BusinessMagazin

Tag: berlin

  • Reduceri SUBSTANŢIALE la biletele de avion. Pe un zbor până la Berlin sau Milano poţi da mai puţin ca pe TAXI

    De exemplu, Air France şi KLM au lansat campania ofertelor de toamnă, reducând preţul biletelor de avion cu până la 40% la peste 50 de destinaţii. Campania promoţională este valabilă până pe 21 Septembrie 2017, pentru numeroase destinaţii intercontinentale, dar şi europene. Vor beneficia de preţuri speciale destinaţii din America de Nord, America de Sud, Asia, Africa, Europa, dar şi din zona Caraibelor şi a Oceanului Indian.

    Pe continentul nord – american preţurile încep de la 467 de euro pentru un bilet dus-întors la Miami, 482 euro pentru un bilet dus-întors la Toronto şi 507 de euro pentru un bilet dus-întors la New York.

    Zborurile dus-întors către Africa încep de la 502 de euro pentru Nairobi, 596 de euro pentru Zanzibar şi 614 de euro pentru Johannesburg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă promoţie de la Ryanair. Vezi unde poţi zbura cu doar 4,99 euro

    Oferta este valabilă până pe 25 august şi include zborurile efectuate către aceste destinaţii în perioada 1 octombrie – 30 noiembrie 2017.

    Compania aeriană a avut anul trecut peste 1,5 milioane de pasageri pe plan local, dintre care 1,4 milioane pe aeroportul din Bucureşti. Ryanair mai operează zboruri şi pe aeroporturile din Craiova şi Bucureşti. În total, compania operează zboruri pe 25 de rute de pe plan local.

  • Segway lansează două trotinete electrice

    Trotineta ES1 poate atinge o viteză maximă de 20 km/h şi are o autonomie de aproximativ 25 km *. Este dotat cu afişaj digital LED, sistem de frânare ABS şi viteză de croazieră.

    Modelul ES2 poate atinge o viteză maximă de aproximativ 25 km/h şi are autonomie maximă de până la 25 km şi are un sistem de amortizare a şocurilor.

    De asemenea există opţiunea de a adăuga oricăreia dintre trotinete, o a doua baterie. Acest lucru creşte autonomia până la 45 km* şi permite utilizatorilor de ES2 să atingă viteze de până la 30 km/h, să călătorească pe distanţe mai mari şi să abordeze pante mai abrupte. Ninebot by Segway KickScooters vor fi disponibile în Q4 2017. Preţurile modelelor vor fi anunţate tot în aceeaşi perioadă.

    “Suntem încântaţi să ne adresăm, cu produsele noastre KickScooters, unui segment de piaţă aflat în creştere rapidă şi să lansăm aceste noi produse la IFA  Europe, unul dintre cele mai importante târguri de produse electronice de consum” a declarat Richard van Santen, Vice Preşedite de Vânzări şi Marketing, Segway Europe B.V. “
     

  • Una dintre cele mai mari bănci din Europa va muta 4.000 de locuri de muncă în Uniunea Europeană, după Brexit

    Cea mai mare parte din cele 4.000 de locuri de muncă vor fi mutate în Frankfurt şi Berlin. Deutsche Bank va începe să transfere joburi de anul viitor, potrivit surselor Bloomberg. Planurile companiei nu au fost finalizate, iar numărul de posturi implicate s-ar putea schimba în funcţie de discuţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană, au precizat sursele menţionate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În premieră, o bancă germană îi plăteşte pe oameni să se împrumute

    Smava, un fintech cu sediul în Berlin, este prima instituţie germană care oferă credite cu dobânzi nega­tive, cu alte cuvinte plătind consu­matorii să se împrumute. „Oricine va împrumuta 1.000 de euro va da înapoi doar 994 de euro“, spune şeful Smava Alexander Artope. Asta înseamnă o dobândă negativă de -0,4%.

    Pentru consumatorii de rând, oferta este o noutate. Însă pentru gu­verne şi companii, dobânzile negative au devenit un aspect trist al vieţii.

    În iunie 2014, BCE îşi reducea dobânda-cheie sub zero, în prezent aceasta situându-se la -0,4%.

    Scă­derea dobânzilor a afectat puternic companiile, dar şi depo­nenţii.

    Pentru guvernul german, însă, vestea scăderii dobânzilor a fost una pozitivă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În premieră, o bancă germană îi plăteşte pe oameni să se împrumute

    Smava, un fintech cu sediul în Berlin, este prima instituţie germană care oferă credite cu dobânzi nega­tive, cu alte cuvinte plătind consu­matorii să se împrumute. „Oricine va împrumuta 1.000 de euro va da înapoi doar 994 de euro“, spune şeful Smava Alexander Artope. Asta înseamnă o dobândă negativă de -0,4%.

    Pentru consumatorii de rând, oferta este o noutate. Însă pentru gu­verne şi companii, dobânzile negative au devenit un aspect trist al vieţii.

    În iunie 2014, BCE îşi reducea dobânda-cheie sub zero, în prezent aceasta situându-se la -0,4%.

    Scă­derea dobânzilor a afectat puternic companiile, dar şi depo­nenţii.

    Pentru guvernul german, însă, vestea scăderii dobânzilor a fost una pozitivă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • RASCI îşi extinde lista membrilor cu trei companii

    „Le urăm celor trei companii bun venit în rândul membrilor noştri şi suntem convinşi că vom avea o colaborare fructuoasă, care, pe termen lung, va avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a consumatorilor români. Ne-am propus, încă de la înfiinţarea asociaţiei, să ne constituim ca o voce puternică, competentă şi unitară a industriei pe care o reprezentăm. La numai un an de la înfiinţare, suntem mult mai aproape de îndeplinirea acestui deziderat, cu noi membri ce ȋmpărtăşesc aceeaşi vizune şi prin numeroase iniţiative ce au ca scop final informarea corectă a consumatorilor români şi promovarea îngrijirii personale responsabile”, spune Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Bazele asociaţiei au fost puse cu un an în urmă de producători, importatori şi distribuitori de medicamente fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, activi pe piaţa din România (Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer, Prisum). La scurt timp după ȋnfiinţare, celor şapte membri fondatori li s-au alăturat şi alte companii (Fildas, Secom, Terapia şi UniComs), iar Antibiotice, Berlin-Chemie şi WÖRWAG Pharma sunt cei mai noi membri ai asociaţiei.

    „Cu această ocazie marcăm nu doar extinderea asociaţiei, ci şi împlinirea unui an de activitate. La doar un an de la înfiinţare, suntem mândri să anunţăm că RASCI are o colaborare strânsă cu autorităţile şi instituţiile abilitate din domeniu, dar şi cu instituţii şi organizaţii profesionale europene, în vederea actualizării şi îmbunătăţirii normelor existente, precum şi alinierii cadrului legislativ naţional curent la bunele practici europene. Totodată, RASCI a încheiat un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), în sensul sprijinirii reciproce, tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către comunicarea comercială a companiilor din industrie şi a contribuit cu expertiza sa în cadrul celor mai relevante evenimente din piaţă. Mai mult, am pus bazele unei ample campanii educaţionale ce urmăreşte întocmai informarea corectă asupra categoriilor de produse reprezentate, rolul şi efectele lor asupra organismului şi diferenţele clare dintre acestea, campanie ce va fi implementată pe termen lung, începând cu a doua jumătate a acestui an”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI susţine administrarea responsabilă şi avizată de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicală pentru îngrijire personală, prin informarea corectă şi educarea consumatorilor români.

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Povestea „nazistului cel bun”, singurul prieten al lui Hitler. Cum a reuşit să scape de spânzurătoare şi să strângă o avere

    Albert Speer, născut în 1905, s-a implicat destul de tânăr în afacerile tatălui său, ce era specializat în arhitectură. Însă viaţa sa a luat o turnură aparte în 1933, când l-a cunoscut Adolf Hitler, ce a fost impresionat de manierele politicoase ale tânărului Speer şi răspunsurile sale directe şi precise. Ulterior, a fost cooptat de Hitler şi angajat pentru a-i renova cancelaria din Berlin. Nu a durat mult până când Speer a devenit o prezenţă constantă alături de Hitler la toate evenimentele. Pe de altă parte, era la rândul său un narcisit, ambiţios fără limite şi nu avea prieteni, fiind distant chiar şi faţă de soţia şi cei şase copii.

    Speer a devenit, aşadar, prieten bun cu Hitler şi unul dintre puţinii oameni care îi cunoşteau gusturile, pretenţiile şi i le respectau întru totul. La rândul său, Furherul i-a recunoscut deseori talentul extraordinar de oraganizator al proiectelor sale  şi loialitatea pe care i-o arăta. Printre „proiectele” sale se numără  deportarea a peste zeci de mii de evrei – un eufemism pentru cei trimişi în lagărele morţii. Dintre aceştia, mulţi erau obligaţi să muncească până la epuizare, cu o dietă de 1.100 de calorii pe zi.

    S-a arătat foarte surprins când a fost judecat, după căderea regimului, însă a reuşit să-şi creeze o apărare genială – a acceptat întreaga responsabilitate pentru acţiunile sale, dar a pretins că nu ştia nimic despre uciderea în masă a evreilor. Calmul său de neclintit şi comportamentul educat, ce contrasta puternic cu fanaticii nazişti, a impresionat juriul, care l-a scăpat de spânzurătoare şi i-au dat 20 de ani de închisoare.

    După eliberarea sa, în 1966, Speer şi-a publicat memoriile. Cititorii s-au arătat foarte curioşi de detaliile fascinante ale vieţii private a lui Hitler, iar volume sale au cunoscut un succes fenomenal. De asemenea, Speer a câştigat o avere din încasările acestora. Autoportretizarea sa,  ca „The good nazist”  (Nazistul cel bun), a absolvit de vină o întreagă generaţie de germani, ce purtau eticheta de „nazişti”. „Dacă un membru al cercului cel mai intim al lui Hitler nu ştia despre Holocaust, cum ar fi putut şi o persoană obişnuită?”, a fost ideea insuflată de Speer.