BusinessMagazin

Tag: banci

  • Probleme mari pentru una dintre cele mai mari bănci din lume după ce profitul s-a prăbuşit cu 58%. Care este motivul acestei pierderi

    Golman Sachs a raportat în trimestrul al doilea un profit de 1,22 mld. dolari, în scădere cu 58%, faţă de anul trecut. Pierderile vin pe fondul unei cereri mai slabe pentru creditele de consum, dar şi din cauza unor probleme întâmplinate de departamentul băncii de gestionare a activelor, scrie The Wall Street Journal.

    Acţiunile s-au cotat la 3,08 dolari, mult sub aşteptările analiştilor care preconizau 3,16 dolari pe acţiune. Veniturile au fost de 10,9 miliarde de dolari, în scădere cu 8% faţă de anul trecut. Aceasta a depăşit totuşi cele 10,61 miliarde de dolari estimate de analişti.

    Goldman este singura dintre băncile mari care a ratat aşteptările privind câştigurile pe acţiune. Şi în timp ce Citigroup şi Morgan Stanley au raportat, de asemenea, scăderi ale profitului, cea a Goldman a fost cea mai mare.

    Acţiunile Goldman au scăzut cu 0,1% în premarket.

    La Goldman, veniturile din activitatea bancară de investiţii au scăzut cu 20%. Serviciile bancare de investiţii au fost aproximativ neschimbate la Morgan Stanley şi în scădere la JPMorgan şi Citigroup.

    Veniturile din tranzacţionare ale Goldman au scăzut cu 14%. Veniturile din tranzacţionare au scăzut, de asemenea, la Morgan Stanley, JPMorgan şi Citigroup.

    Ratarea profitului şi scăderea rentabilităţii capitalului reflectă provocările cu care se confruntă Goldman în timp ce încearcă să revizuiască două domenii ale activităţii sale – retragerea eforturilor ambiţioase de creditare a consumatorilor şi schimbarea modelului de gestionare a activelor.

    Goldman a declarat miercuri că a redus cu 504 milioane de dolari „fondul comercial” legat de unitatea sa de platforme de consum. Această unitate găzduieşte, printre altele, creditorul specializat GreenSky. Goldman a cumpărat GreenSky abia anul trecut, dar se află în proces de analiză a ofertelor de la potenţiali cumpărători.

    De asemenea, Goldman a înregistrat pierderi de aproximativ 485 de milioane de dolari legate de investiţii imobiliare, în mare parte legate de proprietăţi de birouri, în cadrul activităţii sale de gestionare a activelor.

     

     

  • Banking la puterea a doua

    Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii şi a unei digitalizări accentuate în ultimii ani, băncile au fost nevoite fie să îşi digitalizeze la rândul lor semnificativ operaţiunile, ceea ce implică şi acum un volum important de investiţii pentru a menţine un flux tehnologic la zi, fie să demareze parteneri-ate cu fintech-uri. În cazul Raiffeisen, grupul austriac a decis că o nouă bancă 100% digitală, care să activeze ca un fintech, este soluţia

     

    Raiffeisen Digital Bank, noua bancă de sine stătătoare care aparţine tot grupului austriac Raif-feisen International, este strategia cu care grupul bancar vine pe piaţa din România, targetul fiind generaţia tânără şi cea de persoane fizice, după cum a explicat Sorin Stanciu, Country Manager pentru România al Raiffeisen Digital Bank.

    Această nouă abordare este similară cu ce a mai văzut piaţa locală de-a lungul timpului, dar nu din zona bancară, ci din zona de fintech. Un exemplu puternic este cel al Revolut, care în România a ajuns la un număr de aproape 3 milioane de clienţi, doar prin faptul că a putut să ofere soluţii financiare digitale utilizând doar o aplicaţie.

    În ultimii ani, discuţiile din piaţă au roit în jurul unei competiţii între fintech-uri şi bănci, care ulterior s-a transformat mai degrabă în parteneriate între fintech-uri şi bănci. Cu toate acestea, instituţiile de credit din România au avut parte în ultimii ani de consolidări şi achiziţii, iar cele mai mări bănci de pe piaţa locală deja încep să ajungă la un un anumit volum semnificativ al clienţilor, sub um-brela unor produse şi servicii complexe şi multiple pentru a răspunde tuturor nevoilor din piaţă, ceea ce ar putea îngreuna captarea unor clienţi noi, mai ales din zona persoanelor fizice.

    Soluţia Raiffeisen, de a veni cu o nouă bancă 100% digitală, care seamană foarte mult cu varian-ta fintech a unei bănci, ar putea fi doar începutul unor noi strategii pe care băncile le încearcă pe anumite pieţe.

    Sorin Stanciu a explicat că strategia Raiffeisen Digital Bank pe piaţa din România este de a oferi servicii bancare uşor de utilizat şi accesibile clienţilor care rezonează cu digitalizarea, iar mo-mentan această variantă de bancă se va concentra pe nevoile de bază legate de activitatea bancară, precum transferul banilor, economiile sau împrumuturile. „Contul nostru curent răspun-de nevoilor clienţilor care îşi doresc un cont bancar secundar gratuit pentru a-l folosi pentru încasări si plăţi, dar în curând vom adăuga în portofoliu noi produse care vor răspunde altor ne-voi de bază. De altfel, strategia noastră este centrată pe clienţi, căutăm în mod constant feed-back-ul lor pentru a ne îmbunătăţi astfel oferta şi a deveni mai competitivi pe piaţă. Raiffeisen Digital Bank este o bancă internaţională. Suntem deja activi pe două pieţe din CEE, Polonia şi România, şi beneficiem de o platformă digitală flexibilă utilizată pe pieţele noastre, ceea ce ne ajută să îmbunătăţim timpul de lansare pe piaţă, ţinând în acelaşi timp costurile sub control. Acest beneficiu îl transferăm către clienţii noştri, întrucât ne permite să le oferim un cont curent gratuit, fără condiţionări precum un număr minim de tranzacţii sau sume minime pentru alimentare cont.”

    Potrivit lui, lansarea unei bănci de la zero este o provocare, „dar suntem încântaţi să fim prezenţi pe piaţa românească ca al doilea brand Raiffeisen şi aşteptăm cu nerăbdare să creştem numărul de clienţi şi să replicăm succesul avut pe piaţa poloneză”.

     

    Serviciile digitale, la pachet cu bankingul clasic

    El a mai adăugat că un număr tot mai mare de clienţi caută servicii digitale de încredere şi ac-cesibile, pe care să le utilizeze în paralel cu relaţia lor bancară actuală. „România este o piaţă cheie pentru Raiffeisen Bank International şi vedem aici oportunităţi în atragerea mai multor clienţi printr-o bancă digitală de sine stătătoare şi un brand diferit, cu propriile sale valori. Obiectivul nostru nu este să avem o ofertă complexă, ci mai degrabă să oferim plus valoare clienţilor pentru nevoile lor de bază şi pentru scenarii de utilizare specifice, venind astfel în completarea relaţiei lor bancare principale într-un mod eficient.” Astfel, Raiffeisen Digital Bank este o bancă de sine stătătoare, care operează independent de Raiffeisen Bank, bancă deja consacrată în România, iar decizia de a opera un brand adiţional reflectă realitatea pieţei, susţine Sorin Stanciu. „Considerăm că aceasta este modalitatea corectă de a stimula achiziţia de clienţi pentru anumite segmente în căutare de bănci digitale, în general pentru utilizare secundară. În plus, acest lucru subliniază încă o dată angajamentul Grupului Raiffeisen faţă de România şi viziunea pe termen lung atunci când vine vorba de această piaţă. Targetăm un număr tot mai mare de români pregătiţi să facă trecerea către servicii bancare complet digitalizate. Generaţia tânără în special este pregătită pentru acest pas şi vorbim despre o etapă a vieţii în care nevoile bancare sunt mai degrabă unele de bază. Din punctul meu de ve-dere, vom concura atât cu băncile tradiţionale, cât şi cu cele fintech.”

    Din acest punct de vedere, Sorin Stanciu a explicat că noua bancă oferă un cont curent gratuit necondiţionat, alături de o aplicaţie uşor de utilizat şi astfel oferă posibilitatea de a concura cu băncile mari, consecrate, dar, de asmenea, apartenenţa la grupul Raiffeisen oferă şi credibilitatea de care fintech-urile nu beneficiază în ochii clienţilor. „Astfel, oferta noastră digitală, la care se adaugă avantajul unui brand de încredere pot face banca noastră atractivă pentru orice potenţial client. Credem că, în general, clienţii vor fi deschişi către acest tip de produse bancare ac-cesibile, uşor de utilizat, disponibile 100% digital, din confortul casei lor. Nu avem niciun dubiu că focusul pe simplitate şi oferte convenabile ne va ajuta să atragem clienţi pentru acest al doilea brand Raiffeisen de pe piaţă, sprijinind astfel obiectivul Grupului Raiffeisen de a creşte în România.”

    Pe de altă parte, Sorin Stanciu a mai spus că într-adevăr, oferta digitală a băncilor din România s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, dar în acelaşi timp toate eforturile de digitalizare au făcut ca ofertele să fie treptat standardizate, astfel încât pentru clienţi a devenit mai simplu să aleagă şi să facă trecerea către opţiunea preferată. „Avem taxe zero pentru contul curent digital. Am im-plementat această abordare centrată pe client în Polonia şi vom continua în aceeaşi manieră şi în România. Primul nostru produs este contul curent care vine cu costuri zero percepute de bancă. Practic, un card de debit Visa Gold exclusiv digital permite clienţilor să efectueze tran-zacţii oriunde în lume. Deschiderea unui cont curent este un proces simplu, complet digitalizat, astfel că se poate realiza oricând online de către client prin intermediul aplicaţiei mobile. Contul curent cu card virtual va fi urmat de alte produse simple şi uşor de utilizat, care vor contribui la dezvoltarea relaţiilor cu clienţii noştri. Facem eforturi intense pentru a aduce produse de economii şi de împrumut şi pe piaţa din România. Actualizarea ofertei RDB este o chestiune de timp, contul curent digital este doar punctul de plecare”, susţine Sorin Stanciu.

     

    Focus pe persoanele fizice

    El a mai spus că pe lângă generaţia tânără care face parte din strategia noii bănci, persoanele fizice sunt targetul principal, iar oferta băncii se va orienta puternic către această zonă. „Este o abordare care ne ajută să fim concentraţi pe un segment şi pe nevoile acestuia. Aprofundăm ne-voile clienţilor, încercând să înţelegem cât mai bine ce tip de produse îşi doresc pe piaţă şi cum putem să rezolvăm problemele stringente cu care se confruntă, prin intermediul ofertei noastre digitale. Pentru noi, ceea ce avem în prezent pe piaţă este doar o primă etapă; Continuăm să lu-crăm la idei noi pentru a ne îmbunătăţi contul curent, pe baza feedback-ului real din partea cli-enţilor noştri. Vom adăuga în oferta existentă funcţii noi, pe care le vom prioritiza în funcţie de feedback-ul lor. Recent am adăugat funcţionalitatea Pay&Rate, care le permite clienţilor să eval-ueze experienţa cu comercianţii, ceea ce în viitor va aduce beneficii clienţilor noştri, prin furni-zarea de informaţii agregate despre comercianţi pe baza evaluărilor reale ale altor clienţi.”

    Sorin Stanciu susţine, de asemenea, că deocamdată nu există un plan de a introduce taxe pentru contul curent, iar prioritatea este de a dezvolta o bază semnificativă de clienţi şi pentru a face acest lucru banca se va angaja în a menţine costurile scăzute. „Totodată, deciziile pe care le luăm zi de zi au în spate tocmai intenţia de a menţine lucrurile astfel – de exemplu, momentan nu punem la dispoziţie carduri de plastic pentru contul curent, tocmai pentru că introducerea lor ar presupune să impunem anumite condiţii (e.g. stabilirea unor sume minime pentru tranzacţii sau pentru alimentare cont) pentru a putea menţine contul curent gratuit. Mizăm pe simplitate, iar acest lucru se reflectă în abordarea noastră faţă de produse şi design.”  

  • Una dintre cele mai mari bănci din lume are probleme: Profitul Goldman Sachs s-a prăbuşit cu 58% după ce creditele de consum şi-au pierdut avântul

    Golman Sachs a raportat în trimestrul al doilea un profit de 1,22 mld. dolari, în scădere cu 58%, faţă de anul trecut. Pierderile vin pe fondul unei cereri mai slabe pentru creditele de consum, dar şi din cauza unor probleme întâmplinate de departamentul băncii de gestionare a activelor, scrie The Wall Street Journal.

    Acţiunile s-au cotat la 3,08 dolari, mult sub aşteptările analiştilor care preconizau 3,16 dolari pe acţiune. Veniturile au fost de 10,9 miliarde de dolari, în scădere cu 8% faţă de anul trecut. Aceasta a depăşit totuşi cele 10,61 miliarde de dolari estimate de analişti.

    Goldman este singura dintre băncile mari care a ratat aşteptările privind câştigurile pe acţiune. Şi în timp ce Citigroup şi Morgan Stanley au raportat, de asemenea, scăderi ale profitului, cea a Goldman a fost cea mai mare.

    Acţiunile Goldman au scăzut cu 0,1% în premarket.

    La Goldman, veniturile din activitatea bancară de investiţii au scăzut cu 20%. Serviciile bancare de investiţii au fost aproximativ neschimbate la Morgan Stanley şi în scădere la JPMorgan şi Citigroup.

    Veniturile din tranzacţionare ale Goldman au scăzut cu 14%. Veniturile din tranzacţionare au scăzut, de asemenea, la Morgan Stanley, JPMorgan şi Citigroup.

    Ratarea profitului şi scăderea rentabilităţii capitalului reflectă provocările cu care se confruntă Goldman în timp ce încearcă să revizuiască două domenii ale activităţii sale – retragerea eforturilor ambiţioase de creditare a consumatorilor şi schimbarea modelului de gestionare a activelor.

    Goldman a declarat miercuri că a redus cu 504 milioane de dolari „fondul comercial” legat de unitatea sa de platforme de consum. Această unitate găzduieşte, printre altele, creditorul specializat GreenSky. Goldman a cumpărat GreenSky abia anul trecut, dar se află în proces de analiză a ofertelor de la potenţiali cumpărători.

    De asemenea, Goldman a înregistrat pierderi de aproximativ 485 de milioane de dolari legate de investiţii imobiliare, în mare parte legate de proprietăţi de birouri, în cadrul activităţii sale de gestionare a activelor.

     

     

  • O Rusie din ce în ce mai încolţită financiar analizează toate opţiunile pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, inclusiv o rublă digitală

    Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Dacă legislaţia privind crearea rublei digitale este aprobată, banca centrală a ţării ar putea începe testele cu noua monedă chiar de luna viitoare.

    Banca centrală plănuieşte să des­făşoare un proiect-pilot cu 15 dintre băncile ţării. Aceasta va permite persoanelor fizice şi companiilor să-şi deschidă un portofel digital pe platforma sa ce va fi accesibil prin orice bancă rusească.

    Tranzacţiile cu rubla digitală vor fi gratuite pentru persoane fizice, în timp ce companiile va trebui să plă­tească un comision de 0,3%.

    Banca centrală merge mai de­par­te cu proiectul după ce sancţiu­nile impuse de SUA şi aliaţii săi au tăiat accesul băncilor ruseşti la sis­temul financiar mondial. De ase­menea, băncile străine aplică politici din ce în ce mai restrictive plăţilor din Rusia, care încearcă să dilueze impactul sancţiunilor crescându-şi comerţul în monede naţionale cu China şi India.

    Rubla s-a devalorizat cu 18% în raport cu dolarul până în acest an, cea mai slabă performanţă din rân­dul monedelor pieţelor emer­gente. În plus, veniturile în scădere din ener­gie, dublate de o creştere a impor­turilor reduc excedentul de cont curent al Rusiei, în timp ce chel­tuielile legate de război pun presiune pe bugetul acesteia.

    Unii legislatori văd rubla digitală ca o posibilă cale prin care Rusia poa­te înlesni plăţile transfrontaliere. Totuşi, aceasta ar trebui legată mai întâi la platformele altor ţări pentru ca tranzacţiile internaţionale să fie posibile, iar până acum nu există niciun semn că acest lucru s-ar întâm­pla, arată Alexandra Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruseşti.

    Deocamdată, rubla ar putea în­lesni tranzacţiile interne şi transpa­rentiza tranzacţiile din teritoriile a­nexate de la Ucraina, potrivit a­cesteia.

    Peste jumătate din băncile centrale ale lumii analizează sau dezvoltă monede digitale, potrivit FMI. Cel puţin 20 lucrează la programe pilot.

    Euro digital este o oportunitate extraordinară de a soluţiona probleme reale, cum ar fi lipsa accesului la plăţi digitale, fragmentarea infrastructurii de plăţi europene şi fragilitatea financiară, însă pentru ca moneda să-şi poată atinge potenţialul ar fi necesară o limită mult mai ridicată decât cea de 3.000-4.000 de euro propusă în prezent de BCE, scrie Martijn Van der Linden, profesor la Hague University of Applied Sciences, într-o opinie publicată de EUobserver.

    În SUA, un test de câteva luni cu unele dintre cele mai mari bănci ale lumii a găsit că dolarii digitali pot fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a plăţilor interne şi transfrontaliere, notează Bloomberg.

    Iar în China, unde yuanul digital este testat în domenii ca transportul public şi comerţul electronic, ministerul resurselor umane şi asigurărilor sociale analizează posibilitatea includerii yuanului digital în sistemul cardurilor de asigurări sociale, potrivit China Daily.

     

  • Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: În timp ce spaniolii aleargă în toate direcţiile doar ca să mai economisească nişte bani, germanii s-au pus scos bani din bănci pe bandă rulantă, iar discrepanţele se manifestă pe tot continentul

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

    În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

    O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

    Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

    În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

    Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

    „Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

    Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

    Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

    Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

    Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

    „Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

  • Piaţa imobiliară a luat-o la vale. Creditarea ipotecară a scăzut cu 20% în ultimul an, iar numărul de tranzacţii imobiliare individuale s-a redus cu o treime în T1/2023

    ♦ De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la – 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse  sunt băncile pe piaţa imobiliară?

    Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).

    Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.

    La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.

    Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.

    „Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an.

    Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Evoluţia sectorului imobiliar rezidenţial afectează băncile, având în vedere că expunerile instituţiilor de credit în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, reprezentând 70% din creditele acordate populaţiei, respectiv 16% din total active bancare de la final de 2022, adică 112,2 mld. lei.

    Şi expunerile sectorului bancar faţă de segmentul imobiliar comercial sunt la un nivel ridicat, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor, conform BNR.

    Expunerile directe le băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 34,7 mld. lei (martie 2023), în creştere cu 15% în termeni anuali. În cazul expunerilor indirecte, însemnând credite garantate cu imobile, acestea au ajuns la 55,4 mld. lei (8% creştere în termeni anuali la martie 2023).

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 380 milioane lei în urma unei licitaţii de obligaţiuni, sub valoarea planificată, la un randament de 6,68% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 380 milioane lei în urma unei licitaţii de obligaţiuni cu o valoare nominală de 500 milioane lei, la un randament de  6,68% pe an.

    Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în  2027, la licitaţie participând şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 460 milioane  lei, din care ofertele competitive au însumat 360 milioane lei, iar cele necompetitive 100  milioane  lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 280 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 7,20%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,68%.

     În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice  nr.318 din martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare cu un nivel al  preţului mai mic de 101,59%, se arată în anunţ.

     

  • O companie bancară din India ajunge pentru prima dată printre cele mai valoroase bănci ale lumii în urma unei fuziuni

    O fuziune bancară din India creează un gigant care întrece Morgan Stanley şi Citigroup

    O companie bancară din India ajunge pentru prima dată printre cele mai valoroase bănci ale lumii în urma unei fuziuni. Protagoniştii sunt HDFC Bank şi Housing Development Finance şi împreună ei formează o afacere evaluată la 172 de miliarde de dolari, capabilă să se ia la întrecere cu liderii din SUA şi China, scrie presa internaţională. Noul grup bancar se situează pe locul patru în lume în funcţie de capitalizarea pe piaţă, în spatele JPMorgan Chase, Industrial and Commercial Bank of China şi Bank of America Corp, potrivit datelor Bloomberg. Fuziunea s-a finalizat pe 1 iulie şi este descrisă drept cea mai mare tranzacţie din lumea corporate a Indiei.

  • Concluzia unui experiment Fed: Cele mai mari bănci din SUA pot pierde până la 541 de miliarde de dolari în cazul unui panici generalizate. Cu toate acestea, băncile ar rămâne solvabile

    Cele mai mari bănci din SUA ar pierde 541 de miliarde de dolari într-un scenariu apocaliptic, dar au încă ar avea suficient capital pentru a absorbi pierderile, potrivit testelor de stres anuale efectuate de Rezerva Federală, scrie Financial Times.

    În urma testului Rezerva Federală a SUA a acordat note pozitive celor mai mari bănci, printre care JPMorgan Chase şi Goldman Sachs. Acest rezultat este în acord cu poziţia directorilor de pe Wall Street care au susţinut că instituţiile financiare ar putea rezista unui scenariu apocaliptic în care s-ar confrunta cu pierderi majore.

    Rezultatele experimentului vor ajuta, de asemenea, la determinarea a cât de mult capital trebuie să deţină băncile în următoarele 12 luni.

    Analiştii au prezis că cerinţele de capital ale unor instituţii precum Goldman, JPMorgan, Morgan Stanley şi Bank of America vor scădea. Acest lucru a întărit speranţele pentru dividende mai mari sau mai multe programe de stock buyback.

    „Rezultatele de astăzi confirmă faptul că sistemul bancar rămâne puternic şi rezistent”, a declarat Michael Barr, Fed vice-chair for supervision.

  • Semnal neaşteptat de la bănci. Au început să micşoreze dobânzile la depozite

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    ♦ Comparativ cu luna martie, o dobândă de 9% pe scadenţa de 12 luni nu se mai găseşte la nicio bancă de pe piaţa locală, cea mai mare fiind acum 8,75% ♦ Pentru scadenţa de 6 luni plaja este între 5% şi 8%, iar pentru scadenţa de 3 luni dobânzile se află între 4% şi 8%.

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că băncile îşi gestionează în permanenţă trezoreria şi de multă vreme au depozite suficiente, mai ales în condiţiile în care ritmul creditării nu a crescut, ci stagnează oarecum din cauza creşterii dobânzilor la credite.

    „Băncile nu sunt foarte interesate să atragă noi depozite şi îşi permit în felul acesta să ţină dobânzile destul de scăzute. Marja aceasta mare care s-a menţinut între dobânzi la depozite şi dobânzi la credite a făcut ca profitul băncilor în 2022 să fie la un nivel record. În general asta este o situaţie temporară, dar cât va ţine, care va fi situaţia pe piaţă anul acesta este greu de spus”, a explicat Aurelian Dochia. 

    El a mai adăugat că este puţin curios faptul că oamenii, în vremea pandemiei, au continuat să depună banii la bănci, deşi temerea era că veniturile, fiind scăzute sau stagnante, economiile vor scădea.

    „În practică au fost aproape permanent, cu mici excepţii, creşteri ale dobânzilor la depozite. De aceea, cred că în momentul acesta băncile nu sunt interesate să atragă noi depozite şi oferă dobânzi destul de scăzute. Raportul dintre viteza creditării, adică cât pot să plaseze băncile drept credite în momentul de faţă, şi volumul depozitelor este factorul determinant în această gestiune pe care o fac băncile a dobânzilor la credite şi depozite. Dacă de exemplu luna viitoare ar creşte foarte mult cererea de credite, atunci s-ar putea să asistăm la fenomenul în care băncile sunt nevoite să atragă depozite şi pot să mărească dobânzile pentru a atrage aceste noi depozite”, susţine analistul economic. Deşi scăderea dobânzilor la depozite poate fi percepută ca un semnal din partea băncilor privind scăderea presiunilor inflaţioniste, faptul că se anticipează o probabilă scădere a dobânzii BNR mai repede decât era aşteptată înseamnă, potrivit lui Aurelian Dochia că BNR deja a obţinut un rezultat, iar veniturile disponibile, care au scăzut pe parcursul anului trecut, şi consumul care creştea cu cifre foarte mari şi care s-a temperat anul acesta înseamnă mai degrabă începerea normalizării.

    BNR deja a obţinut un rezultat. Veniturile disponibile au scăzut pe parcursul anului trecut. Consumul care creştea cu cifre foarte mari în ultimul an s-a temperat deja anul acesta. Acum şi în România, ca şi în majoritatea celorlalte ţări care au fost în situaţii similare se pune problema aşa numitei normalizări. Adică banca centrală începe să se uite dacă nu este cazul să stopeze creşterile de dobânzi şi poate să înceapă chiar scăderea lor. Şi la noi s-a întâmplat stoparea, Bnca Centrală Europeană a decis şi ea stoparea creşterii dobânzilor. Pe de altă parte, deja câteva economii şi câteva zone din zona euro au fost în recesiune declarată statistic, iar în România a început din nou să se discute intrarea într-o scurtă recesiune şi deja nu mai are rost pentru banca centrală să se îngrijoreze de o creştere prea bruscă a consumului şi veniturilor disponibile”, a mai explicat Aurelian Dochia.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu a ofertelor pe care băncile le au în prezent la depozitele la termen în lei pentru populaţie, ZF a analizat nivelul dobânzilor oferite de 14 bănci, pentru cele trei scadenţe principale, respectiv 3 luni, 6 luni şi 12 luni, din informaţiile publicate pe Conso, comparator online. Nivelul dobânzilor prezentat pot suferi modificări în funcţie de mai multe criterii pe care băncile le folosesc pentru a îmbunătăţi oferta pentru fiecare client individual, precum canalul prin care constituie depozitul, suma pe care o depune, dacă salariul este încasat la bancă şi alte criterii sepcifice fiecărei bănci.

    Astfel, pentru scadenţa de 12 luni, din datele colecatate de pe comparatorul online, Intesa Sanpaolo Bank oferă o dobândă de la depozitul la termen în lei pentru populaţie de 8,75%. Deşi nivelul este cele mai mare dintre variantele prezentate de ZF, în urmă cu trei luni, TBI Bank oferea printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen în lei pe 12 luni, respectiv 9,3%. Pe de altă parte, tot în urmă cu trei luni, Intesa Sanpaolo avea o ofertă de dobândă de 8,50%, iar acum aceasta este cu 0,25 puncte procentuale mai mare, ceea ce înseamnă că instituţia de credit urmăreşte să atrag mai multe depozite de la clienţii săi.

    În ceea ce priveşte TBI Bank, care pe tot parcursul anului 2022 s-a menţinut cu ofertele la depozitele la termen în lei pentru populaţie de 10%, chiar dacă acest nivel era pe o scadenţă mult mai mare, de 5 ani, acum banca şi-a mai domolit oferta, ajungând la 8,45% pentru scadenţă de 12 luni, faţă de 9,3% în urmă cu trei luni. Din perspectiva celor mai mari bănci din sistemul bancar, nivelul dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie ating pragul de 8%, dar nu îl mai depăşesc, plaja menţinându-se în jurul a 7%.

    Pentru scadenţa de 12 luni, pe lângă Intesa Sanpaolo Bank şi TBI Bank, nivelul dobânzilor oferite de celelalte bănci analizate sunt de 8,1% în cazul ProCredit Bank, 8% în cazul UniCredit Bank, 7,7% la CEC Bank, 7,5% la BRD, 7,5% la Raiffeisen Bank, 7,5% la Eximbank, 7,45% la Garanti BBVA, 7,4% la Alpha Bank, 7% la BCR, 7% la ING Bank, 7% la OTP Bank şi 6,7% la Banca Transilvania. Comparativ cu nivelul dobânzilor din urmă cu trie luni care se aflau între 7% şi 9,3% pentru scadenţa de 12 luni, acum plaja este între 6,7% şi 8,75%.

    Din perspectiva ofertelor la dobânda pentru depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 6 luni, printre ofertele cele mai mari colectate de ZF de pe platforma Conso.ro, TBI Bank oferă 7,8%, Intesa Sanpaolo Bank 7,75%, ProCredit Bank 7,75%, Garanti BBVA 7,6%, OTP Bank 7,3%, Raiffeisen Bank 7,25%, Eximbank 7,25%, Alpha Bank 7,2%, BRD 7%, UniCredit Bank 7%, CEC Bank 6,7%, Banca Transilvania 6,5%, BCR 6,4%, iar ING Bank 5,25%. Comparativ cu luna martie 2023, nivelul maxim al dobânzilor la depozite pe care persoanele fizice putea să-l găsează era de 8,75%. Pe de altă parte, schimbări semnificative pe această scadenţă nu se observă. Cu toate acestea, Banca Transilvania a redus oferta de dobândă de la 7% în martie 2023 la 6,5%, BCR care a crescut ofeta cu 0,2 puncte procentuale, Intesa Sanpaolo care a majorat oferta cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce ProCredit Bank a majorat oferata cu 0,45 puncte procentuale.

    Din punctul de vedere al dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 3 luni, cele mai mari oferte analizate de ZF nu depăşesc 7,5%, iar plaja se restrânge şi mai mult în jurul nivelului de 7%. Astfel, Garanti BBVA oferă un nivel de doândă de 7,5%, Raiffeisen bank 7,2%, TBI Bank 7,1%, Alpha Bank 7%, Intesa Sanpaolo Bank 7%, OTP Bank 6,8%, Eximbank 6,65%, BRD 6,5%, UniCredit Bank 6,5%, CEC Bank, 6,45%, ProCredit Bank 6,3%, Banca Transilvania 6,1%, BCR 6,1%, iar ING Bank 4,75%. Comparativ cu martie 2023, ofertele băncilor se duceau şi spre 8%.

    Deşi băncile s-au mişcat destul de lent anul trecut privind creşterea dobânzilor la depozite, în timp ce inflaţia atingea câte un prag maxim în fiecare lună, nicio bancă nu a reuşit să ajungă cu ofertele la dobânzile oferite pentru depozitele la termen cel puţin la 10%, având în vedere că inflaţia urcase la peste 16%. Acum, în ultimele luni, băncile au început deja ajustări a ofertelor, dar acestea nu sunt neaparat doar orientate către scăderi, ci în anumite cazuri sunt chiar puţin mai mari. Conform ofertelor celor 14 bănci analizate de ZF, nivelul mediu al celor trei scadenţe principale se află în jurul nivelului de 7%.