BusinessMagazin

Tag: auto

  • Unul dintre cei mai mari producători auto din lume anunţă că va CONCEDIA mii de angajaţi şi că marca sa de lux va fi complet electrică în următorii ani

    Jaguar Land Rover a declarat că va concedia 2.000 de persoane din echipa globală. Cu toate acestea, compania a adăugat că analiza organizaţională nu a avut impact asupra angajaţilor plătiţi pe oră, scrie CNBC.

    Anunţul a venit la doar câteva zile după ce JLR a anunţat că marca sa de lux Jaguar va fi complet electrică până în 2025 şi că modelele electrice ale întregii sale linii de producţie vor fi lansate până în 2030.

    Compania, deţinută de Tata Motors, a declarat că marca sa Land Rover va lansa şase modele complet electrice în următorii cinci ani, primul în 2024.

    Tata Motors a înregistrat trei trimestre consecutive de pierderi, pe măsură ce criza COVID-19 a afectat vânzările companiei, exacerbând incertitudinile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cererea slabă şi costurile în creştere, dar a revenit pe profit în al ultimul trimestru al anului trecut.

  • Unul dintre cei mai mari producători auto din lume anunţă că va CONCEDIA mii de angajaţi şi că marca sa de lux va fi complet electrică în următorii ani

    Jaguar Land Rover a declarat că va concedia 2.000 de persoane din echipa globală. Cu toate acestea, compania a adăugat că analiza organizaţională nu a avut impact asupra angajaţilor plătiţi pe oră, scrie CNBC.

    Anunţul a venit la doar câteva zile după ce JLR a anunţat că marca sa de lux Jaguar va fi complet electrică până în 2025 şi că modelele electrice ale întregii sale linii de producţie vor fi lansate până în 2030.

    Compania, deţinută de Tata Motors, a declarat că marca sa Land Rover va lansa şase modele complet electrice în următorii cinci ani, primul în 2024.

    Tata Motors a înregistrat trei trimestre consecutive de pierderi, pe măsură ce criza COVID-19 a afectat vânzările companiei, exacerbând incertitudinile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cererea slabă şi costurile în creştere, dar a revenit pe profit în al ultimul trimestru al anului trecut.

  • Premieră pe piaţa asigurărilor auto: Allianz-Ţiriac reduce la jumătate numărul întrebărilor adresate clienţilor pentru emiterea unei poliţe

    Allianz-Ţiriac, al doilea cel mai mare asigurător de pe piaţa locală, a decis să simplifice procesul de achiziţie a asigurărilor auto şi reduce la jumătate numărul de întrebări adresate clienţilor pentru emiterea unei poliţe.

    Astfel, în mai puţin de 5 minute şi după maximum 11 întrebări, clienţii persoane fizice primesc asigurarea auto, My Car (Casco si RCA) sau RCA, direct pe e-mail.

    În piaţă, numărul de întrebări este dublu şi poate ajunge la maximum 40 de întrebări.

    “Clienţii care accesează platforma companiei au posibilitatea să obţină o cotaţie tarifară în timp real şi să încheie asigurarea pe loc. În cazul în care îşi doresc să obţină mai multe informaţii despre acoperiri şi pachetul cel mai potrivit pentru nevoile lor, după obţinerea unei cotaţii online, pot să solicite o discuţie cu un consultant Allianz-Ţiriac sau să ne contacteze telefonic. Soluţia de simplificare va fi în curând disponibilă tuturor partenerilor de distribuţie ai Allianz-Ţiriac – agenţi şi brokeri – şi va continua să fie dezvoltată”, transmit reprezentanţii Allianz-Ţiriac.

    Noua modalitate de cotare şi achiziţie completează iniţiativele de simplificare ale Allianz-Ţiriac, precum serviciul Claims Tracker care permite clienţilor să monitorizeze oricând stadiul dosarului de daună şi să încarce online toate documentele necesare soluţionării acestuia.

    „Soluţia de simplificare pe care am lansat-o astăzi, în prima fază pe website-ul Allianz-Ţiriac, va fi disponibilă în perioada imediat următoare tuturor partenerilor noştri de distribuţie – agenţi şi brokeri”, spune Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări.

    În varianta simplificată de achiziţie a asigurărilor auto, clienţii oferă informaţii despre maşină şi sofer, primesc oferta de preţ, stabilesc detaliile finale, iar după validare, primesc electronic asigurarea. Soluţia Allianz-Ţiriac comunică cu bazele de date publice, ceea ce permite precompletarea automată a datelor de identificare a autovehiculului şi face astfel achiziţia mult mai rapidă.

    Obţinerea unei cotaţii, dar şi achiziţia simplificată pot fi efectuate direct de pe computer, telefon mobil sau tabletă, în limba română sau în engleză.

    Noua modalitate de cotare şi achiziţie pe segmentul asigurărilor auto a fost lansată de grupul Allianz în acelaşi timp în toate ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est.

  • După 20 de ani în care majoritatea companiilor mari erau conduse de străini, acum tot mai mulţi români revendică aceste posturi

    În 15 ani, Mihai Bordeanu a evoluat treptat de la FMCG şi industria alimentară la funcţii de top management în industria auto europeană.

    Executivii români devin tot mai cunoscuţi la nivel european şi mondial, iar după aproape 20 de ani, timp în care importatorii şi producătorii locali erau conduşi de expaţi, locul acestora este luat treptat de români. Dar numai după ce aceştia din urmă au câştigat mai mulţi ani de experienţă pe alte pieţe.

    Cel mai recent exemplu în acest sens este al lui Mihai Bordeanu, care şi-a început cariera în domeniul bunurilor de larg consum, la Reckitt Benckiser în 2002, pentru ca aproape două decenii mai târziu să ajungă Director Dacia pentru regiunea Europei de Sud-Est. A fost director regional pentru Lexus, a popularizat conceptul ediţiilor speciale al modelelor cât a fost director de marketing şi director comercial la Toyota şi ulterior, din 2010 a condus marketingul mărcii Dacia, atât în România cât şi în pieţele „cu volan pe dreapta precum Marea Britanie, dar şi Cipru sau Malta.

    Acum, Mihai Bordeanu a preluat, începând cu 1 ianuarie, funcţia de Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe, iar de la 1 februarie îl va prelua pe cel de Country Head România. Mihai Bordeanu era vicepreşedintele mărcii Dacia.

    Din noua funcţie, Mihai Bordeanu va conduce divizia comercială a Dacia pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, iar Christophe Dridi va coordona la nivel regional activitatea uzinei de la Mioveni.

    Este pentru prima dată din 2002 încoace când la conducerea Dacia vine un român. Ultimul în funcţia de director general a fost Constantin Stroe, care a deţinut funcţia inclusiv după venirea francezilor la Mioveni în 1999.

    Christophe Dridi, fostul preşedinte şi director general al Automobile Dacia şi Group Renault România a preluat de la 1 ianuarie, responsabilitatea perimetrului industrial din România, Rusia şi Maroc, în funcţia de VP Global Access Industry şi VP Industry Dacia şi Lada. Astfel, Dridi va conduce întreaga gamă entry pentru Europa şi Eurasia şi va gestiona nu doar uzina de la Mioveni ci şi cele două uzine din Rusia, de la Moscova şi Toliatti dar şi cele două din Maroc, Tanger şi Casablanca.

    Schimbările vin în urma organizării Groupe Renault în jurul mărcilor sale, grupate în patru unităţi de business (business units) – Renault, Dacia şi Lada, Alpine şi New Mobility.

    În 2010, la 35 de ani, Mihai Bordeanu, fostul şef regional al mărcii premium Lexus prelua echipa de conducere a direcţiei comerciale a grupului Renault pe piaţă locală, care controlează vânzările Dacia, Renault şi Nissan în valoare de aproape 500 mld. euro la acea vreme.

    Mihai Bordeanu devenea în 2010 unul dintre puţinii români recrutaţi de grupul francez pentru echipa de management.

    Prima ieşire în prim-plan a lui Mihai Bordeanu avea loc în 2009 când prelua conducerea mărcii Lexus la nivel regional, însă mandatul său a fost lovit de criza financiară.

    La finalul anului 2009 Mihai Bordeanu, Brand Manager pentru Balcani al Lexus, marca de lux din cadrul grupului Toyota, consideră că nu chiar toţi dealerii auto trebuie salvaţi de la faliment. „Dacă nici acum, pe vreme de criză, managerii nu pot să aşeze compania pe nişte fundamente economice sănătoase, probabil că nu vor reuşi să o facă niciodată. Până la urmă, şi falimentul e o soluţie., declara la acea vreme Bordeanu.

    În cadrul Toyota România, Mihai Bordeanu a fost director de marketing începând cu anul 2006, iar ulterior a fost numit director comercial, în perioada celor două mandate ale sale vânzările mărcii japoneze ajungând la aproape 10.000 de unităţi, faţă de puţin peste 6.000 la sfârşitul lui 2005.

     

    Cum arată CV-ul lui Mihai Bordeanu: De la iaurturile Danone în 2002, la şeful Dacia la nivel regional

    ►1 februarie 2021 – Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe şi Country Head Romania

    ►1 septembrie 2019 – Vicepreşedinte Dacia

    ►1 martie 2016 – Director de vânzări şi marketing pentru Renault în regiunea Eurasia

    ►1 februarie 2010 – Director de marketing pentru Dacia

    ►1 ianuarie 2009 – Director regional pentru Balcani pentru marca Lexus

    ►1 septembrie 2007 – Director comercial pentru Toyota în România

    ►1 august 2006 – Director de marketing pentru Toyota în România

    ►1 martie 2004 – Director de marketing pentru Danone

    ►1 februarie 2002 – Senior Brand Manager în cadrul Danone

  • Mutare fulger: Producătorul auto Audi vrea să elimine motoarele cu ardere internă în 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice

    Producătorul auto Audi, parte a grupului Volkswagen, vrea să elimine motoarele cu ardere internă din portofoliul companiei în următorii 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice, conform săptămânalului german WirtschaftsWoche, citat de Reuters.

    Compania lucrează în prezent la un calendar concret pentru acest plan şi ar putea începe în lunile următoare să anunţe termene fixe pentru oprirea producţiei în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă.

    Articolul din presa germană îl citează pe Markus Duesmann, CEO-ul Audi, care a declarat că „protejarea mediului înconjurător şi succesul economic merg bine împreună”.

  • Călători români, transport made in Poland. Cum a evoluat în plan local compania Solaris, care produse autobuze şi troleibuze folosite în Cluj, Oradea şi alte oraşe importante din ţară

    După aproape un deceniu în care s-a luptat să îşi păstreze poziţia lângă brandurile turceşti cu preţuri mici, vânzările locale ale producătorului polonez de vehicule de transport în comun Solaris au prins avânt, sub auspiciile finanţărilor europene implementate în urmă cu câţiva ani. Cum arată astăzi parcul auto din cele opt oraşe româneşti în care compania asigură soluţii de transport?

    În perioada 2014-2019 am înregistrat afaceri cumulate de 85 de milioane de euro. Fiind prezenţi de aproape 15 ani pe piaţa locală, putem spune că România este de departe cea mai dinamică piaţă la nivel regional pentru mijloacele de transport nepoluante datorită alocărilor de fonduri de finanţare oferite de Uniunea Europeană şi de Fondul de Mediu”, a spus Daniel Ciolan, general manager al Solaris România, într-o conferinţă de presă organizată recent. Potrivit lui, la nivelul anului 2019, circa 4-5% din veniturile totale ale Solaris Bus & Coach la nivel global au provenit din piaţa locală.

    Compania a intrat în România în 2006, „într-o perioadă grea, în care piaţa românească era extrem de dependentă de finanţări, foarte greu de obţinut. De fapt, lipsa de finanţare a şi generat un trend în care preţul să fie principalul factor de departajare a ofertelor. Solaris fiind un brand premium sigur că era dificil să ne menţinem la preţ cu produsele din Turcia de exemplu, care erau, evident, mult mai ieftine. Începând cu 2017-2018, când finanţările europene au intat în funcţiune şi pentru vehiculele de transport, dintr-o dată lucrurile s-au schimbat fundamental, şi piaţa pentru autobuze, mai ales pentru autobuze verzi, a crescut considerabil”, explică Daniel Ciolan.

    Din acel moment, preţul nu a mai jucat un rol semnificativ, pentru că, în cazul finanţărilor europene, „efortul unei primării este de doar 2% din valoarea autovehiculului, aşa că autorităţile au putut să se îndrepte către soluţii de calitate, premium, şi ca dovadă, şi afacerea Solaris în România, după 2017, a avut o creştere semnificativă”.

    În prezent compania a ajuns, în plan local, la un parc auto de peste 300 de vehicule, dintre care aproape jumătate sunt propulsate electric. Businessul este prezent în opt oraşe, unde deţine şi puncte de asistenţă şi service: Craiova (29 de autobuze diesel), Cluj-Napoca (40 de autobuze diesel, 41 de autobuze electrice şi 50 de troleibuze), Piteşti (70 de autobuze diesel), Braşov (contract semnat în 2020, pentru 26 de troleibuze), Satu Mare (contract semnat în 2020 pentru 11 autobuze hibrid), Galaţi (17 troleibuze), Baia Mare şi Oradea, cifrele reprezentând livrări făcute în ultimii 5 ani. Alte 65 de vehicule sunt programate pentru livrare în 2021: 16 autobuze electrice la Craiova, 20 de troleibuze la Ploieşti, 20 de autobuze hibrid la Galaţi, şase autobuze hibrid la Satu Mare şi trei troleibuze la Mediaş.Vehiculele Solaris au o capacitate cuprinsă între 70 şi 210 călători, iar investiţia în dezvoltarea unui model nou depinde de foarte mulţi factori, în primul rând de tipul vehiculului, notează Daniel Ciolan. „Putem spune însă că este de ordinul milioanelor de euro.” În ceea ce priveşte preţul soluţiilor de transport dezvoltate de companie, acesta se încadrează într-o marjă de 200.000 de euro pentru vehiculele diesel şi 700.000 de euro pentru vehiculele propulsate cu hidrogen. Cel mai popular tip de vehicul din portofoliul Solaris la nivel internaţional este autobuzul electric Urbino E12, iar numărul de vehicule achiziţionat de o instituţie depinde „de necesarul parcului auto şi dimensiunea acestuia, calculată direct proporţional cu numărul de locuitori ai localităţii respective. Bineînţeles, nu în ultimul rând, volumele depind şi de abilitatea autorităţilor de a atrage fondurile necesare achiziţiei.”

    Potrivit executivului, în ultimii ani, cererea de vehicule electrice a cunoscut, în Europa, o evoluţie extraordinară, fiind un proces de creştere într-o continuă dinamică. „Estimările noastre arată o creştere anuală de circa 20-30%. Cu siguranţă, aceste procente se vor majora în anii următori, pe măsură ce transportul ecologic va fi susţinut din ce în ce mai mult şi va deveni o prioritate pentru mediul urban şi nu numai.” În Europa, compania a livrat peste 1.100 de autobuze electrice.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, „putem spune că România a făcut câteva salturi peste etape”, notează Daniel Ciolan. „Astfel, de la diesel s-a făcut o trecere bruscă direct la autobuzele de înaltă tehnologie, precum cele electrice sau hibrid. Acest trend va continua şi în anii următori atât timp cât vor exista finanţările de la Uniunea Europeană şi Fondul de mediu care susţin achiziţiile de mijloace de transport în comun ecologice.”

    Din rândul competitorilor, executivul enumeră: MAN, Mercedes, Iveco, Volvo, BYD, cărora li se adaugă, în piaţa locală, firmele din Turcia.

    El mai spune că cea mai mare problemă a pieţei locale a fost mult timp „resursa financiară, care din păcate a cimentat criteriul preţului ca fiind cel mai important”. După 2016, adaugă el, au apărut accesările de fonduri UE şi deodată preţul a început să nu mai aibă ponderea iniţială în luarea deciziei de achiziţie. „Au fost cazuri în care preţul influenţa cu până la 90% decizia de achiziţie. Astăzi, finanţările sunt accesibile, însă noua provocare este de multe ori procedura de desfăşurare a licitaţiilor, care duce la termene foarte mari de evaluare. Avem, de exemplu, licitaţii care au depăşit un an în stadiul de evaluare – sau chiar 18 luni – şi încă nu sunt finalizate.”

    Daniel Ciolan, general manager Solaris România: „În viitor, autovehiculele folosite pentru transportul public vor fi cu siguranţă echipate cu tehnologie AI (Inteligenţă Artificială) şi conectate la matricea smart-city a localităţii respective.” 

    Vorbind despre transportul viitorului, Daniel Ciolan spune că, în opinia sa, acesta va fi autonom, cu propulsie electrică sau cu hidrogen. „În viitor, autovehiculele folosite pentru transportul public vor fi cu siguranţă echipate cu tehnologie AI (Inteligenţă Artificială) şi conectate la matricea smart-city a localităţii respective.”

    Pe plan internaţional, compania fondată în 1996 are 2.600 de angajaţi, dintre care 200 în subsidiare din afara Poloniei, incluzând România, cu o echipă de şase angajaţi. În cele aproape două decenii de activitate, producătorul a vândut 19.000 de vehicule – 1.487 numai anul trecut – atât în Europa cât şi în afara graniţelor continentului, în Turcia, Israel, Maroc şi Emirate, iar reprezentanţii businessului spun că în curând vor atinge pragul de 20.000 de vehicule livrate. Brandul este astăzi prezent în 750 de oraşe din 32 de ţări şi a înregistrat, în 2019, venituri de 604 milioane de euro, faţă de la 433, în 2018.

  • Dacia prezintă cele mai noi modele în transmisiuni live Internet, Facebook şi YouTube

    În zilele de 2, 3 şi 4 decembrie sunt organizate câte trei transmisiuni directe din showroom. Pe parcursul acestora, camerele de filmat aduc sub ochii privitorilor fiecare detaliu referitor la designul exterior şi interior al modelelor, redând ambianţa din habitaclu sau prezentând dispunerea comenzilor şi funcţionarea echipamentelor multimedia.

    Complet interactive, aceste sesiuni – cu durata de 20 de minute fiecare, difuzate la orele 09:30, 14:30 şi 18:30 – permit totodată publicului care le urmăreşte să primească răspunsuri în direct la eventualele întrebări legate de noile modele.

    Sesiunile sunt transmise prin streaming simultan pe site-ul https://live.dacia.ro/dacia, pe pagina de Facebook Dacia România (www.facebook.com/DaciaRomania/) precum şi pe canalul de YouTube dedicat Dacia România.

    În cursul primei zile ale acestei campanii ingenioase, peste 10.000 de vizitatori au urmărit live transmisiunile din Showroom-ul Virtual Dacia.

    Dacia a lansat în luna septembrie a treia generaţie de modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway, cu design nou, o platformă şi echipamente noi, un stil contemporan, o motorizare ECO-G eficientă şi economică şi cele mai noi motorizări pe benzină.

     

     

     

  • Harta investiţiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România şi ce lipseşte

    Un sfert dintre judeţele României au în poziţia de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de maşini sau de componente pentru industria auto – şi toate sunt investiţii străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiţie străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia judeţelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeş, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeaşi hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanţi ai industriei alimentare lideri într-un judeţ sunt producătorul din industria de morărit şi panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii Broadhurst şi Fabrica de Lapte Braşov a grupului grec Olympus.

    Judeţele Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Teleorman au un stoc al investiţiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânşi” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece judeţe la care se adaugă Bucureştiul şi Ilfovul au atras cel puţin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în Bucureşti, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

    Ruptura dintre judeţele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din judeţ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajaţi în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în acelaşi an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piaţa de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    În Dolj, investiţia realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forţe din judeţ, iar prezenţa Ford şi Dacia în judeţele Dolj şi Argeş a atras şi zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în judeţele vecine. Ilfovul a câştigat şi el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Investiţiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede şi lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 judeţe din ţară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiţii comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o ţară care domină topurile europene ale producţiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puţin. Mai mult, între liderii judeţelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit şi panificaţie deţinut de fondul de investiţii Broadhurst şi care este cea mai mare companie din judeţul Vâlcea şi Fabrica de Lapte Braşov (Covasna).

    Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în judeţe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăşi) şi Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă şi Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomiţa), companii care au activităţi în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au şi o puternică amprentă în agrobusiness.

    Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din judeţe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii judeţelor.

    Polarizarea investiţiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferenţe majore între judeţe vecine, diferenţe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.

  • Un startup auto din China, lansat în urmă cu şase ani, a ajuns să valoreze mai mult decât General Motors. Compania a debutat pe bursa din New York în urmă cu doi ani

    După un ultim trimestru puternic, acţiunile companiei auto Xpeng, cu sediul în Guangzhou, au crescut joi cu 33% pe bursa din New York. În aceeaşi zi, acţiunile producătorului chinez de autoturisme electrice Li Auto a înregistrat un plus de 27% pe Nasdaq, iar acţiunile Nio – un constructor de vehicule electrice cu sediul în Shanghai – au crescut cu 12%, potrivit Fortune.

    Nio, companie lansată în urmă cu şase ani, a raportat un plus de peste 1.000% de la începutul anului până în prezent şi a ajuns la o capitalizare bursieră de circa 65 de miliarde de dolari, cu aproape 10 miliarde mai mult decât gigantul american General Motors. Producătorul a debutat pe bursă în septembrie 2018.

    „Investitorii caută următoarea mare vedetă”, spune Bill Russo, fondatorul şi CEO-ul firmei de consultanţă financiară Automobility.

    Totuşi, Nio încă nu a reuşit să înregistreze profituri, trecând anul trecut printr-o rundă de finanţare de un miliard de dolari pentru a-şi putea continua procesele de producţie.

    Guvernul de la Beijing şi-a propus ca maşinile electrice să reprezinte 50% din piaţa auto până în 2035. În prima jumătate a anului, Tesla a devenit cel mai mare comerciant de automobile electrice din China, semnalând un „punct de cotitură” în cadrul pieţei auto, spune Russo.

    Piaţa vehiculelor electrice poate ajunge în viitorul apropiat la 110 trilioane de dolari, iar Tesla se pregăteşte să devină următoarea companie de un trilion de dolari, în condiţiile în care acţiunile au crescut cu peste 300% în 2020 şi nivelul de producţie a atins niveluri record în timpul pandemiei de coronavirus.

     

  • Raport: Maşinile verzi câştigă teren în preferinţele europenilor, vânzările din T3 cresc cu 128%

    Mai mult de jumătate (54%) din maşinile hibride şi electrice vândute la nivel global în T3 au fost cumpărate de consumatorii din Europa, urmaţi de cei din China, cu 30%, şi din SUA, cu 16%, iar tendinţa va continua până la finalul anului, potrivit raportului ”E-Mobility Sales Q4” al PwC.

    În Europa au fost vândute 711.000 vehicule electrice şi hibride, în trimestrul al treilea, cu 128% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat la vehiculele hibride, 386.000 unităţi (+97%), urmate de cele electrice (BEV), 179.000 unităţi (+121%), şi cele hibrid plug-in (PHEV), 146.000 unităţi (+316%).

    ”În pofida scăderii generale a pieţei auto, determinată de pandemie, cererea pentru vehiculele electrice şi hibride este stimulată de numeroase programe locale, dar şi de lansările de noi modelele de către mărci premium. Şi în România, vedem un interes mai mare pentru această categorie de vehicule. Totuşi creşterea înmatriculărilor rămâne modestă, de 9% în primele nouă luni, potrivit APIA. Menţinerea programului Rabla Plus şi lansările anunţate pe acest segment, atât de producătorii locali, Dacia Renault (Spring) şi Ford (Puma), cât şi de alţi constructori auto, vor susţine dezvoltarea acestui segment pe plan naţional”, a declarat Daniel Anghel, Partener şi Liderul Industriei Auto din cadrul PwC România.

    Primele cinci pieţe ale UE (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie) au înregistrat cea mai rapidă creştere, de 146%, de la intrarea în lockdown în primul trimestru şi până în prezent, până la 579.000 înmatriculări noi doar în trimestrul al treilea. Vânzările de maşini hibride plug in au crescut cu peste 400% în Franţa şi Germania, în timp ce vânzările de vehicule electrice s-au dublat în toate cele cinci ţări. Cota totală de piaţă a vehiculelor electrice pentru aceste pieţe se situează la 19%.

    Cumpărătorii din China preferă în majoritate maşinile electrice, comparativ cu cei din Europa şi SUA, care preferă hibridele.

    În timp ce pandemia COVID-19 a lovit puternic piaţa vehiculelor pe benzină şi diesel, segmentul vehiculelor electrice a crescut datorită produselor din ce în ce mai atractive, capacităţii mai mari a bateriei, proceselor de vânzare eficiente şi preţurilor mai accesibile.

    În China, vânzările de vehicule electrice din trimestrul al treilea s-au situat la 395.000 vehicule, cu 49% mai mari decât în perioada similară din 2019. În intervalul menţionat, în SUA au fost vândute 216.000 maşini verzi noi, cu doar 8% mai multe.

    Provocările operaţionale cu care se confruntă producătorii pe acest segment de piaţă sunt problemele tehnice şi limitările aprovizionării.

    Pe măsură ce vânzarea continuă să accelereze, companiile care au intrat deja pe piaţă cu modele electrice şi concepte inovatoare de produse, de la prize de încărcare la sisteme de baterii şi electrificare completă, încep pentru prima dată să culeagă roadele investiţiilor masive din ultimii ani.