BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Analiză Benefit: Pandemia a remodelat industria de beneficii în 2020. Angajaţii au ales beneficii digitale şi soluţii care le oferă un plus de siguranţă

    Sunt mai bine de 350 de companii care folosesc acest instrument de motivare, companii care au însumat în 2020 – anul la care ne raportăm în acest studiu – mai bine de 215.000 de utilizatori, cu peste 3.000 de furnizori din diverse industrii.

    Topul celor mai dorite beneficii în 2020: tichete de masă, cadouri, turism, servicii medicale şi pensii private, conform analizei Benefit, o companie Edenred.

    Pandemia a remodelat industria beneficiilor în 2020 – un an de schimbări radicale pe toate planurile, cu impact în business şi în viaţa personală. Companiile şi angajaţii au trebuit să se adapteze la munca la distanţă şi la o cerere mare de beneficii digitale care se potrivesc unui nou set de nevoi şi provocări multiple ale angajaţilor. 

    Tichetele de masă, cadourile (reprezentate de carduri cadou la peste 100 de retaileri din diverse industrii), turismul intern (accesat prin intermediul voucherelor de vacanţă), serviciile medicale (pentru angajaţi şi aparţinători) şi pensiile private (pilonul III) sunt principalele 5 beneficii flexibile alese de angajaţi, în 2020, potrivit analizei anuale Benefit, o companie Edenred, asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, aflată la cea de-a 4-a ediţie.

    Bugetele alocate de companii în 2020 pentru beneficiile angajaţilor au crescut uşor. Astfel, dacă în 2019 bugetul lunar brut oferit fiecărui angajat pentru beneficii flexibile era de aproximativ 390 de lei, anul trecut, media lunară a  trecut de 400 de lei. Angajaţii au direcţionat 75% din bugetele lor înspre beneficii scutite total sau parţial de taxe.

    Analiza ia în calcul date de la peste 215.000 de angajaţi la nivel naţional, din industrii precum Call-center & BPO, IT & Software, producţie, retail, servicii, servicii financiare etc., care utilizau soluţia de beneficii flexibile Benefit la finalul lui 2020.

    „Efectele directe şi asociate ale pandemiei de COVID-19 continuă să fie un subiect principal în departamentele de resurse umane din ţară, afectând fiecare componentă a locului de muncă, inclusiv beneficiile extrasalariale. În ultimul an, în România, a crescut interesul pentru beneficii digitale în rândul tuturor categoriilor de angajaţi, aceştia alegând produse şi soluţii pe care le pot accesa imediat şi care le oferă un plus de siguranţă.

    Astfel, au luat avans beneficiile care au legătură cu achiziţiile în mediul online, serviciile medicale pentru angajaţi şi familiile lor, dar şi vacanţele în România”, spune Stelian Bogza, cofondator Benefit.

    În 2020, abonamentele la sport, transportul, cursurile profesionale au înregistrat cele mai mari scăderi în topul preferinţelor din platformă, ca o consecinţă directă a măsurilor de prevenţie impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19.

    În medie, angajaţii au cheltuit 200 de lei pentru achiziţia unui beneficiu din categoria celor flexibile în platforma Benefit. În număr mare, angajaţii au accesat facilitatea oferită de platforma pentru a-si cumula bugetele primite de la angajator pe mai multe luni şi au folosit inclusiv fonduri personale pentru unele beneficii ce pot fi plătite astfel.
    Cel mai frecvent cumpărat beneficiu nedeductibil a fost cardul cadou la magazine din diverse industrii.

    Categoria de Oferte Speciale, unde Benefit negociază reduceri corporate între 5% -70% pentru toţi utilizatorii, a fost accesată în 2020 de 2 din 3 utilizatori ai platformei. În secţiune, angajaţii au cumpărat servicii şi produse la preţuri preferenţiale folosind bani personali şi din bugetele de la angajatori şi estimăm că au economisit astfel peste 10 milioane de lei.

    Pentru a veni în sprijinul nevoii de diversitate în categoriile cele mai accesate, Benefit a inclus, încă din luna martie 2020,  beneficii şi reduceri corporate adecvate contextului cu restricţii generate de pandemie. Astfel, compania a încheiat parteneriate cu magazine online, platforme de food delivery, spaţii de co-working, antrenamente sportive online, programe de coaching pentru adulţi, servicii de psihologie sau programe de învăţare pentru copii.

    „Pe măsură ce lumea va continua să depăşească normele cu care ne-am obişnuit, va creşte interesul pentru beneficiile cu accent pe îmbunătăţirea vieţii personale a angajaţilor. Un angajat mulţumit şi sănătos va fi, în general, mai productiv pentru companie. Astfel că angajatorii vor pune mai mult accentul pe beneficiile care contribuie la creşterea performanţelor şi stării de bine a angajaţilor. Ne aşteptăm, astfel, ca soluţiile complete de beneficii fixe şi flexibile să fie o alegere pentru tot mai multe companii, atât prin prisma diversităţii ofertei pentru angajaţi, cât şi pentru economiile de resurse pe care acest sistem le generează într-o companie, reducând din încărcarea departamentelor de HR şi financiar”, spune Stelian Bogza.

    Companiile care acordă beneficii fixe au oferit mai des soluţii cu valoare nominală maximă

    Beneficiile fixe au rămas şi în 2020 prima alegere pentru majoritatea angajatorilor. Aceştia au oferit în pachetele pentru angajaţi beneficii deductibile precum tichete de masă, în limita unui tichet de masă/ zi lucrătoare (valoarea nominală maximă este, în prezent, de 20,01 lei), tichete cadou oferite la ocazii speciale (1 Martie, 1 Iunie, Paşte, Crăciun), vouchere de vacanţă (acordate în limita a 6 salarii minime brute/ an/angajat, oferite exclusiv în format digital), tichete culturale (ce beneficiază de taxe 0% pentru angajator şi impozit pe venit de 10% pentru angajat şi pot fi acordate lunar cu o valoare maximă de 160 de lei/ angajat sau ocazional în cuantum de 320 de lei/ eveniment).

    „Platforma de beneficii flexibile Benefit consolidează oferta Edenred încă din 2019 şi le permite clienţilor noştri corporativi să îşi eficientizeze politicile de HR şi să îşi sporească atractivitatea, cu o gamă largă de programe de beneficii complet personalizabile, pentru a se adapta nevoilor fiecărui angajat. La nivel general, contextul recent a contribuit semnificativ la personalizarea şi îmbunătăţirea pachetelor oferite de companii, care îşi adaptează oferta pentru specificul şi nevoile echipelor.

    Pe lângă apariţia unor beneficii noi – de la bugete pentru adaptarea spaţiului de lucru de acasă, la zile libere pentru părinţi şi consiliere online pentru angajaţi – anul trecut, companiile care acordă beneficii fixe au înţeles să vină în sprijinul angajaţilor şi le-au oferit mai multe soluţii cu valoarea nominală maximă deductibilă, ajutând la creşterea puterii de cumpărare a acestora”, spune Cătălin Olteanu, director comercial Edenred România.

  • Tichetele de masă, cadourile, turismul, serviciile medicale şi pensiile private, în topul celor mai dorite beneficiii extrasalariale în 2020

    Tichetele de masă, turismul intern, accesat prin intermediul voucherelor de vacanţă, serviciile medicale pentru angajaţi şi aparţinători şi pensiile private (pilonul III) sunt principalele cinci beneficii flexibile alese de angajaţi, în 2020, potrivit analizei anuale asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, realizată de Benefit, o companie Edenred.

    Analiza ia în calcul date de la peste 215.000 de angajaţi la nivel naţional, din industrii precum call-center & BPO, IT & Software, producţie, retail, servicii, servicii financiare, care utilizau soluţia de beneficii flexibile Benefit la finalul lui 2020.

    Bugetele alocate de companii, în 2020, pentru beneficiile angajaţilor au crescut uşor, conform analizei citate. Astfel, dacă în 2019 bugetul lunar brut oferit fiecărui angajat pentru beneficii flexibile era de aproximativ 390 de lei, anul trecut media lunară a  trecut de 400 de lei. Angajaţii au direcţionat 75% din bugetele lor înspre beneficii scutite total sau parţial de taxe.

    „În ultimul an, în România a crescut interesul pentru beneficii digitale în rândul tuturor categoriilor de angajaţi, aceştia alegând produse şi soluţii pe care le pot accesa imediat şi care le oferă un plus de siguranţă. Astfel, au luat avans beneficiile care au legătură cu achiziţiile în mediul online, serviciile medicale pentru angajaţi şi familiile lor, dar şi vacanţele în România”, spune Stelian Bogza, cofondator Benefit.

    În medie, angajaţii au cheltuit 200 de lei pentru achiziţia unui beneficiu din categoria celor flexibile în platforma Benefit. Cel mai frecvent cumpărat beneficiu nedeductibil a fost cardul cadou la magazine din diverse industrii.

    Beneficiile fixe au rămas şi în 2020 prima alegere pentru majoritatea angajatorilor. Aceştia au oferit în pachetele pentru angajaţi beneficii deductibile precum tichete de masă, în limita unui tichet de masă/ zi lucrătoare, tichete cadou oferite la ocazii speciale, vouchere de vacanţă acordate în limita a 6 salarii minime brute/ an/angajat, oferite exclusiv în format digital şi tichete culturale. 

    În 2020, abonamentele la sport, transportul, cursurile profesionale au înregistrat cele mai mari scăderi în topul preferinţelor din platformă, ca o consecinţă directă a măsurilor de prevenţie impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19.

  • Prima reacţie a EMA în cazul suspendării vaccinării cu AstraZeneca de către marile ţări UE: „Beneficiul depăşeşte riscul”. Joi va fi anunţat verdictul

    EMA a declarat că autoritatea de reglementare continuă să evalueze vaccinul AstraZeneca.

    Directorul EMA: ”Nu există vreun indiciu că vaccinarea a provocat coagularea sângelui”. Emer Cooke: “Rămânem ferm convinşi că beneficiile depăşesc riscul”. EMA va anunţa joi rezultatul studiului asupra siguranţei utilizării vaccinului AstraZeneca

    Directorul executiv al Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA), Emer Cooke, a declarat, marţi, că autoritatea de reglementare continuă să evalueze vaccinul AstraZeneca şi nu va da rezultatul revizuirii astăzi, relatează BBC.

    Aceasta a spus că nu este ceva „neaşteptat” să vezi reacţii adverse după lansarea pe scară largă a vaccinurilor, dar ele trebuie să fie „evaluate rapid”.

    “Rămânem ferm convinşi că beneficiile vaccinului AstraZeneca în prevenirea Covid-19, cu riscul asociat de spitalizare şi deces, depăşesc riscul acestor efecte secundare,” a declarat Emer Cooke.

    Emer Cooke a menţionat că mii de oameni din întreaga UE dezvoltă tromboze, în fiecare an, din mai multe motive şi că nu au fost raportate creşteri ale cheagurilor de sânge în studiile clinice ale vaccinului AstraZeneca. Totuşi, experţii vor întreprinde o „analiză foarte riguroasă” şi vor face o recomandare joi, a spus ea.

    ”În acest moment, nu există dovezi că vaccinarea a cauzat aceste probleme. Ele nu au fost menţionate în studiile clinice şi nu sunt enumerate ca efecte secundare cunoscute sau aşteptate,” a adăugat aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial mediu brut va scădea începând de astăzi

    Începâd de astăzi, 12 martie 2020, câştigul salarial mediu brut scade faţă de anul anterior şi va fi de 5.380 de lei conform legii  bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021  publicată în Monitorul Oficial în această săptămână.

    Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021 prevede că nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este de 5.380 lei.

    De asemenea, prevede că nivelul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:

    a) asiguratului sau pensionarului, la 5.380 lei;

    b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 2.690 lei.

    În anul 2020 nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 a fost de 5.429 de lei.

    Astfel, nivelul câştigului salarial mediu brut din acest an a scăzut cu suma de 49 de lei de la 5.429 de lei la 5.380 de lei.

  • Kaufland face o surpriză angajaţilor şi introduce voucherele de vacanţă în pachetul de beneficii. Salariul mediu brut lunar al unui angajat în magazine şi depozite ajunge la 6.100 lei

    Kaufland România, liderul comer­ţul­ui local după rezultatele din 2019, actualizează pachetul de beneficii pentru angajaţii companiei şi oferă vouchere de vacanţă ce pot fi folosite pentru cumpărarea de servicii turistice în România. Astfel, venitul mediu brut al unui angajat în magazine şi depozite ajunge la 6100 lei pe lună, incluzând sporuri, tichete de masă, vouchere de vacanţă dar şi alte beneficii.

    Valoarea totală a voucherelor de vacanţă ce vor fi acordate în acest an este de peste 1,5 milioane de euro, arată datele transmise de reprezentanţii companiei.

    ,,Decizia de a acorda vouchere de vacanţă va avea un impact indirect în economie, unde se vor întoarce cei 1.5 milioane euro pe care îi acordăm astfel angajaţilor. Actualizăm an de an pachetul de beneficii, astfel am decis să direcţionăm o parte din buget spre vacanţe în România. Toate sectoarele sunt strâns legate în echilibrul economiei, şi înţelegem că şi noi avem puterea să mişcăm lucrurile, prin deciziile pe care le luăm zi de zi”, explică Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Demersurile necesare implementării acestui beneficiu au început încă din luna noiembrie a anului trecut, iar soluţia acordării a fost identificată în luna ianuarie a acestui an.

    Venitul brut al angajaţilor Kaufland România creşte începând cu luna martie 2021, ca urmare a acordării voucherelor de vacanţă ca beneficiu suplimentar pentru angajaţii cu peste trei ani vechime, precum şi a voucherelor oferite cu diverse ocazii pe parcursul anului.

    Compania este printre cei mai mari angajatori privaţi din România, cu o medie de peste 15.000 de angajaţi.

  • O companie din România a „angajat” un chatbot în echipa de Resurse Umane. Câte solicitări poate rezolva programul de Inteligenţă Artificială implementat de ei

    În contextul digitalizării proceselor departamentului de resurse umane şi al distanţării fizice, Chatbotul Timea devine colega virtuală de la HR ce rezolvă peste 70% din solicitările angajaţilor.

    Descrierea inovaţiei:

    TotalSoft s-a axat pe digitalizarea proceselor din departamentele de resurse umane care au fost supuse unor presiuni foarte mari din cauza crizei pandemice. Mai exact, specialiştii HR trebuie să pună la dispoziţia angajaţilor toate documentele de care au nevoie, să răspundă rapid la solicitările acestora, să poată continua procesele de recrutare şi angajare, să editeze contracte de muncă şi să le depună electronic la ITM, toate acestea fără interacţiune faţă în faţă, respectând cerinţele de distanţare socială. Reprezentanţii companiei punctează că proiectul de digitalizare a resurselor umane are o istorie foarte lungă şi a început cu dezvoltarea unei soluţii pentru managementul resurselor umane prin care să se administreze, într-o bază unică de date, toate informaţiile cu privire la angajaţi, inclusiv salarizare, pontaj, evaluare performanţă, training, beneficii, portal de SelfService etc. Această soluţie a fost validată de peste 300 de clienţi, firme de top din România, care îşi digitalizează  la momentul actual procesele de HR prin Charisma HCM. În 2020, compania s-a concentrat pe implementarea unor soluţii adiţionale, integrate nativ cu aplicaţia Charisma HCM, prin care să ofere suport 24/7 angajaţilor care lucrează remote şi nu numai. Chatbotul Timea a fost abordat în urma analizei tendinţelor globale în materie de comunicare, respectiv preferinţa oamenilor de a comunica prin mesaje text. Timea poate susţine o conversaţie de tip text, prin care să răspundă cerinţelor venite din partea angajaţilor către departamentul de resurse umane. În acelaşi timp, înregistrează în sistem toate datele, trimite spre aprobare cerinţele angajaţilor şi documentele necesare.

    Elementul de noutate:

    Soluţia este uşor de folosit şi poate fi adoptată rapid de orice angajat, whitecollar sau bluecollar. Astfel, se pretează tuturor angajaţilor dintr-o organizaţie, indiferent de obiectul de activitate sau mărimea acesteia.

    Efectele inovaţiei:

    Printre beneficiile imediate pe care le aduce Timea se numără reducerea costurilor cu peste 40% a timpilor dedicaţi taskurilor repetitive (generare adeverinţe, concedii de odihnă sau medicale) şi  faptul că răspunde la peste 70% dintre cerinţele primare de HR ale angajaţilor, aceştia nefiind obligaţi să se deplaseze la sediu pentru rezolvarea lor. De asemenea, chatbotul Timea este disponibil online şi poate fi contactat oricând folosind cele mai accesate platforme de comunicare: Facebook Messenger, Teams, WhatsApp. Ca exemplu concret, la unul dintre clienţii TotalSoft din domeniul Oil&Gas cu 3500 de angajaţi de tip whitecollar şi bluecollar, în prima lună de la lansarea chatbotului s-au înregistrat peste 7.000 de interacţiuni dintre Timea şi angajaţi. Dacă luăm în calcul faptul că orice solicitare din partea angajaţilor ar necesita un minimum de 3 minute din partea specialistului de HR, o estimare de altfel foarte optimistă, ar rezulta că s-au salvat 21.000 minute, respectiv 350 de ore de muncă, într-o singură lună. În plus, angajaţii nu trebuie să  se mai deplaseze la sediu pentru fiecare solicitare şi răspunsul e imediat, oferit la orice oră. Cu siguranţă, în următoarele luni, gradul de interacţiune cu Timea va creşte şi orele salvate vor fi şi mai multe.

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Noi modificări ale Codului Fiscal: Vestea pe care o aşteptau salariaţii a venit.Ce taxe nu vor mai plăti românii la salariu

    Începând cu anul 2021, angajaţii pot primi de la angajator ajutoare pentru adopţie care, conform celor mai recente modificări ale Codului Fiscal, sunt beneficii netaxabile pentru care nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

    Mai exact este vorba despre Legea 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020 şi care se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

    Prezenta lege modifică articolul 76 alineatul (4), litera a) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

    a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (…)

    Prezenta lege modifică şi articolul 142, litera b) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

    b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (…)

    Astfel, ajutorul pentru adopţie nu va fi taxat cu 10% impozit pe venit, 10% contribuţie la sănătate şi 25% contribuţie la pensii.

    Noul beneficiu este inclus în lista altor beneficii netaxabile, după cum se poate vedea în paragrafele anterioare.

     

  • Atâta vreme cât jumătate din Bucureşti tremură în case, nu puteţi să vorbiţi de negocieri politice “în beneficiul poporului”

    Am răcit cobză. În casă. De două săptămâni nu avem în casă apa caldă şi căldură. Înainte de a mă omorî COVID-19 mă omoară frigul din casă. În vreme ce, cu două pluovere pe mine, eu scriu despre cât de nefericit este ministrul de finanţe, Florin Câţu, că, bietul, este răstingnit a doua oară pentru că nu-l lasă partidul să fie prim-ministru, după ce chiar partidul l-a propus pentru această funcţie.

    Jumătate din Bucureşti nu are apă caldă şi căldură, în plină iarnă, de două săptămâni, iar eu reproduc ca prostul spusele ministrului de finanţe, anume că “avansează cu proiectul de buget” pentru 2021. Şi stau şi mă întreb: măi, ori sunt ţicnit de-a dreptul, de mic, ori febra mi-a luat minţile?

    Sunt unul dintre cei care cred că descentralizarea este bună. Că aşa am văzut la alţii – în Franţa, în Italia, în Germania. Mie însă descentralizarea asta mi-a adus frig în casă. Fostul primar general al Capitalei, cel care, astă-vară, împărţea vauchere pentru plimbări prin Grecia, şi-a pus coada pe spinare şi se pregăteşte să-şi ia postul de senator că, deh, voinţa poporului trebuie respectată. Actualul primar, ca mortu-n păpuşoi, dă din plisc, cu capu-n pământ: sunt 100 de metri de conductă ce trebuie schimbaţi. Păi voi nu puteţi schimba 100 de metri de conductă în două săptămâni – mai ales că vremea este bună -, dar veniţi să-mi povestiţi cum veţi răsturna voi lumea după ce aţi scăpat de zgripţuroaică? Jumătate din Bucureşti, aproape, nu  are apă caldă şi căldură de două săptămâni. Nimeni din RADET nu a fost însă dat afară, nimeni de la Elcen, nimeni din cei care ridică salarii de mii de euro pe lună nu a răspuns pentru această situaţie. Pentru oamenii bătrâni care îngheaţă în case şi care se îmbolnăvesc pentru că nu au 500 de lei pentru un calorifer electric, pentru copii care se îmbolnăvesc – nimeni nu a dat socoteală. Iar eu scriu despre negocierile de la Cotroceni, despre funcţiile disputate în Parlament, despre Iohannis, despre Orban şi Cîţu. Totul “în beneficiul poporului”, cum spune şeful paltonului izbit de capota maşinii.

    “N-au venit la vot că n-au spirit civic!” Auzi!

    Nu au venit pentru că prin tot ce faceţi – voi, aleşi de popor, cu toţii -, distrugeţi încrederea în democraţie, în loc să o consolidaţi. Democraţie înseamnă “puterea poporului”. Păi, dacă poporul vede că vouă vă este bine-mersi, iar el îngheaţă în casă, la ce folos? Ce mi-e mie că-i Firea primar sau că-i Dan? Mă încălzesc dacă-i Orban şef al deputaţilor sau este Barna?

     

     

  • Veşti importante pentru toţi angajaţii Lidl. Toată echipa primeşte sume importante de bani şi o asigurare de viaţă care acoperă şi COVID-19

    Discounterul german Lidl a anunţat că va extinde beneficiile pentru angajaţii săi şi va oferi prime de Crăciun duble faţă de 2019, de până la 800 lei, plus o nouă asigurare de viaţă.

    Astfel, compania va oferi 800 de lei pentru angajaţii cu o vechime mai mare de 6 luni şi 400 de lei pentru cei care lucrează de mai puţin de 6 luni în Lidl.

    Investiţia totală a retailerului în aceste prime de Sărbători pentru echipa Lidl este de peste 11 milioane de lei.

    În plus, retailerul a lansat o nouă campanie de brand de angajator, care pune accept pe oportunităţile de dezvoltare profesională din reţea, în condiţiile în care majoritatea dintre managerii actuali  au fost promovaţi din interiorul companiei.

    În luna septembrie discounterul a introdus o asigurare de viaţă care acoperă atât cazurile de accident, cât şi cele de îmbolnăvire şi care este valabilă oriunde în lume. Noua poliţă include şi servicii care au acoperire în cazul îmbolnăvirii ca urmare a infectării cu virusul SARS – CoV-2.

    Totodată, la aceste beneficii se adaugă în luna decembrie şi cadouri de Moş Nicolae pentru angajaţii care au copii cu vârsta de până la 14 ani.

    Compania are aproape 280 de magazine de discount şi peste 7.500 de salariaţi, raportând afaceri de circa 10 mld. lei anul trecut. Venitul minim lunar în companie este de 2.500 de lei net, sumă ce include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de sporuri.

     

  • Companiile au în plan să ofere anul acesta cu 10% mai multe caduri cadou de Crăciun, adaptând politicile de HR la schimbările aduse de Covid pe piaţa muncii

    Modificările aduse de pandemie pe piaţa muncii influenţează puternic politicile de HR, companiile având în plan să ofere anul acesta cu 10% mai multe caduri cadou de Crăciun, potrivit unei analize a platformei de beneficii flexibile BenefitOnline.ro, o companie Edenred.

    În primele 10 luni ale anului, cele mai căutate beneficii extrasalariale oferite de firme au fost cele care facilitează achiziţiile online, precum voucherele şi cardurile cadou.

    În acest interval, care a coincis cu perioadele de restricţii de deplasare şi socializare, angajaţii români au accesat mai mult platformele şi magazinele online,  de la unităţile alimentare, la retaileri de tip IT&C şi gadget, până la home&deco şi beauty, la care au putut achita cu vouchere şi carduri cadou.

    Spre finalul anului, cu precădere în luna decembrie, din estimările BenefitOnline.ro, cardurile cadou vor fi cele mai căutate beneficii – angajaţii vor cheltui aproximativ 10% din totalul bugetelor de beneficii pentru anul 2020 doar în categoria Cadouri.

    Anul acesta, 45% din companiile care le oferă angajaţilor beneficii din ecosistemul Edenred vor oferi de sărbătorile de iarnă carduri Edenred Cadou, cu 10% mai multe decât în 2019. 

    Pentru angajatori, acest tip de carduri reprezintă beneficii deductibile în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului. Valoarea maximă neimpozabilă şi nesupusă contribuţiilor obligatorii este, în prezent, de 150 de lei per eveniment. Pentru valori ce depăşesc 150 de lei, se aplică impozitul pe venit de 10% şi contribuţiile sociale obligatorii.