Tag: Baneasa

  • IKEA recheamă pentru reparaţii două tipuri de paturi de copii

     Afectate de această măsură sunt anumite loturi ale paturilor de copii Kritter sau Sniglar, compania solicitând clienţilor să verifice data producţiei înscrisă pe eticheta de pe tăblia de la capul patului sau pe cea de dedesubtul cadrului.

    “Produsele au fost retrase imediat de la vânzare din toate magazinele din lume, iar testele efectuate de designerii IKEA au arătat că a existat un defect de fabricaţie al barei de metal, pentru loturile fabricate între: 1114 şi 1322 (13 – anul, 22 – săptămâna) pentru patul Kritter, 1114 şi 1318 pentru patul Sniglar”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Clienţii care au cumpărat paturile din loturile menţionate trebuie să verifice dacă bara metalică este intactă şi să contacteze departamentul de relaţii clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ion Ţiriac a deschis grădiniţă de lux

    Ioanid Preschool International Education implementează curriculum national britanic, predarea se face în limba engleză, iar activităţile extracurriculare se vor axa pe dezvoltarea emoţionala, descoperirea şi dezvoltatea potenţialului fiecărui copil.

    Taxele anuale de şcolarizare variază între 4.675 euro pentru grupa mini (copiii cu vârste între 18 luni şi 3 ani), în timp ce pentru restul grupelor tarifele sunt cuprinse între 4.800 euro (la program scurt , între orele 8:30 şi 12:30 ) şi 5.000 de euro pentru programul lung (între orele 8:30 dimineaţa şi 17:00), potrivit informaţiilor publicate de Ziarul Financiar. Grădiniţa este administrată prin intermediul Fundaţiei Blue Planet, are o suprafaţă de 750 de metri pătraţi, iar spaţiul verde se întinde pe o suprafaţă de 500 de metri pătraţi. Directorul educaţional şi administrativ al grădiniţei este Ela Robinson, iar echipa va fi compusă din vorbitori nativi de limba engleză, psihologi şi experţi în educaţie.

    Proiectul Stejarii, care a implicat o investiţie de peste 100 mil. euro, este unul dintre cele mai scumpe an­sam­bluri de locuinţe din Capitală.

  • ICEEfest începe mâine: ce e bine să ştiţi

     – 1.550 de participanţi înregistraţi pentru conferinţe şi workshopuri până azi la ora 09:00 [cifra finală, după închiderea vânzării de bilete,  va fi în jur de 1.800, estimează organizatorii]

    – Delegaţi din 10 ţări (Bulgaria, Turcia, Grecia, Cipru, Ungaria, Polonia, Croaţia, Serbia. La care se adaugă România şi Republica Moldova)

    – Peste 90 de speakeri şi invitaţi speciali în paneluri şi discuţii care reprezintă peste 50 de companii din regiune şi din lume

    – În total, pe cele 3 scene ale evenimentului (1, 2 şi VIP) se vor însuma peste 50 de ore de prezentări şi dezbateri

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi manageri privaţi la Compania Aeroporturi Bucureşti. CV-urile însă lipsesc

    Seria numirilor de manageri privaţi la com­pa­niile de stat continuă. Ministerul Trans­por­turilor a anunţat la finalul săptămânii trecute că firma care administrează cele două aeropor­turi din Capitală (Otopeni şi Băneasa) – Com­pania Naţională Aero­por­turi Bucureşti – are un nou director gene­ral şi un nou consiliu de ad­ministraţie „privat“.

    Ca aproape de fie­care dată, anunţul fă­cut de autorităţi legat de numirea mana­ge­ri­lor din privat nu a fost însoţit de informaţii suplimen­ta­re legate de experienţa profesională a exe­cutivilor numiţi.

    Radu Merica, un executiv care a ocupat func­ţiile de CEO al  Ţiriac Holdings şi de pre­şe­­din­te al Camerei de Comerţ Româno-Ger­mane, este noul preşedinte al consiliului de administraţie al CNAB, o companie cu venituri anua­le de 137 mil. euro. Merica este şi general ma­nager al companiei Recuperare Ecologică şi Reciclare (RER Group) în România şi pre­şedinte al Aircraft Owners and Pilots Associa­tions (AOPA România).

    În comunicatul transmis vineri de Ministerul Transporturilor se precizează doar câteva date despre experienţa profesională a lui Merica, în timp ce despre restul mem­bri­lor din consiliul de ad­minis­traţie nu există nici­un fel de informaţie suplimentară.

  • Chifteluţele se întorc la IKEA, acum le este testat ADN-ul

    Compania precizează într-un comunicat că încă de la apariţia primelor informaţii legate de tema cărnii de cal, a retras de la vânzare chifteluţele, pentru verificări. “Chiar dacă rezultatele analizelor derulate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au infirmat prezenţa cărnii de cal în chifteluţele din magazinul IKEA România, investigaţiile pe plan global au fost continuate”.

    Compania spune că a simplificat lanţul de aprovizionare, prin reducerea numărului de furnizori de carne şi a implementat un sistem suplimentar de securitate alimentară prin adăugarea unor teste de ADN, care vor fi efectuate atât asupra cărnii crude, cât şi asupra produsului final.

    “În colaborare cu o companie externă de asigurare a calităţii, dezvoltăm acum noi cerinţe pentru aprovizionarea şi prelucrarea tuturor produselor noastre din carne, cu scopul de a putea asigura urmărirea deplină a acestora. Analizele ADN vor fi puse în aplicare ca o procedură normală pentru carnea tocată de la toţi furnizorii, în toate unităţile de producţie. Prin analize realizate periodic şi de către o terţă parte ne vom asigura că furnizorii şi sub-furnizorii respectă aceste stricte cerinţe”, precizează compania.

