BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Dosarul Flota, în care Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, CLASAT de procurorii anticorupţie. DNA: Aceste fapte “nu există”

    Decizia de clasare a dosarului a fost luată miercuri de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Conform sursei citate, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

    “Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

    De altfel, potrivit sursei menţionate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.

    “Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că “…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea “Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului “Băceşti” şi a documentelor de plată “P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei “Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”, conform anchetatorilor.

    În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că “în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.

    “De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului Cod Penal, conform căruia, maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de delapidare a fost redus la şapte ani”, menţionează DNA.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost implicat în 68 de dosare penale, şase dintre acestea fiind încă în curs soluţionate, arată Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un răspuns transmis miercuri la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    “La Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în perioada martie 2004 – aprilie 2014, au fost înregistrate un număr de 58 de cauze penale, din care soluţionate 53. Două cauze au fost conexate la o alta soluţionată în cursul anului 2007 cu neînceperea urmăririi penale, în baza art. 10 lit. f din Codul de procedură penală”, arată PICCJ.

    Potrivit sursei citate, alte două dosare au fost declinate la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    “Dosarul înregistrat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti se află în curs de soluţionare, iar dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, fiind dispusă, la data de 5 noiembrie 2008, soluţia de neîncepere a urmăririi penale în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d din vechiul Cod de procedură penală”, conform răspunsului oficial al Parchetului instanţei supreme, transmis la solicitarea MEDIAFAX.

    În prezent, conform sursei menţionate, în instrumentarea procurorilor Secţiei de urmărire penală şi criminalistică se mai află un singur dosar penal.

    În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, în intervalul 2002 – 2012, au fost înregistrate patru cauze penale în care apare numele lui Traian Băsescu, toate acestea fiind soluţionate.

    “Un dosar a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, fiind ulterior trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosar în care procurorii au dispus, la data de 23 aprilie 2010, în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d din vechiul Cod de procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală”, conform PICCJ.

    În alte trei dosare penale, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus neînceperea urmăririi penale şi clasarea.

    La Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost înregistrate în cursul anului 2012, şase dosare penale în care apare numele lui Traian Băsescu, din care cinci sunt în curs de soluţionare, iar unul a fost clasat prin ordonanţa din 9 ianuarie, se mai arată în răspunsul transmis de PICCJ, la solicitarea MEDIAFAX.

  • Dosarul Flota, în care Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, CLASAT de procurorii anticorupţie. DNA: Aceste fapte “nu există”

    Decizia de clasare a dosarului a fost luată miercuri de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Conform sursei citate, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

    “Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

    De altfel, potrivit sursei menţionate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.

    “Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că “…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea “Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului “Băceşti” şi a documentelor de plată “P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei “Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”, conform anchetatorilor.

    În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că “în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.

    “De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului Cod Penal, conform căruia, maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de delapidare a fost redus la şapte ani”, menţionează DNA.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost implicat în 68 de dosare penale, şase dintre acestea fiind încă în curs soluţionate, arată Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un răspuns transmis miercuri la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    “La Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în perioada martie 2004 – aprilie 2014, au fost înregistrate un număr de 58 de cauze penale, din care soluţionate 53. Două cauze au fost conexate la o alta soluţionată în cursul anului 2007 cu neînceperea urmăririi penale, în baza art. 10 lit. f din Codul de procedură penală”, arată PICCJ.

    Potrivit sursei citate, alte două dosare au fost declinate la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    “Dosarul înregistrat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti se află în curs de soluţionare, iar dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, fiind dispusă, la data de 5 noiembrie 2008, soluţia de neîncepere a urmăririi penale în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d din vechiul Cod de procedură penală”, conform răspunsului oficial al Parchetului instanţei supreme, transmis la solicitarea MEDIAFAX.

    În prezent, conform sursei menţionate, în instrumentarea procurorilor Secţiei de urmărire penală şi criminalistică se mai află un singur dosar penal.

    În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, în intervalul 2002 – 2012, au fost înregistrate patru cauze penale în care apare numele lui Traian Băsescu, toate acestea fiind soluţionate.

    “Un dosar a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, fiind ulterior trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosar în care procurorii au dispus, la data de 23 aprilie 2010, în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d din vechiul Cod de procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală”, conform PICCJ.

    În alte trei dosare penale, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus neînceperea urmăririi penale şi clasarea.

    La Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost înregistrate în cursul anului 2012, şase dosare penale în care apare numele lui Traian Băsescu, din care cinci sunt în curs de soluţionare, iar unul a fost clasat prin ordonanţa din 9 ianuarie, se mai arată în răspunsul transmis de PICCJ, la solicitarea MEDIAFAX.

  • Niţu: Am solicitat o situaţie privind dosarele lui Băsescu, de la Parchetul General, DNA şi DIICOT

    “Ieri (miercuri, n.r.), am dispus să se întocmească o astfel de situaţie şi am solicitat Secţiei de urmărire penală, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată să ne comunice o situaţie a tuturor dosarelor”, a spus Tiberiu Niţu, întrebat despre dosarele pe care le-ar avea fostul preşedinte Traian Băsescu şi în care ar putea fi reluată urmărirea penală, în condiţiile în care imunitatea de care acesta a beneficiar a încetat în 22 decembrie, când şi-a încheiat mandatul.

    La sfârşitul anului trecut, dosarul în care senatorul Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte Traian Băsescu de şantaj a fost redeschis de procurorii Parchetului instanţei supreme, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Surse din Ministerul Public declarau, pentru MEDIAFAX, că cercetările sunt efectuate cu privire la faptele de care este acuzat fostul preşedinte, anchetatorii urmând să stabilească dacă urmărirea penală se va extinde şi cu privire la persoană.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu este atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele“, a spus Băsescu.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme.

    În noiembrie 2014, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara, că o posibilă redeschidere a dosarului “Flota” “va fi avută în vedere”, precizând că vor fi numeroase persoane care vor face “fel şi fel de solicitări”. Şeful Ministerului Public adăuga că aceste analize vor fi făcute în baza probelor şi pe baza dispoziţiilor Codului de procedură penală.

    Dosarul “Flota” a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracţiuni săvârşite de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000.

    Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor. O expertiză publicată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat niciun prejudiciu pentru partea română, fapt folosit de şeful statului în declaraţii publice pentru a-i sancţiona pe cei care l-au învinovăţit, de-a lungul timpului, de vânzarea Flotei.

    Preşedintele Traian Băsescu spunea, în iunie 2012, că, din câte ştie, nu are niciun dosar penal, dosarele “Casa din Mihăileanu” şi “Flota” fiind închise, el apreciind că atacurile pe această temă reprezintă minciuni ale “puşcăriabililor”.

    Băsescu arăta atunci că dosarul “Flota” a fost închis”. “Povestea cu Flota o ştiţi. Au fost 111 sau 109 inculpaţi. A existat un procuror al Departamentului Naţional Anticorupţie, Amăriei, care a refuzat să semneze rechizitoriul. Dosarul este închis, oamenii sunt nevinovaţi”, a spus Băsescu.

    Premierul Victor Ponta declara, în noiembrie 2013, că preşedintele Traian Băsescu nu va mai fi nimic după 2014, poate doar “vreun inculpat” dacă va fi cazul, deoarece îi va expira imunitatea care l-a “salvat” până acum de un dosar în cazul casei din Mihăileanu şi al Flotei şi de care poate ar avea nevoie şi pentru terenul din Călăraşi. El a precizat însă că nu se referă la nimic concret, că vorbeşte în principiu, la genul “dacă ar fi cazul”, şi că aceasta este treaba justiţiei, nu a lui.

  • Ce pensie are Traian Băsescu, fostul preşedinte al României

    Declaraţia de avere a lui Traian Băsescu este completată cu data de 21 decembrie 2014.

    La capitolul venituri, apare informaţia că fostul preşedinte al României s-a pensionat cu data de 4 noiembrie 2014 şi că a încasat 5166 de lei, reprezentând pensia pentru lunile noiembrie şi decembrie.

    Potrivit declaraţiei de avere publicată la sfârşitul mandatului, în decembrie 2014, Traian Băsescu deţine, împreună cu soţia, două terenuri în intravilan în Bucureşti dobândite în 2003, aferente apartamentului şi garajului, de 174 mp şi, respectiv, 46 mp.

    El mai are două apartamente, unul în Bucureşti de 370 mp, achiziţionat în 2003, iar altul în Constanţa de 46 mp, moştenire de la părinţi din 2011, precum şi un garaj.

    Fostul şef al statului are şi două autoturisme, unul Dacia Duster achiziţionat în 2010 şi altul Ford BMax luat în 2012.

    Băsescu deţine şi bijuterii achiziţionate în perioada 1975-2014 în valoare estimată de 25.000 euro, ceasuri în valoare estimată de 47.000 euro şi tablouri de 19.000 euro.

    Fostul preşedinte are două conturi la ING Bank, unul de 2068 dolari şi un cont în numerar pentru investiţii de 3.645 dolari – venituri generate de obligaţiunile în USD emise de Ministerul Finanţelor, un cont curent şi un depozit la Unicredit Ţiriac Bank de 49 dolari, respectiv, 46.437 dolari şi un cont de card la BCR de 35.067 ron.

    Nu are datorii, venitul înregistrat în 2014 din indemnizaţia de preşedinte este de 69.957 ron, venituri din indemnizaţia de deplasări externe din ianuarie- decembrie 2014 sunt de 4.900 euro şi 900 dolari.

    Veniturile din pensie din noiembrie şi decembrie sunt de 5.166 ron.

    Potrivit declaraţiei de interese, Băsescu este acţionar la Romgaz cu 2948 de acţiuni achiziţionate cu 87.763 de ron şi obligaţiuni emise de Ministerul de Finanţe în valoare nominală de 36.000 dolari

    La începutul primului mandat de preşedinte în ianuarie 2005, Băsescu deţinea un teren intravilan de 173,96 mp şi un apartament achiziţionate în 2002. El avea două autoturisme, un Matiz şi un Peugeot 407, precum şi două depozite la bănci de 40.560 dolari şi, respectiv, 56.390 dolari.

    În mai 2005, Băsescu era acţionar la 3 societăţi SC Prod Cros SRL, SC Triton SA din Constanţa şi Vega Transport SRL din Bucureşti.

     

  • Ce pensie are Traian Băsescu, fostul preşedinte al României

    Declaraţia de avere a lui Traian Băsescu este completată cu data de 21 decembrie 2014.

    La capitolul venituri, apare informaţia că fostul preşedinte al României s-a pensionat cu data de 4 noiembrie 2014 şi că a încasat 5166 de lei, reprezentând pensia pentru lunile noiembrie şi decembrie.

    Potrivit declaraţiei de avere publicată la sfârşitul mandatului, în decembrie 2014, Traian Băsescu deţine, împreună cu soţia, două terenuri în intravilan în Bucureşti dobândite în 2003, aferente apartamentului şi garajului, de 174 mp şi, respectiv, 46 mp.

    El mai are două apartamente, unul în Bucureşti de 370 mp, achiziţionat în 2003, iar altul în Constanţa de 46 mp, moştenire de la părinţi din 2011, precum şi un garaj.

    Fostul şef al statului are şi două autoturisme, unul Dacia Duster achiziţionat în 2010 şi altul Ford BMax luat în 2012.

    Băsescu deţine şi bijuterii achiziţionate în perioada 1975-2014 în valoare estimată de 25.000 euro, ceasuri în valoare estimată de 47.000 euro şi tablouri de 19.000 euro.

    Fostul preşedinte are două conturi la ING Bank, unul de 2068 dolari şi un cont în numerar pentru investiţii de 3.645 dolari – venituri generate de obligaţiunile în USD emise de Ministerul Finanţelor, un cont curent şi un depozit la Unicredit Ţiriac Bank de 49 dolari, respectiv, 46.437 dolari şi un cont de card la BCR de 35.067 ron.

    Nu are datorii, venitul înregistrat în 2014 din indemnizaţia de preşedinte este de 69.957 ron, venituri din indemnizaţia de deplasări externe din ianuarie- decembrie 2014 sunt de 4.900 euro şi 900 dolari.

    Veniturile din pensie din noiembrie şi decembrie sunt de 5.166 ron.

    Potrivit declaraţiei de interese, Băsescu este acţionar la Romgaz cu 2948 de acţiuni achiziţionate cu 87.763 de ron şi obligaţiuni emise de Ministerul de Finanţe în valoare nominală de 36.000 dolari

    La începutul primului mandat de preşedinte în ianuarie 2005, Băsescu deţinea un teren intravilan de 173,96 mp şi un apartament achiziţionate în 2002. El avea două autoturisme, un Matiz şi un Peugeot 407, precum şi două depozite la bănci de 40.560 dolari şi, respectiv, 56.390 dolari.

    În mai 2005, Băsescu era acţionar la 3 societăţi SC Prod Cros SRL, SC Triton SA din Constanţa şi Vega Transport SRL din Bucureşti.

     

  • Aşteptat la sediul PMP, fostul preşedinte Băsescu a transmis că “nu are în program” această acţiune

    În prealabil, activiştii PMP au decorat unul dintre gardurile sediului formaţiunii cu patru afişe mari, în care Băsescu era înfăţişat alături de cancelarul Angela Merkel. preşedintele Obama şi fostul preşedinte francez Sarkozy.

    Şi jurnaliştii au fost anunţati de membrii echipei liderului PMP Elena Udrea, că fostul preşedinte va veni la sediul de partid “după ora 11”, pentru a-şi lua în primire biroul special amenajat de “amicii din PMP”. Apoi, aceiaşi le-au comunicat jurnaliştilor lăsaţi în stradă, pentru că accesul în sediu era interzis, că fostul preşedinte nu va mai trece pe la sediu.

    “Nu e în regulă”, a comentat un lider al PMP, anunţurile total contradictorii despre prezenţa lui Băsescu la sediul PMP.

    În final, la orele prânzului, la sediu şi-a făcut apariţia fostul consilier de stat Dorel Onaca, care le-a comunicat jurnaliştilor că Traian Băsescu nu vine luni la PMP, pentru că “nu are în program acest lucru”.

    Preşedintele PMP Elena Udrea a anunţat înainte de scrutinul prezidenţial că fostul preşedinte va fi prezent în 22 decembrie, în prima zi după finalizarea mandatului său, la sediul PMP, und i se va amenaja un birou, Băsescu dorind ca acest cadru să fie suficient de încăpător şi pentru decorarea cu tablouri.

    Traian Băsescu a petrecut, duminică, alături de soţie şi mai mulţi lideri din PMP, în frunte cu Elena Udrea, la o berărie din Herăstrău, el fiind întâmpinat la intrare de Udrea, cu un buchet de flori, şi aplaudat de cei aflaţi în incintă.

     

     

  • Traian Băsescu a plecat de la Cotroceni, după ceremonia militară cu prilejul încheierii mandatului

    În timpul ceremoniei, care a început cu intonarea imnului naţional, Traian Băsescu a primit onorurile militare. După ce a salutat Garda de onoare, Băsescu s-a apropiat de steagul ţinut de militari, pe care l-a sărutat.

    Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au urcat apoi în maşină şi au plecat de la Palatul Cotroceni, la ieşire fiind întâmpinaţi de un grup de simpatizanţi, pe care i-a salutat.

    La ieşirea coloanei cu maşinile oficiale, simpatizanţii care îl aşteptau la poarta Palatului Cotroceni au scandat: “Super-Băse”.

    La poarta Palatului Cotroceni erau aproximativ 300 de simpatizanţi ai lui Traian Băsescu şi peste 100 de opozanţi ai fostului preşedinte.

  • Băsescu: Centrul de greutate al taxării trebuie schimbat de pe producţie pe proprietate

    „România are nevoie de o reformă a finanţelor publice. Atenţie, nu vorbesc de o reformă a ANAF, ci o reformă a sistemului de taxe. Noi avem cea mai mare contribuţie la bugetul de stat din taxa pe forţa de muncă, din TVA, din bani care sunt generaţi de cei care produc. Îmi permit să sugerez – e o lungă dezbatere aici, dar trebuie găsită o soluţie – să se schimbe centrul de greutate de pe întreprindere şi cetăţean pe proprietar”, a spus Băsescu.

    El a arătat că taxele pe proprietate în România sunt mult prea mici, iar taxele pe producţie sunt mult prea mari.

    „Trebuie să facem această schimbare pentru a stimula propria noastră dezvoltare”, a susţinut Băsescu.

  • Băsescu, în conferinţa de final de mandat: România e o ţară sigură datorită modului în care instituţiile ei funcţionează

    „În ceea ce priveşte securitatea naţională, fac afirmaţia cu toată responsabilitatea că românii trăiesc într-un stat sigur. Într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei, în care Europa şi NATO sunt organizaţii formate din state care sunt ţinte pentru terorişti, state care sunt ţinte pentru atacuri ciberentice, România e o ţară sigură datorită modului în care instituţiile ei funcţionează”, a spus Băsescu.

    El a precizat că nu face o conferinţă de bilanţ, ci una la final de mandat şi că se va axa pe trei teme pe care le consideră importante pentru viitorul românilor, respectiv securitatea României, România şi UE şi statul de drept.

     

     

  • Blaga: Nu va fi cazul revenirii lui Băsescu în partid, şi-a exprimat clar opţiunea

    Întrebat dacă există vreo şansă ca preşedintele Traian Băsescu să revină în noul PNL, Blaga a răspuns: “Şi oameni mai maturi spun lucruri trăznite”.

    “Evident, în statutele, şi în cel vechi şi în cel nou, există prevederea că preşedinţii în funcţie, dacă sunt membri de partid, pot reveni în conducerea partidului. Nu va fi cazul preşedintelui Traian Băsescu, pentru că dânsul şi-a exprimat clar opţiunea, foarte clar şi-a exprimat: Adio PDL, aşa e viaţa“, a adăugat Blaga.

    Întrebat dacă l-ar primi pe Traian Băsescu în PDL dacă acesta ar face o cerere în acest sens, Vasile Blaga a răspuns: “Îl vedeţi dumneavoastră pe domnul preşedinte Traian Băsescu făcând astfel de cerere? Şi eu nu văd ce organizaţie l-ar primi”.

    Legat de posibilitatea ca membri ai PDL să fie prezenţi, duminică, la poarta Palatului Cotroceni, atunci când Traian Băsescu va preda ştafeta lui Klaus Iohannis, Blaga a precizat: “Nu cred, eu nu cred, lumea e liberă”.

    Blaga a vorbit şi despre bilanţul celor 10 ani de preşedinţie a lui Traian Băsescu, arătând că îi place să rămână cu amintiri plăcute despre oamenii cu care a colaborat şi că acesta a fost preşedintele de care România a avut nevoie şi că nimeni nu-i poate contesta meritele.

    “Eu cred că cel mai important lucru, cel mai indicat este ca românii să răspundă la această întrebare. Traian Băsescu a venit la conducerea românilor la sfârşitul anului 2004 şi a fost preşedintele de care România a avut nevoie. Să nu-i uităm meritele. Mie îmi place să rămân cu amintiri plăcute despre oamenii cu care am colaborat. Parcursul nostru euroatlantic a fost susţinut cu tărie de acest preşedinte şi mulţumim pentru asta, a fost foarte ferm de multe ori, uneori extrem de ferm cum este cazul retragerii noastre din Irak şi alte lucruri de acest gen (…). Nimeni nu-i poate contesta meritele în privinţa independenţei justiţiei, modernizarea acestei instituţii importante”, a spus Blaga.