Peste 20% din companiile mici şi mijlocii din Bulgaria întâmpină dificultăţi în a-şi revitaliza activitatea afectată de criza coronavirusului, potrivit Novinite.
Peste 75% dintre acestea au credite bancare neplătite şi numai aproximativ 15% au reuşit să profite de oportunităţile aduse de criză pentru a-şi dezvolta businessul, relevă un sondaj al Asociaţiei Naţionale a IMM-urilor.
China pune presiune crescândă pe companiile sale în condiţiile în care autorităţile ţării încearcă să profite de pe urma pandemiei pentru a-şi întări puterea industrială, scrie Bloomberg.
După ce a permis supravieţuirea firmelor ineficiente ani la rând, Beijingul permite de-acum intrarea acestora în faliment. Defaulturile pe obligaţiuni au urcat la un nivel record de 30 mi-liarde de dolari în 2020, printre companii numărându-se şi unele care au contat anterior pe garanţii implicite din partea statului.
Supervizarea şi penalizarea agenţiilor de rating de credit se intensifică, în timp ce bursele locale au delistat cel puţin 16 acţiuni anul trecut, cel mai ridicat număr din 1999.
Tendinţa se va accelera în noul an în condiţiile în care banca centrală chineză va înăspri condiţiile financiare, făcând mai dificilă supravieţuirea firmelor de stat sau private cu un cash flow inadecvat.
Redresarea economică şi moneda locală puternică conferă strategilor un spaţiu sporit pentru a se concentra pe reducerea datoriilor din sistemul financiar, datorii situate la un nivel record de 277% din PIB.
Beijingul a lansat în ultimele luni mai multe măsuri menite să crească eficienţa pieţelor de capital ale ţării, cât şi calitatea companiilor sale. Pe măsură ce China îşi înăspreşte atitudinea faţă de industrie, relaxarea controlului său asupra pieţelor financiare le va permite investitorilor, mai degrabă decât statului, să penalizeze companiile cu un management deficitar şi să răsplătească creşterea.
Temerile privitoare la dependenţa companiilor chineze de pieţele americane pentru finanţare au determinat probabil în parte astfel de acţiuni, dar şi strategia economică a Partidului Comunist ce pune accent pe întărirea cererii interne joacă un rol.
Deşi banca centrală chineză nu va majora probabil dobânzile în lunile următoare, aceasta a semnalat în mod repetat că-şi va modera oferta de credit ieftin. Însă consecinţele pentru cele mai vulnerabile companii pot fi brutale, iar o înăsprire excesivă a politicii monetare ar putea afecta recuperarea economiei mondiale, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.
Finanţarea viitoarelor motoare de creştere ale Chinei fără o destabilizare a sistemului său financiar cu un nivel ridicat de îndatorare necesită o reechilibrare atentă a celei de-a doua mari economii a lumii.
Pentru China şi companiile sale, o mişcare de o astfel de amploare poate avea success dacă firmele ineficiente sunt lăsate să se prăbuşească, potrivit lui Carlos Casanova, economist pentru Union Bancaire Privee.
Vaccinurile pentru combaterea Covid-19 au fost lansate într-un timp record, iar la mai puţin de un an de când coronavirusul a început să răvăşească lumea, milioane de oameni au fost deja vaccinaţi, potrivit Bloomberg.
Programele lansate deja în Marea Britanie şi în SUA dau o imagine despre cum ar trebui să arate campania de imunizare prin care este vizată întreaga populaţie a planetei, adică toţi cei aproape 8 miliarde de oameni din toate colţurile lumii.
Cu siguranţă, există multe motive de optimism, în contextul în care vaccinurile reprezintă cea mai bună modalitate, sau chiar singura, de a combate boli infecţioase. Spre exemplu, variola a fost eradicată, iar poliomelita este la un pas de a fi eradicată, fiind transmisă în continuare doar în două ţări din lume. Însă, campaniile globale de vaccinare au nevoie de timp – decenii, de obicei – ceea ce sugerează că boala nu va fi eradicată prea curând, indiferent de tehnologie, resurse şi determinare.
„Aş fi surprins să văd eradicarea acestui virus acum, în condiţiile în care s-a răspândit în toată lumea. Aş fi chiar şocat dacă ţinem cont de cât de contagios este virusul”, a declarat Walter Orenstein, fost director în cadrul Centrului Naţional pentru Controlul Bolilor din SUA.
Primele probleme de ofertă şi distribuţie au început deja să apară în primele zile din campania de vaccinare din SUA. În acelaşi timp, Marea Britanie a vaccinat doar 138.000 de persoane în prima săptămână de campanie, deşi britanicii au fost prima naţiune vestică ce a început vaccinarea.
Între timp, Europa nu a început încă vaccinarea, iar prognozele arată că nu va începe înainte de Crăciun.
Există temeri din ce în ce mai mari legate de timpul necesar pentru a vaccina cea mai mare parte din populaţia planetei, în condiţiile în care ţările bogate au rezervat mai multe doze de vaccin decât au nevoie, iar pentru ţările sărace nu a rămas mai mult de o doză la zece persoane.
„Este foarte, foarte complicat să ne asigurăm că dozele de vaccin sunt produse şi distribuite într-un mod echitabil la nivel global, atât din considerente morale, cât şi economice”, a declarat Mark Suzman, directorul executiv al Fundaţiei Bill & Melinda Gates.
Campaniile de vaccinare în masă au reprezentat de-a lungul istoriei unele dintre cele mai bune intervenţii în ceea ce priveşte săătatea publică şi au jucat un rol important în creşterea speranţei de viaţă. Spre exemplu, speranţa de viaţă în SUA a crescut cu 50% în ultimul secol datorită vaccinurilor.
Circa o treime din morţile înregistrate de americani în anii 1900 au fost înregistrate în cazul copiilor cu vârste de sub 5 ani, majoritatea cauzate de variolă, pojar şi tuse convulsivă – toate acestea fiind prevenite astăzi prin imunizare.
Criza COVID-19 a dus la o creştere a inegalităţii salariale la nivel mondial, iar aceasta va fi doar parţial compensată de subvenţii de stat şi politici privind salariul minim, avertizează Organizaţia Internaţională a Muncii, potrivit Financial Times.
În ultimul raport al agenţiei ONU se arată că nivelul sau rata de creştere a salariilor medii a scăzut în două treimi din ţările pe care le-a putut monitoriza în prima jumătate a acestui an, muncitorii cu cele mai scăzute salarii având cel mai mult de suferit.
Autorităţile olandeze au recurs la o mascotă sub înfăţişarea unui monstru albastru pentru a avertiza că sfârşitul perioadei de tranziţie a Brexitului peste o lună presupune o problemă monstru pentru utilizatorii portuari, scrie Euractiv. „Existenţa sau lipsa unui acord nu are nicio importanţă când vine vorba de operaţiunile portuare“, a declarat Mark Dijk, coordonator pe probleme legate de Brexit pentru Portul din Rotterdam.
Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legătură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în conturi, a câştigat definitiv procesul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca “nefondat”.
“Respinge recursul formulat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr.4114 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, potrivit informaţiilor anunţate de ICCJ.
Sentinţa definitivă a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.
Decizia ICCJ de ieri vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti lua decizia să anuleze decizia prin care Raluca Ţintoiu a fost amendată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea autorizaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plătească fostei şefe a NN Pensii daune morale în valoare de 1.000 de euro, potrivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.
Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă, iar ASF a făcut recurs.
Sancţiunile au fost aplicate de ASF în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare administrator de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii cu Raluca Ţintoiu la conducere a creat mare agitaţie la nivel politic, însuşi liderul PSD de la acel moment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“.
În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, fapt care s-a şi întâmplat.
Avertizarea Cod galben de ceaţă este valabilă până la ora 23:00.
Zonele vizate sunt: Cugir, Sebeş, Săsciori, Vinţu de Jos, Pianu, Şpring, Şibot, Săliştea, Gârbova, Câlnic, Cut, Doştat – judeţul Alba
Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Zagon, Zăbala, Ozun, Sânzieni, Ghelinţa, Cernat, Breţcu, Ojdula, Catalina, Vâlcele, Boroşneu Mare, Ghidfalău, Dobârlău, Reci, Lemnia, Ilieni, Poian, Chichiş, Brateş, Mereni, Moacşa, Valea Mare, Dalnic – judeţul Covasna
Braşov, Făgăraş, Săcele, Codlea, Victoria, Prejmer, Predeal, Tărlungeni, Feldioara, Ghimbav, Dumbrăviţa, Hărman, Bod, Vulcan, Hălchiu, Cristian, Şinca, Teliu, Recea, Sânpetru, Mândra, Voila, Budila, Şercaia, Hârseni, Viştea, Ucea, Părău, Lisa, Crizbav, Beclean, Sâmbăta de Sus, Drăguş – judeţul Braşov
Sibiu, Avrig, Sălişte, Şelimbăr, Roşia, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Porumbacu de Jos, Orlat, Cristian, Şura Mare, Arpaşu de Jos, Şura Mică, Tilişca, Apoldu de Jos, Chirpăr, Cârţişoara, Cârţa, Ludoş, Bruiu – judeţul Sibiu.
Se va semnala ceaţă care va determina scăderea vizibilităţii sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri.
Guvernele europene ar trebui să ridice treptat măsurile de carantină şi celelalte de restricţii pentru a preveni al treilea val de infecţii, a declarat preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit CNBC.
Europa se confruntă încă din luna septembrie cu a doua creştere masivă de cazuri de COVID-19 din 2020, fapt ce a dus la reaplicarea măsurilor adoptate iniţial în primăvară. În ciuda unor scăderi din câteva state, numerele rămân ridicate şi nu oferă niciun semn că ar încetini în scurt timp.
Experţii din domeniul sănătăţii din Belgia spun că ritmul de creştere din ultimele două luni a fost alimentat după ce guvernele au decis să redeschisă şcolile şi să le permită angajaţilor să se reîntoarcă la muncă.
„Vom propune ca autorităţile să realizeze o eliminare treptată şi coordonată a măsurilor de carantină şi să evităm riscul pe care îl prezintă un nou val de infecţii”, a declarat von der Leyen în cadrul videoconferinţei de joi.
Până acum, Europa numără peste 11 milioane de cazuri de coronavirus, iar Franţa, Spania şi Italia rămân cele mai afectate ţări din Uniunea Europeană. În plus, Republica Cehă, Austria, Luxemburg şi Slovenia înregistrează cea mai mare rată de infectare din ultimele 14 zile.
Academician Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) au adresat o scrisoare deschisă în care avertizează asupra riscurilor aduse de majorarea pensiilor cu 40% asupra economiei.
Semnatarii poartă singuri responsabilitatea acestui text, care nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi.
Mai jos aveţi opinia:
Lupta cu pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca.
Marea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu consolidare fiscala/bugetara in anii ce vin.
România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului.
În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei. Cu cat cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limta efecte sociale negative.,
România va avea în 2020 un deficit bugetar in jur de 9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie. Tari cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României si situatia de la vecini.
Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE şi ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari.
Este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata, consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar reintra in recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.
Concilierea redresarii economice cu consolidarea fiscala/bugetara
In 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea. Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil ca pieţele sa accepte deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala/bugetara graduala inca din 2021
Redresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.
O corecţie intempestiva ar submina relansarea economica. Corecţia ordonata reclama un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB in 2024.
Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, Romania fiind in procedura de deficit excesiv.
Pasul de corecţie macroeconomica depinde de mersul economiei, de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare.
Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare . Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale.
Oricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta astfel incat sa induca conformarea la plata a contribuabililor.
In 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7% din PIB concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.
Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin.
Trebuie avuta in vedere problematica sociala pe fondul robotizarii, eliberarii de forta de munca; aceasta implica existenta de resurse in bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, desi nu este realista disponibilizarea unui numar mare de persoane din sectorul public intr-o perspectiva imediata, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie sa fie restranse.
Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar si se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia si Bulgaria arata ca reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.
Efortul cresterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu cresterea eficientei cheltuirii banului public reclama, intre altele, mai multa transparenta, lupta contra evaziunii fiscale si a practicilor neloiale de optimizare fiscala (ex: impozitarea sa sa se faca unde se realizeaza business-ul, nu unde este inregistrat), restructurarea si informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor si tratamentelor fiscale preferentiale care au erodat baza de impozitare.
Banii europeni şi “chestiunea macroeconomică”
Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregata prin cheltuieli guvernamentale de cateva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă; ar avea functie anti-ciclica esentiala. Banii europeni ar ajuta si finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.
Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscala. De notat ca resursele din Facilitatea europeana de redresare si rezilienta ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul national de redresare si rezilienta, ce trebuie trimis la Bruxelles pana in aprilie 2021, sa fie ambitios, realist si profesionist intocmit astfel incat sa respecte cerintele CE Consolidarea fiscala ne-ar apropia de intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 si Uniunea Bancara, de aderarea la zona auro, in momentul incare economia va fi pregatita pentru asa ceva.
Intr-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională având în vedere provocările viitoare. Sa avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sanatate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educatie si sanatatea publica sunt in fapt, in parte, investitii in capital uman.
România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.
Economia viitorului va fi diferita fata de cea de inainte de pandemie si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbarile ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitara, de noi tehnologii si de politicile statelor in abordarea schimbarilor climatice.
Un număr de 28 de judeţe se vor afla sub Cod galben de instabilitate atmosferică de luni seară până marţi la prânz, potrivit unei avertizări emise de Administraţia Naţională de Meteorologie. De marţi după-amiază până vineri, ANM anunţă ploi îndeosebi în jumătatea de nord a ţării.
Avertizarea intră în vigoare luni la ora 18:00 şi expiră marţi la ora 12:00 şi anunţă instabilitate atmosferică temporar accentuată şi ploi însemnate cantitativ.
În Oltenia, Moldova şi local în Muntenia, Transilvania şi Maramureş vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi 25…35 l/mp şi pe arii restrânse, îndeosebi în Moldova şi în zona de munte, 40…60 l/mp.
Ploi şi manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala şi în restul teritoriului, iar în sud-est şi vest vor fi intensificări temporare ale vântului, cu rafale în general de 45…55 km/h.
Avertizarea vizează judeţele Maramureş, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Harghita, Mureş, Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Alba, Caraş Severin, Hunedoara , Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Teleorman şi Olt.
Începând de marţi după-amiază şi până vineri, va ploua însemnat cantitativ îndeosebi în jumătatea de nord a ţării.