    În urmă cu o lună, în Republica Cehă au fost descoperite urme de carne de cal in chifteluţele produse pentru IKEA. În perioada imediat următoare acestea au fost retrase din 24 de ţări inclusiv România pentru verificări.
     

  • Dosarul privind furturi de combustibil din rafinării şi aeroporturile Otopeni şi Băneasa: 22 de persoane au fost reţinute

    Potrivit unor oficiali ai Poliţiei Române, 22 de persoane au fost reţinute de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, acestea urmând să fie duse la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Conform reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Dâmboviţa, o parte dintre cei audiaţi vor fi cercetaţi în libertate, între aceştia fiind patru poliţişti, un jandarm şi un pompier.

    Anchetatorii au audiat începând de duminică şi până luni dimineaţă 241 de persoane ridicate după percheziţiile care au avut loc în Capitală şi în judeţele Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Buzău, Constanţa, Giurgiu şi Ialomiţa, în dosarul în care se fac cercetări privind furturi de combustibil din rafinării şi aeroporturile Otopeni şi Băneasa, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 1,1 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte avioane mai aterizează sau decolează de pe Aeroportul Băneasa

    Pe de altă parte, pe acest aeroport s-au înregistrat anul trecut 26.000 de mişcări, adică în medie au decolat şi aterizat circa 70 de avioane pe zi.

    Din totalul curselor care au operat pe aeroportul Băneasa în prima lună de după mutarea curselor low-cost pe Otopeni, 40% au fost zboruri private, iar 44% zboruri-şcoală. De asemenea, 7,5% au fost zboruri tehnice şi doar 2,5% zboruri de tip ambulanţă. Restul au fost curse cargo, umanitare, militare, sau zboruri oficiale.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti susţine că traficul de pasageri pe Aeroportul Băneasca va depăşi în 2012 numărul de 480.000 de pasageri. Trebuie luat însă în calcul şi faptul că aproape 3 luni pe acest aeroport au decolat şi au aterizat o serie de avioane low-cost, care probabil au adus cea mai mare parte a traficului. În 2011, Aeroportul Băneasa a înregistrat un trafic de 2,4 milioane de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Închiderea aeroportului Băneasa dezvăluie o comoară imobiliară de un miliard de euro

    Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România şi al doilea ca mărime din ţară, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a devenit în ultimii ani cel mai important hub pentru zborurile low-cost, adică pentru 2,4 milioane de pasageri anul trecut.

    Cu toate acestea, şi mai ales în condiţiile în care pista de 3.200 de metri lungime este considerată de un specialist în aviaţie ca fiind cea mai bună din ţară, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi Ministerul Transporturilor au decis închiderea aeroportului.

    Situat în inima celei mai dinamice zone din Capitală din punctul de vedere al dezvoltă rii imobiliare, aeroportul Băneasa reprezintă o miză imobiliară prin terenul pe care îl are în proprietate. Cele 180 de hectare pe care se întinde aeroportul, la care se mai adăugă un teren de 20 de hectare, potrivit ultimelor date disponibile, ar putea constitui obiectul unei tranzacţii de proporţii, dată fiind valoarea de un miliard de euro la care ar putea ajunge dacă se ia în calcul un preţ mediu de 500 de euro/mp. În acest moment, au mai rămas foarte puţine suprafeţe compacte de teren situate în zone strategice care ar putea atrage proiecte imobiliare de sute de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Întârzieri la decolarea unor curse pe Otopeni şi Băneasa, din cauza operaţiunilor de degivrare

    La Aeroportul Otopeni, din cauza operaţiunilor de degivrare sunt întârziate la decolare cinci curse, respectiv spre Iaşi şi Viena, cu o oră şi 20 de minute, spre Kiev, cu o oră, spre Fiumicino-Roma şi Istanbul, cu 40 de minute, a precizat Iordache. La Aeroportul Băneasa au înregistrat întârzieri la decolare trei curse, respectiv spre Londra, de o oră şi 30 de minute, spre Bruxelles, de o oră, şi spre Beauvais-Paris, de o oră , a mai spus Iordache.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Terminalul VIP din Băneasa, inaugurat de o aeronavă care a transportat 7 pasageri

    “Noul terminal va deservi aviaţia privată întrucât din luna martie a anului viitor Băneasa nu va mai găzdui aviaţia low-cost, care va fi mutată pe Otopeni. Ceea ce vedeţi aici este ceea ce trebuie să însemne normalitate. Trebuie să avem şi locuri prin care investitorii să intre în România”, a spus ministrul transporturilor Anca Boagiu. Noul terminal, care are două porţi de îmbarcare şi o capacitate de 30.000 de pasageri pe an, a fost inaugurat aseară de o primă aeronavă cu destinaţia Praga, care a transportat 7 pasageri.

    Zborurile low-cost vor fi mutate de pe Aeroportul Băneasa pe cel din Otopeni în luna martie a anului viitor. Aeroportul internaţional Aurel Vlaicu, de pe care zboară avioanele companiilor low-cost Wizz Air şi Blue Air, se va transforma până în 2015 în aerodrom pentru curse business, deşi prezenţa private jet-urilor este redusă, iar numărul de zboruri business nu este semnificativ. Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro