BusinessMagazin

Tag: autoturisme

  • Cum să-ţi iei Maserati la preţ de Duster. ANAF scoate mai multe la vânzare

    ANAF organizează la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2017, licitaţie publică pentru vânzarea unor automobile.

    Printre cele aflate la vânzare se află două autoturisme Maserati Quatroporte, una cu an de fabricaţie 2004 şi alta cu an de fabricaţie 2005. La licitaţie mai sunt Jaguar XKR Supercharged (2008), KIA Ceed 1,6 CRDi EX, Mitsubishi Montero (2006).

    Cele două Maserati au preţ de evaluare de 53,100 de lei (11.700 de euro) şi respectiv 47.250 de lei. Jaguarul se vinde cu 37.500 lei, KIA cu 17,250 şi Mitsubishi cu 18,896 de lei.

    Preturile au fost stabilite de un evaluator independent, acreditat de Asociaţia Naţionalã a Evaluatorilor Autorizaţi din România-ANEVAR.

    Cei interesaţi de cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să depună dosarele până la data de 25.04.2017 la sediul ANAF.

  • Cum să-ţi iei Maserati la preţ de Duster. ANAF scoate mai multe la vânzare

    ANAF organizează la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2017, licitaţie publică pentru vânzarea unor automobile.

    Printre cele aflate la vânzare se află două autoturisme Maserati Quatroporte, una cu an de fabricaţie 2004 şi alta cu an de fabricaţie 2005. La licitaţie mai sunt Jaguar XKR Supercharged (2008), KIA Ceed 1,6 CRDi EX, Mitsubishi Montero (2006).

    Cele două Maserati au preţ de evaluare de 53,100 de lei (11.700 de euro) şi respectiv 47.250 de lei. Jaguarul se vinde cu 37.500 lei, KIA cu 17,250 şi Mitsubishi cu 18,896 de lei.

    Preturile au fost stabilite de un evaluator independent, acreditat de Asociaţia Naţionalã a Evaluatorilor Autorizaţi din România-ANEVAR.

    Cei interesaţi de cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să depună dosarele până la data de 25.04.2017 la sediul ANAF.

  • Taxe speciale de poluare în Londra pentru autoturismele, camioanele şi autobuzele cu motoare vechi

    Crearea Zonei de Emisii UltraScăzute (ULEZ) va avea loc în aprilie 2019, fiind devansată faţă de septembrie 2020, aşa cum era prevăzut iniţial.

    “Aerul din Londra este letal, iar eu nu voi sta fără să fac nimic”, a declarat Sadiq Khan, care suferă de astm.

    Zona de poluare scăzută ar urma să fie extinsă la întreaga Londră din 2020 pentru autocare, autobuze şi camioane, iar pentru autoturisme, la perimetrul dintre Aeroportul London City, Stadionul White Hart Lane, Kew Gardens şi Clapham Common din 2021.

    Taxa zilnică de acces va fi plătită pentru toate vehiculele cu motoare vechi, respectiv propulsiile benzină care nu îndeplinesc standardele de emisii Euro 4 şi modelele diesel sub Euro 6.

  • Vrei să-ţi cumperi Prima Maşină? Cu câţi bani te ajută statul?

    Prin acest program se încurajează achiziţia de autovehicule situate în palierele joase de preţ sau maşinile puţin poluante cu litraj mic şi consum redus de combustibil. De asemenea, se doreşte continuarea mecanismului care să conducă la diversificarea paletei de produse de credite auto la costuri mai mici decât cele practicate la momentul actual.

    IATĂ AICI CE AJUTOR PRIMEŞTI DE LA STAT ÎN PROGRAMUL PRIMA MAŞINĂ

  • Business Lease ocupă prima poziţie pe segmentul de management al flotelor, cu o cotă de piaţă de 27%

    „România a afişat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 4,7%, fapt care a stimulat, de asemenea, vânzările de autoturisme noi în 2016. Această evoluţie poate fi trecută în contul companiilor, deoarece mai mult de 70% din aceste maşini noi au fost cumpărate prin vânzări de flote şi leasing operaţional, de către segmentul B2B. Sunt mulţumit să văd că şi noi am înregistrat o creştere în 2016 a portofoliului de leasing operational, o creştere de 21%”, declară Philip Aarsman, Managing Director al Business Lease România. „Importanţa pe care o acordăm pieţei din România poate fi confirmată şi prin decizia luată de Business Lease Group, cu sediul în Olanda, acţionarul majoritar al Business Lease România, care ne-a majorat capitalul social cu 9 milioane de lei, la un total de 10,5 milioane lei. Această infuzie demonstrează o susţinere a planului de dezvoltare a afacerilor din România, pregătit pentru 2017.”

    Compania a implementat două tipuri de sondaje, ce măsoară gradul de satisfacţie al clienţilor, dar şi al şoferilor care utilizează maşinile (Customer and Driver Satisfaction Surveys), pentru că acest tip de feedback ajută la îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite.

    Astfel, rezultatele din 2016 arată că peste două treimi dintre clienţi recomandă compania şi sunt de părere că serviciile Business Lease România sunt de la foarte bune la excelente. Mai mult, peste 86% dintre ei apreciază gradul de profesionalism, expertiza, eficienţa şi pregătirea angajaţilor. Aceste aspecte reies şi din sondajul adresat şoferilor, care arată că peste 90% dintre aceştia apreciază suportul oferit, monitorizarea constantă şi eficienţa cu care sunt livrate maşinile.

    Business Lease furnizează soluţii complete de Leasing operaţional şi Mobilitate, atât pentru companii mari, cât şi pentru companii mici şi mijlocii. În plus, compania oferă importatorilor şi dealerilor soluţii personalizate în domeniile de leasing captiv, finanţarea stocurilor dealerilor şi alte produse şi servicii de finanţare.

  • ANALIZĂ: Piaţa auto a avut cel mai bun an din şase, atât la maşini noi, cât şi la autoturisme rulate

    Septembrie a fost cea mai bună lună pentru acest segment, cu peste 12.000 de autoturisme noi înmatriculate, iar februarie luna cea mai slabă, cu numai 5.000 de exemplare înmatriculate, arată studiul privind evoluîia pieţei auto realizat de Autovit. Un impact important l-a avut Programul Rabla care, deşi a început abia în iunie şi s-a încheiat în 20 decembrie 2016, a avut succes şi a primit mai multe suplimentări în acest interval impulsionând astfel piaţa.

    Piaţa maşinilor second-hand din import a avut un an record, în care a avansat cu 18% şi s-a apropiat de pragul de 300.000 de unităţi, nivel de peste trei ori mai mare faţă de 2011. Cea mai bună lună a fost august, cu peste 31.000 de autoturisme rulate înmatriculate, iar cea mai slabă a fost ianuarie, cu sub 17.000.

    Reînmatriculările (tranzacţii cu masini rulate, deja înmatriculate pe plan intern) au înregistrat, la fel ca maşinile noi, al treilea an consecutiv de creştere, avansul fiind de 10% în 2016 faţă de 2015. Cea mai slabă lună a fost ianuarie, cu 16.000 de maşini reînmatriculate, iar cea mai bună a fost august, cu peste 24.000 de exemplare care şi-au schimbat proprietarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România

    În 2016, BMW Group a obţinut cele mai bune vânzări ale sale din istoria companiei, al şaselea an consecutiv în care compania stabileşte un nou record al livrărilor, astfel că datorită celor trei mărci – BMW, MINI şi Rolls-Royce – îşi păstrează poziţia de lider global al constructorilor auto premium. După ce a înregistrat o creştere constantă a livrărilor de-a lungul anului, 2.367.603 automobile ale BMW Group au fost vândute în 2016, o creştere de 5,3% în comparaţie cu anul anterior. Creşterea internaţională se vede şi în România, explică Cristian Vlaşin, sales and business development manager, BMW Group România. „În mod tradiţional, România avea o evoluţie diferită şi un mix total diferit faţă de alte pieţe. Diferenţele în cauză tind să scadă, devenim din ce în ce mai vizibili, o piaţă matură în achiziţii. Oamenii sunt la a treia, a cincea maşină, sunt mult mai pregătiţi să înţeleagă ce înseamnă automobilul sau ce probleme să îşi pună la achiziţie, ce întrebări trebuie puse înainte să fie prea târziu. Ştim cu toţii, acum câţiva ani nimeni nu întreba unde îşi face service-ul, cât îl costă sau la ce preţ poate revinde maşina. Acum, nimeni nu mai cumpără dacă nu ştie aceste lucruri sau până nu apare un orizont pentru valoarea reziduală.”

    La modul general, managerul spune că piaţa a mers puţin mai bine decât se aştepta. „Era destul de greu să anticipăm creşteri atât de mari; BMW nu doar că a ţinut pasul cu creşterea, a mai şi câştigat din cota de piaţă”, spune Vlaşin. Adaugă că există un interes din ce în ce mai mare pe noile tehnologii, mai ales pe I-uri. Şi modelele hibrid câştigă teren din nou, nu neapărat ca şi volume absolute foarte mari dar ca şi pondere în totalul vânzărilor. „Evident, şi maşinile SAV (sports activity vehicles) sunt în continuare extrem de căutate. Ca surpriză ar fi zona de sedan – Seria 3 şi Seria 5, în special Seria 5, care, chiar fiind pe finalul ciclului de viaţă, a fost numărul unu pe segment. Nu în ultimul rând, la capitolul performanţă peste medie au fost Seria 1 şi Seria 2. Este primul contact cu zona premium de la subpremium, reprezintă practic un upgrade.”

    Potrivit estimărilor ZF, piaţa auto locală a revenit oficial la peste 100.000 de autoturisme noi livrate într-un an, iar anul 2016 s-a încheiat cu un volum de cel puţin 110.000 de maşini; Dacia a fost în continuare cel mai vândul brand, cu peste 30.000 de unităţi livrate. Vânzările către persoane fizice, care au reprezentat în 2016 circa 20% din piaţă, au fost susţinute de programul Rabla, care deşi a demarat târziu a fost extins treptat de la 17.000 la 25.000 de tichete a 1.500 de euro fiecare, ajungând astfel la volumul din anul anterior. Astfel, românii au cheltuit anul trecut pe maşini noi 1,7 miliarde de euro, în vreme ce piaţa maşinilor vechi importate din vest s-a ridicat la 2 miliarde de euro.

    La autoturisme, topul pe mărci, după primele 11 luni ale anului 2016, era condus de către Dacia, cu 31.844 unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 unităţi (10,6% cotă de piaţă, volume în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%).

    Cu cele 14.000 unităţi livrate pe piaţa autohtonă în primele 11 luni ale anului trecut, Dacia Logan a fost cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 unităţi (+19,9%), Dacia Duster cu 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 unitaţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV cu 3.117 unităţi (+6,5%).

    În funcţie de tipul de combustibil, ponderea autoturismelor diesel a înregistrat la nivelul lui 2016 o scădere de 7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule. Ca urmare, motorizările diesel mai reprezintă doar 48,9% din piaţă, comparativ cu anul 2015, când, după aceeaşi perioadă, ponderea acestora era de 53%. „Au fost câteva creşteri semnificative în toată Europa, în general cred că vorbim de 8% la nivel european per ansamblu. Toate pieţele mari au crescut, au fost şi unele care au avut creşteri fantastice, precum Slovacia sau Spania; sunt foarte multe efecte pozitive la nivel european din zone care sunt deja renumite ca fiind pieţe cu probleme. Încep să se redreseze, să crească, să ajungă la potenţialul lor de acum câţiva ani”, remarcă Vlaşin. Dincolo de creşterea totală de piaţă, spune el, a fost cota de piaţă a segmentului premium în total vânzări. Spre exemplu, în Germania, producătorii sunt aceeaşi şi în top 3 la vânzări de vehicule premium, dar şi în top 3 la volume; în România, această situaţie nu se va regăsi prea curând, dar segmentul premium a depăşit 10%, după câţiva ani în care s-a situat în jurul valorii de 8%. „Asta înseamnă nu doar o creştere cantitativă, ci şi un alt mix: nu doar că se cumpără mai mult, dar se cumpără mult mai multe produse premium. Trebuie remarcat însă că acest procentaj, raportat la pieţele mature, nu este unul senzaţional. Este infim dacă îl raportăm la Germania, Marea Britanie sau pieţele nordice.” Modelul BMW cu cel mai mare suuces în România a rămas, şi în 2016, SUV-ul X5. Iar 2018 va fi un an extrem de important în ceea ce priveşte clasa SUV. Compania va lansa două segmente noi: X2, care a fost prezentat sub formă de concept la Paris şi va fi lansat în vara lui 2018, şi X7, un model de lux peste X5 ca dimensiuni şi preţ. Tot pentru 2018 este anunţat şi SUV-ul Rolls Royce, brand ce face parte din portofoliul producătorului german.

    Cât de mult vor mai fi însă oamenii interesaţi de clasa SUV? „Gândiţi‑vă că tehnologiile verzi sunt din ce în ce mai dezvoltate: o maşină care avea deja două tone şi ceva, dacă o mai echipai şi cu baterie ar fi ajuns pe la vreo trei tone, fizic nu mai erau compatibile. Acum toate aceste neajunsuri sunt deja depăşite şi eu cred că performanţa bateriilor va creşte, vedem şi în cazul altor categorii de produse ce ritm de evoluţie au. Şi trebuie să avem în vedere că pot deveni chiar şi mai eficiente, şi mai prietenoase cu mediul, având în continuare atuurile care există la o maşină de genul acesta, de la siguranţă la ţinută de drum şi altele. Ai multe argumente ca să alegi raţional un SUV”, remarcă Cristian Vlaşin.

    Dana Popescu, manager BMWi, este de părere că SUV-urile se vând atât de bine la noi pentru că românii fac drumuri foarte lungi cu maşina. „Dacă se pune problema de mers la Viena, cred că 90% preferăm să luăm maşina; dacă întrebi lucrul ăsta în Germania, cred că toată lumea ia avionul, nimeni nu mai foloseşte maşina pe drumuri mai lungi de 300‑400 de kilometri.”

    Pe lângă segmentul de autovehicule, cei de la BMW spun că urmăresc cu atenţie şi alte zone de business, care au un fel de rol de barometru: piaţa de camioane şi cea de real estate, unde există o creştere peste prognoză în ceea ce priveşte segmentul de birouri. Iar zona de birouri, spune Cristina Vlaşin, înseamnă şi investiţii străine, care pot constitui primul pas către investiţiile publice.

  • Bentley a înregistrat o creştere de 56% a vânzărilor în Europa

    Bentley Motors a livrat 11.023 maşini în 2016, o cifră record în cel de-al patrulea an consecutiv în care a depăşit 10.000 de maşini livrate. Acest rezultat reprezintă o creştere de 9% faţă de 2015 (10.100 autoturisme).

    Cele două Americi au rămas regiunea numărul 1 pentru Bentley, în timp ce atât Europa, cât şi Marea Britanie, au înregistrat creşteri. Cererea ridicată pentru Bentley Bentayga, venită de pe toate pieţele globale în 2016, a jucat un rol cheie în înregistrarea acestui succes.

    „Am lansat pe piaţă primul SUV de lux din lume, Bentayga, am inaugurat prima clădire ca parte a expansiunii noastre din domeniul cercetării şi dezvoltării şi ne-am prezentat ambiţiile de potenţiale investiţii în fabrica noastră din Crewe, Marea Britanie. Privind în perspectivă, obiectivul nostru este de a continua să investim în automobile de lux care stabilesc noi standarde în segmentul din care fac parte, în tehnologii inovatoare şi de a juca un rol principal în definirea viitorului mobilităţii de lux”, a declarat Wolfgang Dürheimer, preşedinte şi CEO Bentley.

    În 2016, regiunea cu cele mai mari vânzări a fost cea a continentelor americane, unde s-au livrat 2.792 de unităţi Bentley, comparativ cu 2.864 în 2015, reprezentând 25% din livrările globale. Lansarea Bentayga, în cea de-a doua jumătate a anului 2016, a generat rezultate record, raportat la o perioadă de doar 6 luni.

    În Europa, vânzările au crescut cu 56% faţă de anul anterior, înregistrând 2.676 de unităţi livrate în 2016, comparativ cu 1.695 în 2015. Piaţa de origine a Bentley, Marea Britanie, a înregistrat şi anul trecut vânzări puternice, clasându-se pe locul al treilea în topul regiunilor cu cele mai mari vânzări, cu 1.692 de livrări – o creştere de 16% faţă de 2015, când au fost livrate 1.457 de unităţi.

    În Orientul Mijlociu, Bentley a livrat 1.239 de automobile în 2016, faţă de 1.274 în anul precedent.

    În China, Bentley a livrat 1.595 de unităţi, în uşoară scădere faţă de 2015, an care se încheiase cu 1.615 de unităţi livrate.

    Anul trecut, în regiunea Asia-Pacific s-au livrat 423 de unităţi, comparativ cu 455 în 2015, în timp ce în Japonia şi Coreea de Sud s-au livrat 606 automobile Bentley, în scădere faţă de 740 de unităţi în anul anterior.

  • Oraşul în care numărul bicicletelor l-a depăşit pe cel al autoturismelor

    Senzorii care contorizează numărul bicicliştilor din capitala Danemarcei au înregistrat în noiembrie un nou record: în Copenhaga sunt acum mai multe biciclete decât autoturisme.

    În cursul ultimului an, în circulaţia zilnică au intrat încă 35.080 de biciclete, numărul total al acestora ajungând la 265.700, faţă de 252.600 de maşini care circulă în capitala daneză. Municipalitatea din Copenhaga a făcut numărători manuale ale traficului în mai multe locuri din centrul oraşului, începând din 1970, când existau 351.133 de autovehicule la un număr de 100.071 de biciclete. În 2009, edilii au instalat primul contor electric de biciclete în zona primăriei, iar acum există 20 de astfel de aparate care monitorizează circulaţia rutieră în urbe.

    Din anul 2005, s-a investit 1 miliard de coroane daneze în infrastructura pentru biciclete, care a inclus şi mai multe poduri destinate doar circulaţiei cu bicicleta sau pedestre. În ultimul an, traficul pe bicicletă a sporit cu 15%, iar cel cu autoturisme a scăzut cu 1%, în vreme ce populaţia Copenhagăi a crescut constant. În perspectivă, se prognozează că populaţia oraşului propriu-zis va înregistra un spor, de la 600.000 de locuitori urmând să ajungă la 715.000, în următorii 15 ani.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Oraşul în care numărul bicicletelor l-a depăşit pe cel al autoturismelor

    Senzorii care contorizează numărul bicicliştilor din capitala Danemarcei au înregistrat în noiembrie un nou record: în Copenhaga sunt acum mai multe biciclete decât autoturisme.

    În cursul ultimului an, în circulaţia zilnică au intrat încă 35.080 de biciclete, numărul total al acestora ajungând la 265.700, faţă de 252.600 de maşini care circulă în capitala daneză. Municipalitatea din Copenhaga a făcut numărători manuale ale traficului în mai multe locuri din centrul oraşului, începând din 1970, când existau 351.133 de autovehicule la un număr de 100.071 de biciclete. În 2009, edilii au instalat primul contor electric de biciclete în zona primăriei, iar acum există 20 de astfel de aparate care monitorizează circulaţia rutieră în urbe.

    Din anul 2005, s-a investit 1 miliard de coroane daneze în infrastructura pentru biciclete, care a inclus şi mai multe poduri destinate doar circulaţiei cu bicicleta sau pedestre. În ultimul an, traficul pe bicicletă a sporit cu 15%, iar cel cu autoturisme a scăzut cu 1%, în vreme ce populaţia Copenhagăi a crescut constant. În perspectivă, se prognozează că populaţia oraşului propriu-zis va înregistra un spor, de la 600.000 de locuitori urmând să ajungă la 715.000, în următorii 15 ani.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro