BusinessMagazin

Tag: avioane

  • De ce dacă este interzis cu desăvârşire fumatul, există în continuare scrumiere în toaletele din avion

    Oricine a zburat vreodată cu un avion a observat semnul mai mult decât evident prin care se interzice fumatul, aflat deasupra majorităţii scaunelor. Toate acestea în contextul în care Administraţia Federală a Zborurilor (Federal Aviation Administration) a interzis fumatul în 1988 pe toate zborurile domestice din Statele Unite, iar apoi, în 2000, interdicţia s-a extins la toate avioanele comerciale din Statele Unite. Ulterior, şi operatori aerieni cu origini pe alte continente au luat decizia interdicţiei fumatului. Aşadar, de ce trebuie ca oamenilor să li se reamintească de faptul că nu au voie să fumeze în avion?

    Operatorii de zbor trebuie să respecte legile federale care presupun şi semnalarea în mod vizibil a interdicţiilor, în special cele împotriva fumatului. Desigur că cei care zboară în mod constant sunt familiarizaţi cu demonstraţiile de siguranţă şi ştiu că nu au voie să fumeze în avion, totuşi există mereu pasageri noi care nu cunosc aceste legi sau care chiar aleg să le ignore.

    De fapt, sute de persoane au fost acuzate şi pedepsite din cauză că au fumat în avion în ultimii ani. Din cauza faptului că anumiţi oameni aleg să încarce aceste reguli şi al hazardului de siguranţă pe care îl creează astfel, regulile FAA impun existenţa unor scrumiere în toaletele avioanelor, ca parte din „echipamentul minim” necesar al acestora. Legea afirmă că în timp ce fumatul nu este permis în aeronave, toaletele trebuie să includă „scrumiere care pot fi îndepărtate în apropierea intrării fiecărei părţi a uşilor toaletelor”.

    „Chiar dacă fumatul este interzis, mai mulţi oameni continuă să fumeze în aeronave. Astfel, există un loc pentru a pune ţigara, altul decât în coşul de gunoi sau într-un alt loc unde scrumul ar putea genera un incendiu”, a spus un oficial al FAA într-un articol publicat pe site-ul smartsign.com.

    Dar de ce semnul împotriva fumatului este menţinut aprins pe durata zborului? În afară de faptul că acestea reprezintă un mod constant de a ne reaminti că fumatul nu este permis la bord, semnele sunt acolo şi din motive legate de costuri. În plus, multe dintre aeronavele folosite în prezent de liniile comerciale şi-au primit certificările în anii ’80.

    Înainte de 1988, semnele de interzicere a fumatului erau folosite pentru a delimita locurile unde se fumează şi cele în care nu se fumează; odată ce aceste designuri au fost lansate în producţie, schimbările erau prea scumpe pentru aeronavă.  

     

  • Airbus a surclasat Beoing şi a devenit cel mai mare producător de avioane din lume

    Airbus a devenit cel mai mare producător de avioane din lume pentru prima dată din 2011, după ce a livrat produs şi livrat 863 de avioane în 2019, întrecându-i pe rivalii americani de la Boeing, transmite Reuters.

    O inversare a ierarhiei între cele două companii era de aşteptat din cauza producţiei lente a avioanelor cu probleme 737 MAX de către Boeing, care au primit interdicţie de zbor în primăvara lui 2019. Însă datele companiei europene arată ca distanţa dintre cele două companii nu este atât de mare, iar Boeing are încă şanse foarte bune de a-şi recupera prima poziţie.

    Airbus a fost nevoită să işi reducă obiectivele de producţie pentru 2019 cu 3% la finalul lunii octombrie, însă a suplimentat resursele necesare construirii avioanelor până în ultimele ore ale anului, ajungând la 863 de aeronave în 2019, cu 3 mai multe decât plănuiseră după revizuirea ţintei.

    Livrările au crescut cu 7,9% faţă de anul 2018, când au fost livrate 800 de aeronave.

    Airbus a refuzat să ofere declaraţii cu privire la cifrele de producţie, deoarece acestea trebuie verficate înainte de a fi finalizate şi publicate.

    Producătorii de avioane încasează veniturile pe comenzi atunci când avioanele sunt livrate, iar la finalul anului aceste companii sunt monitorizate îndeaproape de investitori.

  • Tarom anunţă că a semnat contractul pentru 9 avioane de tip ATR care să înlocuiască flota veche de 20 de ani

    Compania aeriană de stat Tarom a anunţat că a semnat un contract de leasing pentru nouă avioane de tip ATR, cu 72 de locuri, care vor intra în portofoliul companiei începând din februarie 2020. Noile avioane vor fi folosite pentru rute regionale şi vor înlocui ATR-urile pe care Tarom le are deja în flotă.

    Actualul ministrul al Transporturilor, Lucian Bode, a declarat anterior că Tarom a plătit în avans 900.000 de euro pentru achiziţionarea a nouă aeronave ATR fără a exista un contract semnat.

     „Suntem în proces de înnoire a întregii flote şi primele 4 avioane ATR 72-600 vor ajunge cel târziu în prima parte a lunii februarie”, potrivit unui anunţ al companiei pe Facebook. Valoarea contractului nu a fost menţionată.

    Cele nouă avioane de tip ATR pe care compania de stat vrea să le înlocuiască operează doar zboruri interne, iar şapte dintre ele au 21 de ani, două având 14 ani. Tarom mai are în flotă şi 12 avioane Boeing şi patru avioane Airbus.

    În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pierderi cumulate de peste 1,7 miliarde de lei (365 mil. euro), conform calculelor ZF.

     

  • Însoţitorii de zbor dezvăluie 10 lucruri pe care le observă în avioane şi pe care oamenii obişnuiţi le ignoră de cele mai multe ori

    Însoţitorii de zbor petrec sute de ore în aer în fiecare an, astfel că observă micile detalii despre avioanele în care lucrează sau pasagerii acestora. Iată câteva dintre acestea, potrivit unui articol al Business Insider:

     1. Observă atunci când pasagerii nu au bagaje. „Observ de fiecare dată când oamenii nu au bagaje cu ei şi câteodată acest lucru mi se pare ciudat”, a spus un însoţitor de zbor care lucrează pentru United Airlines.


    2. Pasagerii care sunt prost dispuşi.„Îţi poţi da seama după limbajul unei persoane sau după expresiile sale faciale ori dacă au plâns. Pentru unii oamenii poate fi dificil să zboare”, a mai spus însoţitorul de zbor de la United.


    3. Ce înseamnă „ding-ul” pe care îl auziţi deseori în avion. „Există numeroase sunete de acest tip care înseamnă anumite lucruri pentru personalul de zbor, dar pasagerii nu ştiu ce însemnă ce sunt”, a spus un însoţitor de zbor al Delta Airlines. Există sunete de acest tip pentru telefoane, atunci când avionul a ajuns la o altitudine de 3.000 de metri şi când sistemul de centuri este deschis sau închis, de exemplu.


    4. Când au pasagerii nevoie de cel  mai mult ajutor: „Observ atunci când pasagerul este o mamă singură cu copilul că ar putea să aibă nevoie de puţin mai mult ajutor sau de răbdare.”

    5. Localizarea celei mai apropiate ieşiri.

    6. Pasagerii cărora le este cel mai teamă: „Un pahar de vin îi poate calma”, spune un însoţitor de zbor de la PSA Airlines.

    7. Când pasagerii încearcă să îşi ţină bagajele în braţe în loc să le depoziteze sub scaunul din faţa lor: „Observ de fiecare dată atunci când încearcă să îşi ţină bagajul în braţe – întotdeauna”, a mai spus un însoţitor de zbor de la Envoy Air. „Încearcă să îl ascundă de mine. Observ mereu.”


    8. Unde este toaleta: „Eu, spre exemplu, ştiu mereu unde este toaleta, în timp ce pasagerul obişnuit, nu, în contextul în care localizarea poate fi diferită la unele aeronave”, a spus un însoţitor de zbor al Envoy Air.

    9. Ce părţi ale aeronavei sunt murdare: „Pasagerii pare că nu se gândesc să există ceva murdar în aeronavă”, ceea ce este amuzant, a spus Sally Ann MacLagan, un însoţitor de zbor care lucrează pentru Mesa Airlines.

    10. Ce poartă pasagerii: „Mă îngrijorează dacă poartă o haină de iarnă şi este vară”, a spus MacLagan.

  • Administratorii unui aeroport au descoperit o soluţie pentru pasagerii care se plictisesc cât timp aşteaptă

    Astfel, Denver International Airport are o zi pe săptămână dedicată unor activităţi ca yoga sau zumba, care se ţin în aer liber într-o zonă din apropierea sa, iar alte aeroporturi au săli de fitness cu duşuri sau săli de yoga, printre acestea numărându-se San Francisco International Airport ori McCarran Internatioal Airport din Las Vegas sau Baltimore International Airport. Alte aeroporturi, cum ar fi St. Paul din Minneapolis, dar nu numai, oferă pasagerilor trasee de plimbare de care aceştia pot afla descărcând o aplicaţie pe telefon.

  • Compania aeriană Blue Air vrea să meargă anul viitor la bursă pentru a strânge 50-60 de milioane de euro pentru investiţii „Aceasta este cifra necesară ca să reluăm creşterea”

    Blue Air, cea mai mare companie privată românească de transport aerian, vrea să se împrumute pe bursă prin listarea de obligaţiuni de până la 50-60 de milioane de euro, ofertă care ar putea demara în toamna anului viitor. Această etapă ar putea fi urmată de listarea pe bursă, conform informaţiilor furnizate de companie.

    „Ne-am propus să atragem 50-60 de milioane de euro din emisiunea de obligaţiuni. Aceasta este cifra necesară ca să reluăm creşterea şi să putem planifica si ajusta capacitatea pentru a deservi destinaţiile noi pe care le avem în plan pentru vara anului 2021. Listarea se va face probabil peste încă doi ani. Depinde de cât de mult vom putea accelera creşterea pentru că vrem să ajungem la o dimensiune a businessului şi la un nivel de profitabilitate care să fie atractiv pentru investitori”, a spus pentru ZF Oana Petrescu, CEO al Blue Air Aviation, companie controlată de Teodor Cristian Rada  (90%) şi grupul german din sectorul de logistică Zeitfracht (10%).

    Recent, compania şi-a schimbat modul de raportare al rezultatelor financiare şi a trecut la raportarea pe standarde IFRS. În anul financiar ce s-a terminat la 30 septembrie 2019,  Blue Air a realizat un profit operaţional IFRS de aproximativ 8 mil. euro, ceea  ce reprezintă un rezultat cu 27 mil. euro mai bun faţă de rezultatul anului financiar 2018, când a înregistrat o pierdere operaţională de 19 mil. euro (tot conform IFRS), conform informaţiilor furnizate de companie.  Înainte de costurile de restructurare, profitul net al anului financiar 2019 este în jurul a 3-4 milioane de euro,  iar  cu costurile de restructurare ajungem la break-even, a precizat Oana Petrescu. Ca cifră de afaceri, Blue Air a terminat anul financiar 2019 cu o cifră de afaceri de 390 de milioane de euro (fără taxe de pasageri, conform raportării IFRS).

    „Pentru anul financiar 2020 ne-am propus să rămânem la un nivel comparativ de venituri si de pasageri, în jur de 4,5 milioane de pasageri, dar cu rezultate financiare mult mai bune care să ne asigure o platformă solida pentru ca din 2021 să reluăm creşterea”, a declarat Oana Petrescu, care a venit la conducerea companiei în luna mai a acestui an. Ea s-a alăturat echipei Blue Air în ianuarie 2018, ca chief financial officer interimar şi turnaround manager. Ea are o experienţă de 28 de ani în finanţe, IT şi management comercial. Anterior, Oana Petrescu a fost partener de audit, risc advisory şi consultanţăa la Arthur Andersen, Ernst & Young şi Deloitte, precum şi vicepreşedinte executiv la Banca Comercială Romană – după privatizare.

    Ea spune că anul acesta compania a trecut printr-o serie de schimbări, inclusiv renunţarea la unele rute, menite să readucă compania pe profit. În anul calendaristic 2018, Blue Air Aviation a avut o  pierdere netă de 31 mil. euro şi o cifră de afaceri de 497 mil. euro după standardele româneşti de contabilitate.

    “Anul acesta principala noastră ţintă a fost să revenim la profitabilitate. După trei ani de creştere accelerată compania ajunsese într-o faza în care devenise tot mai greu să asigurăm independenţa businessului şi trebuia să demonstrăm atât partenerilor cât şi pasagerilor şi colegilor noştri că putem folosi capabilităţile construite (flota, baze, destinaţii, brand, cota de piata) ca bază pentru un business sustenabil”.

    Compania va renunţa treptat la avioanele clasice din flotă şi aşteaptă cele 12 aeronave Boeing 737 – MAX 8 comandate in 2016. După tragedia din Etiopia în care a fost implicat un astfel de model, Administraţia Aviaţiei Civile din China a decis ca toate companiile aeriene să suspende efectuarea zborurilor cu modelul Boeing 737- MAX 8, ca măsura de precauţie, aici fiind operată una din cele mai mari flote din acest model.

    Blue Air are în prezent o flotă formată din 25 de aeronave, iar anul viitor şi-a propus să opereze zboruri cu maximum 20 de aeronave- atât pentru a facilita reînnoirea flotei, cât şi pentru a stabiliza financiar compania înainte de a relua procesul de creştere.

    „Vrem să renunţăm la avioanele de generaţie mai veche până în iunie anul viitor. Deja în toamna aceasta o să începem un proces de retragere a acestor aeronave treptat astfel că până in iunie anul viitor vom ajunge să zburăm doar cu patru avioane de generaţie mai veche. (…) Ţinta noastra este ca din 2021 sa avem o flotă completa de aeronave de generaţie nouă. Astfel, planul este ca până la sfârşitul anului viitor să retragem treptat toate avioanele Boeing 737 300, 400 şi 500”, a precizat Oana Petrescu.

    Blue Air Aviation este fosta companie Blue Air Airline Management Solution, înfiinţată de Teodor Cristian Rada, Marius Puiu, Tudor Constantinescu şi Luciana Păunescu. Aceştia au înfiinţat compania cu puţin înainte de a prelua businessul de la omul de afaceri Nelu Iordache. Sub umbrela noilor acţionari, Blue Air a urcat pe locul doi în topul celor mai mari companii aeriene prezente pe plan local, depăşind compania de stat Tarom ca număr de pasageri. Ulterior, Marius Puiu, Tudor Constantinescu şi Luciana Păunescu au ieşit din acţionariatul companiei.

     

     

     

  • Franţa propune taxe pe carburanţii avioanelor şi navelor, pentru reducerea poluării

    Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, a propus marţi instituirea unei taxe europene pentru combustibilii avioanelor şi navelor, argumentând că reducerea poluării nu se poate concentra doar pe autovehicule.

    “Este de neînţeles ca obiectivele reducerii emisiilor de dioxid de carbon să fie fixate doar pe maşini, fără a exista vreun obiectiv pentru avioane sau nave. Propunem elaborarea unei taxe europene pentru avioane şi nave”, a declarat Bruno Le Maire, citat de cotidianul Le Figaro.

    În martie, un ministru regional din Belgia a cerut Consiliului UE să introducă în dezbatere o iniţiativă privind majorarea taxelor pentru cursele aeriene comerciale, din cauza poluării produse de avioane.

    În luna mai, Comisia Europeană a evocat ideea introducerii unei taxe pentru reducerea poluării produse de avioane.

  • Boeing va plati câte 144.500 de dolari familiilor victimelor din accidentele avioanelor 737 MAX

    Banii provin dintr-un fond de asistenţă de 50 milioane de dolari, anunţat de companie în iulie.

    Fondul, supravegheat de avocaţii de la Washington, Ken Feinberg şi Camille S. Biros, a început să accepte cereri, care trebuie depuse înainte de anul 2020.

    CEO-ul companiei, Dennis Muilenburg, a susţinut, într-o declaraţie, că Beoing continuă să-şi exprime „cele mai profunde simpatii” familiilor şi persoanelor dragi ale victimelor accidentelor. „Deschiderea acestui fond este un pas important în eforturile noastre de a ajuta familiile afectate”, a spus el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat cere ca avioanele să nu mai zboare peste unul dintre cele mai mari oraşe din România. Ce îl nemulţumeşte pe parlamentar

    Deputatul Adrian Dohotaru a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că zeci de mii de clujeni au sănătatea afectată de zborurile avioanelor care trec pe deasupra oraşului şi din acest motiv a cerut ROMATSA, care se află în subordinea Ministerului Transporturilor, să schimbe culoarul de zbor.

    „Am fcut această adresă, până la urmă, şi la presiunea a sute de clujeni, pentru că s-a făcut şi un sondaj pe un grup local de Facebook şi erau sute de clujeni care au declarat că sunt deranjaţi. Deranjul fonic şi poluarea cu kerosen afectează câteva zeci de mii de locuitori. Aeroportul este poziţionat în aşa fel, şi culoarele de zbor, încât străbat tot oraşul, iar bineînţeles, cartierele de lângă aeroport sunt cele mai afectate”, a spus deputatul Dohotaru.

    El a precizat că a transmis cererea Ministerului Transporturilor şi doreşte ca, împreună cu grupul de clujeni, să se întâlnească şi să discute cu autorităţile despre modificarea culoarului de zbor.

    „Am transmis solicitarea şi sunt alături şi de un grup de clujeni care au propus conducerii aeroportului ca, alături de reprezentanţi ROMATSA, să ne întâlnim şi să discutăm chestiunea aceasta, a culoarului de zbor”, a mai declarat parlamentarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea avocatului care a transformat Boeing într-un gigant al industriei aviaţiei

    William McPherson Allen s-a născut în Lolo, statul american Montana, pe 1 septembrie 1900. Allen a studiat la Universitatea din Montana, dar a obţinut licenţa în Drept la Harvard în 1925, obţinând ulterior o slujbă ca avocat stagiar la firma Donworth, Todd şi Higgins din Seattle. La casa de avocatură la care Allen era stagiar, unul din clienţi era Boeing Airplane Co., iar tânărul a fost desemnat să se ocupe de treburile legale minore ale companiei. În 1928, Allen a elaborat documentaţia pentru fuziunea dintre Boeing Air Transport şi Pacific Air Transport, ce a rezultat în United Airlines. El a avut grijă de problemele legislative ale companiei, iar în 1930 s-a alăturat Consiliului de Administraţie al Boeing şi firma a devenit Todd, Holman, Sprague şi Allen.

    În septembrie 1944, preşedintele companiei Boeing a murit brusc, iar consiliul de administraţie a căutat un înlocuitor care să se ocupe de tensiunile apărute între ingineri şi angajaţii din producţie. Allen a refuzat oferta de a prelua acea funcţie, argumentând că este avocat, nu inginer sau specialist în industrie. El s-a considerat necalificat în contextul aşteptărilor lăsate în urmă de fostul preşedinte, Philip Johnson. Cu toate acestea, şase luni mai târziu, el a preluat conducerea companiei în urma insistenţelor preşedintelui interimar, Claire Egtvedt.

    Allen a preluat compania Boeing într-o perioadă critică. Contractele pentru avioanele militare Boeing B-17 şi B-29 au fost anulate ca urmare a încheierii celui de-al doilea război mondial, lăsând Boeing într-o situaţie incertă, în timp ce industria aviaţiei civile se extindea. Pe baza acestui aspect s-au creat avioanele Lockheed Constellation cu patru motoare şi Douglas DC-4, superioare celor existente la acel moment în circulaţie.

    Prima ofertă postrăzboi de la Boeing pentru a profita de călătoriile aeriene a fost modelul 377 Stratocruiser, adaptat de la bombardierul B-29. Acesta a fost proiectat iniţial pentru transportul militar, astfel că oferea destul spaţiu şi părea ideal pentru serviciile de linii aeriene transcontinentale şi transoceanice nonstop. Dar, în ciuda performanţelor impresionante ale aeronavei, Boeing a vândut doar 55 de unităţi. Până la jumătatea anilor ’50, Boeing a continuat să genereze profit din contractele cu statul.

    Lucrurile aveau să se schimbe în 1954, când Allen a ales să dedice 16 milioane de dolari pentru a dezvolta un avion şi o cisternă de alimentare în aer pe care nimeni încă nu părea interesat să le cumpere; acest model avea să devină Boeing 707.

    În săptămâna în care prototipul 707 şi-a luat zborul, în iulie 1954, Allen a apărut pe coperta revistei Time, care a menţionat trei atribute principale ale sale, „A ştiut când să rişte. A avut încredere în designerii săi. A ştiut cum să creeze o echipă”.

    În 1968, când Allen s-a apropiat de cea de-a 68-a zi de naştere, s-a retras din funcţia de preşedinte şi a preluat rolul de preşedinte al consiliului. În 1970, a revenit pentru câteva luni după atacul de cord aproape fatal al preşedintelui în funcţie, T.A. Wilson. În 1972, Allen s-a retras complet din companie, păstrând doar funcţia de preşedinte onorific. În 1975, a fost inclus în Hall of Fame al revistei Fortune. William McPherson Allen a murit la 29 octombrie 1985, suferind de mai mulţi ani de Alzheimer.

    În prezent, Boeing este una dintre cele mai prolifice companii din domeniul aviaţiei, producând anul trecut 806 avioane comerciale şi 96 de avioane militare. Veniturile companiei s-au ridicat la 101 miliarde de dolari în 2018, cu un profit operaţional de aproape 12 miliarde de dolari, în vreme ce numărul angajaţilor este de peste 153.000 la nivel global.