BusinessMagazin

Tag: benzinarii

  • MOL a finalizat achiziţia benzinăriilor ENI

    “Această tranzacţie contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivului Grupului MOL de a-şi spori cota de piaţă şi acoperirea în regiunea Europei Centrale şi de Est şi în special în România. Suntem hotărâţi să dezvoltăm pe termen lung operaţiunile din această ţară. Căutăm permanent modalităţi de a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi de a le oferi o gamă extinsă de produse, pe lângă portofoliul de carburanţi”, a declarat Lars Höglund, Senior Vice-President al diviziei de Retail a Grupului MOL.

    Ca urmare a integrării benzinăriilor achiziţionate, Grupul MOL va ajunge în 2015 la o reţea de aproximativ 200 de unităţi în România. “În ultimii ani am reinvestit în mod permanent cea mai mare parte a profitului obţinut atât în extinderea reţelei, cât şi în îmbunătăţirea serviciilor şi a competenţelor echipei noastre. Obiectivul nostru principal este ca durata procesului de trecere la marca MOL să fie redusă”, a declarat Kinga

    Daradics, Country Chairman & CEO MOL România.
    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, ENI România va fi redenumită MOL Retail Comerţ SRL începând cu 2 februarie 2015. Ulterior, această companie va fuziona cu MOL România.

    Grupul MOL, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 29.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 12 ţări.
    Cea mai mare reţea de benzinării din România este controlată de OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. OMV Petrom are peste 500 de staţii, cu care deţine o cotă de piaţă de 34%.

    Pe locul al doilea este KMG International, fostul Rompetrol, din grupul kazah de stat KazMunayGas, cu peste 400 de benzinării. Compania Lukoil ocupă locul al treilea pe piaţa distribuţiei de carburanţi, având circa 300 de staţii. MOL continuă să ocupe locul al patrulea pe această piaţă. Compania azeră de petrol SOCAR operează circa 30 de benzinării în România, iar NIS Petrol, din grupul sârb NIS, controlat de Gazprom, are 15 unităţi.

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.

  • MOL România a investit peste 6 milioane de euro în 7 benzinării noi şi a ajuns la o reţea de 154 unităţi

    “Suntem hotărâţi să ne continuăm politica de investiţii, în funcţie de oportunităţile de piaţă (…). De la începutul acestui an, am deschis 11 benzinării în România”, a declarat, într-un comunicat, Kinga Daradics, CEO & Country Chairman al MOL România.

    Noile staţii au fost deschise în oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa, pe Şoseaua Bucureşti Nord din Ilfov, în Rădăuţi (judeţul Suceava), Timişoara, Brad (Hunedoara) şi Miroslava (judeţul Iaşi).

    Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

    MOL România face parte din grupul ungar MOL, care desfăşoară operaţiuni în peste 40 de ţări şi are circa 30.000 de angajaţi.

    Grupul MOL operează o reţea de peste 1.700 de benzinării în regiunea Europei Centrale şi de Est.

  • MOL România a investit peste 6 milioane de euro în 7 benzinării noi şi a ajuns la o reţea de 154 unităţi

    “Suntem hotărâţi să ne continuăm politica de investiţii, în funcţie de oportunităţile de piaţă (…). De la începutul acestui an, am deschis 11 benzinării în România”, a declarat, într-un comunicat, Kinga Daradics, CEO & Country Chairman al MOL România.

    Noile staţii au fost deschise în oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa, pe Şoseaua Bucureşti Nord din Ilfov, în Rădăuţi (judeţul Suceava), Timişoara, Brad (Hunedoara) şi Miroslava (judeţul Iaşi).

    Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

    MOL România face parte din grupul ungar MOL, care desfăşoară operaţiuni în peste 40 de ţări şi are circa 30.000 de angajaţi.

    Grupul MOL operează o reţea de peste 1.700 de benzinării în regiunea Europei Centrale şi de Est.

  • Cea mai ieftină benzinărie de pe Autostrada Soarelui. Şoferii pot economisi 6 lei la un plin de combustibil

    Atunci când se face bugetul pentru vacanţa la mare, unul din elementele care trebuie luat în calcul este costul combustibilului pentru drum. Cei de la Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au realizat un studiu privind preţurile oferite de mai multe benzinării, pentru a determina cum se pot face economii pe litrul de combustibil.

    Pe Autostrada Soarelui, cel mai mic preţ pe litrul de motorină îl oferă staţia Petrom, cu 7 bani mai puţin decât staţiile Rompetrol şi OMV. Acest lucru este valabil şi în cazul litrului de benzină 95, unde tot staţia Petrom are cel mai bun preţ.

    Costul va fi însă mai mic dacă alimentarea se face înainte de intrarea pe autostradă; astfel, la alimentând cu motorină la staţia Petrom din sectorul 3 preţul va fi mai mic cu aproape 15 bani pe litru, iar în cazul staţiei MOL (aflate la ieşirea din Bucureşti către Autostrada Soarelui) economia va fi de 10-12 bani pe litru.

    Staţia Petrom din Constanţa, de la ieşirea înspre Bucureşti, oferă aceeaşi diferenţă de preţ pe litrul de motorină, 13-14 bani.

    Studiul, realizat în perioada 25-26 iunie 2014, face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor şi serviciilor comercializate pe piaţa românească, derulat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România.

  • Rompetrol Downstream investeşte peste 18 milioane de dolari în modernizarea a 90 de benzinării

     “Rompetrol Downstream, membră a KMG International, a modernizat în primele 7 luni din acest an, 38 de staţii de distribuţie carburanţi, prin înlocuirea elementelor de identitate vizuală cu noul logo Rompetrol, precum şi lucrări exterioare. Până la sfârşitul anului, vor fi finalizate lucrările la alte 52 de benzinării, inclusiv modernizarea a 20 de magazine din cadrul staţiilor, o investitie totală estimată la peste 18 milioane de dolari”, se arată într-un comunicat al companiei remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr din Piteşti a făcut primul milion de dolari la 25 de ani. Nu a lucrat nicio zi ca angajat

    „Construiesc centre comerciale mici“, îşi rezumă Alin Mutu activitatea sa din prezent. Are 37 de ani acum şi se simte milionar de la 25 de ani, când a semnat un contract de peste un milion de dolari cu Rompetrol, pentru construcţia unei benzinării pe un teren  al tânărului. Antreprenorul povesteşte cât de folositoare i-a fost studenţia pentru a-şi dezvolta afacerile, fără a lucra nicio zi ca angajat.

    „Norocul meu a fost că am întâlnit pe cine trebuie“, spune franc antreprenorul piteştean. Şi povesteşte de ce. Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: „I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul“, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv „nu stă nici ceapa“, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut „subiectele care să-mi servească interesele“.

    O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. „De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit.“ Aşa a ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, şi în cele din urmă Rompetrol a semnat, în 2002, un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care acesta închiria terenul de lângă gara piteşteană companiei petroliere. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi odată, ci în tranşe. A închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea jucător ca mărime din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor.

    „Aşa s-au legat toate celelalte proiecte“, spune piteşteanul, care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri. A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care producători locali îşi vor putea vinde produsele – carne, brânzeturi sau peşte. Tânărul mai are în proprietate o clădire cu şase niveluri, construită în 2007, cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii, iar diferenţa a fost luată de la bancă. Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie în complexul comercial John din Piteşti.

    „Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni.“ Cele două luni s-au dovedit importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. Împrumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari, de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial. Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp şi ca să nu pară pară gol l-a împărţit în două şi spunea că „în spate“ este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa, aşa cum îl învăţase bunicul său.

    Acesta vindea, la un moment dat, brânză într-o piaţă, alături de alţi oameni care făceau acelaşi lucru; s-a gândit cum să atragă clienţii la taraba lui şi a început să strige: „Brânză albă de oi negre“. Antreprenorul spune, de pildă, că aducea caiete de la o tipografie de la Dej, într-o vreme când se vindeau caiete la toate chioşcurile, cu adaos mic. „La preţuri mici nu mă puteam capitaliza, aşa că m-am gândit şi am cerut unei tipografii să facă din start caietele cu o linie în plus, cea în funcţie de care se aliniau rândurile. Preţul de producţie era acelaşi, dar eu vindeam caietele cu 20-30% mai scump doar pentru că aveau linie“, povesteşte el.

  • KMG International, fosta Rompetrol, va deschide “în viitorul apropiat” 15 benzinării în România

    Vicepreşedintele pe retail şi trading al companiei, Cătălin Dumitru, afirma în luna februarie că reţeaua de benzinării în special în jurul Bucureştiului, dar şi în nord-vestul şi sud-vestul României.

    KMG International a bugetat pentru acest an investiţii de 100 milioane de dolari în România, din care circa 40% vor fi alocate rafinăriei Petromidia, iar restul reţelei de benzinării.

    Cea mai mare reţea de benzinării din România este controlată de OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. OMV Petrom are peste 500 de staţii, cu care deţine o cotă de piaţă de 34%.

    Pe locul al doilea se plasează KMG International, cu peste 400 de benzinării.

    Compania Lukoil, controlată de grupul rus Lukoil, ocupă poziţia a treia piaţa distribuţiei de carburanţi, având circa 300 de staţii.

    Grupul ungar MOL are aproape 200 de benzinării.

    Compania azeră de petrol SOCAR operează circa 30 de benzinării în România, iar NIS Petrol, parte a grupului sârb NIS, controlat de Gazprom, are 15 unităţi.

     

     

     

  • Nou sistem de business în benzinării: Ce servicii for fi oferite de OMV Petrom

    “Este o premieră în România, însă acest model este validat internaţional. Avem în vedere deschiderea, în cadrul benzinăriilor, de restaurante, farmacii, service-uri auto sau ghişee de unde pot fi achiziţionate poliţe de asigurare. Acestea vor funcţiona în spaţii închiriate către parteneri OMV Petrom. Credem că există o tendinţă de creştere a ponderii serviciilor auxiliare în benzinării. Aceasta răspunde nevoilor clientului modern, foarte activ, de a avea acces dintr-un singur loc la o gama extinsă de servicii şi produse”, a declarat într-un comunicat Adrian Nicolaescu, senior head of retail din OMV Petrom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lukoil scade cu 17% şi riscă să piardă locul 3 în faţa MOL

    După această scădere, locul al treilea deţinut de ruşi în comerţul cu carburanţi din România se clatină în faţa rivalilor de la MOL, care au depăşit şi ei pragul de un miliard de euro după preluarea benzină­riilor italienilor de la Eni (Agip).

    Rezultatele anunţate de Lukoil vin ca o surpriză după ce compania reuşise să creas­că în fiecare an din 2009, businessul ruşilor revenind în 2012 la nivelul înregistrat înain­­te de izbucnirea crizei.

    Totodată, scăderea afacerilor Luk­oil România vine în contextul în care şi rafinăria deţinută de ruşi, Pe­tro­tel din Ploieşti, a procesat anul trecut cu 15% mai puţin ţiţei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro