graniţă zaverele îşi urmează neabătut cursul. Ucraina rămâne sfâşiată de un război ciudat, Rusia îşi vede netulburată de ale sale, delimitarea lumilor continuă, prin apariţia noului Război Rece.

    Va dobândi România un alt rol în toate aceste tulburări de durată? Probabil. Datorită conjuncturii, nu pentru că am demonstrat ceva în ograda noastră sau pentru că ne-am spus, prin forţe proprii, cuvântul influent în afară. Suntem în continuare, din veşnice motive, problematici, iar rezolvările nu se pot servi “par avion”.

    Este vreun regret după vizita vicepreşedintelui SUA? Da. Acela ca domnul Biden a făcut de atâtea ori trimitere la corupţie, încât a părut că se adresează unei naţii de copii răi. Şi acela că nu a venit preşedintele Obama. Care ne-a ocolit elegant, alegând Varşovia.

    Dar poate, pentru noi, este suficient simpaticul Joseph “Joe” Biden.

  • Antonescu, despre faptul că Biden i s-a adresat lui Ponta cu “mister President”: A fost o greşeală

    E o greşeală. Toţi greşim. Americanii sunt tentaţi să facă această greşeală sau sunt expuşi o dată pentru că nu au prim-ministru şi exact cum atunci când ei folosesc termenul «government» înţelegând prin asta puterea executivă în ansamblul ei, deci cu traducere literală «guvern», cum este la noi, deci fără preşedinte, ci şi preşedintele. Pur şi simplu această greşeală îi pândeşte. Nu acord nici o altă semnificaţie“, a precizat Antonescu.

    El a arătat că Biden ştie cine este preşedintele actual al României, dar nu ştie cine va fi viitorul şef de stat român.

    “Domnul Biden ştie cine este preşedintele României, ştie cine este primul-ministru al României şi nu ştie cine va fi preşedintele României”, a subliniat Antonescu.

    Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, i s-a adresat premierului Victor Ponta cu apelativul “preşedinte”, la finalul discuţiei avute, miercuri, la Palatul Victoria.

    “Domnule preşedinte, mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră de a întări relaţiile noastre, pentru munca dumneavoastră pentru a face viitorul nostru şi mai bun. Dumnezeu să binecuvânteze poporul român, Dumnezeu să binecuvânteze America şi Dumnezeu trebuie să protejeze trupele noastre, române şi americane din Afganistan”, i-a spus Biden lui Ponta la finalul vizitei.

    Ulterior, vicepreşedintele american, Joe Biden, şi-a început discursul susţinut la Cotroceni salutându-i pe cei prezenţi şi adăugând “poate mă adresez şi viitorului preşedinte”. La eveniment participau, alături de alţi invitaţi, preşedintele, premierul, preşedintele PNL, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu.

  • Ponta l-a asigurat pe Biden că România va aloca 2% din PIB la cheltuieli de apărare “până în 2016”

     “Am discutat cu vicepreşedintele Biden hotărârea Guvernului de a-şi asuma toate implicaţiile poziţiei noastre. Securitate nu poate fi obţinută niciodată gratis şi investiţiile pe care Guvernul le-a mărit şi le va mări în continuare privind sistemul de apărare – şi există un acord şi un consens politic pentru ca, într-o perioadă scurtă, până în 2016, România să aloce 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare”, a spus Ponta.

    Anterior, la Cotroceni, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că încurajează România să continue eforturile pentru a creşte bugetul apărării la 2% din PIB, aşa cum le-a suplimentat anul acesta, arătând că acest lucru este un pas înainte.

    Vineri, preşedintele Traian Băsescu a declarat că angajamentul Guvernului de creştere a alocărilor bugetare pentru MApN este un semn bun, dar poate că mai trebuie discutată “cadenţa”, pentru că “evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro