BusinessMagazin

Tag: austeritate

  • Proteste masive la Roma contra austerităţii (VIDEO)

    Manifestaţia, organizată de sindicatele CGIL (Confederaţia Generală Italiană a Muncii) şi FIOM al metalurgiştilor, are loc în contextul în care încrederea cetăţenilor în coaliţia fragilă de centru-dreapta care a preluat puterea la începutul lunii este în scădere, conform sondajelor, Italia a avut al şaptelea trimestru de recesiune (-0,5%), iar şomajul a atins nivelul record de 11,5%, respectiv 38% în rândul tinerilor sub 25 de ani.

    “Guvernul ar trebui să lase în urmă ce au făcut guvernele Monti şi Berlusconi şi să vină cu politici noi de redresare a economiei”, a declarat liderul FIOM, citat de BBC. Alţii au adus portrete cu Silvio Berlusconi, aliatul lui Enrico Letta, desenat în chip de Mussolini.

    Din noul guvern Letta face parte şi Angelino Alfano, secretarul general al Poporului Libertăţii al lui Silvio Berlusconi, ca vicepremier şi ministru de interne. Alfano, anterior ministru al justiţiei în fostul cabinet Berlusconi, este autorul tuturor legilor cu adresă prin care Silvio Berlusconi a fost pus la adăpost de orice risc în procesele de corupţie care i-au fost intentate. Conform Reuters, Alfano va încerca să impună în guvern toate politicile dorite de Berlusconi – începând cu măsuri de reducere a taxelor, prielnice afacerilor acestuia – întrucât este în măsură să prăbuşească guvernul dacă acesta nu se conformează dorinţelor fostului prim-ministru.

  • Funcţionari europeni în grevă pentru a-şi apăra puterea de cumpărare

     Potrivit sindicatului, dacă statele membre ale Uniunii Europene (UE) continuă politica de austeritate, funcţionarii europeni riscă să piardă 60% din puterea de cumpărare în cursul următorilor 15 ani.

    Funcţionarii denunţă, de asemenea, proiectul de ridicare a vârstei de pensionare de la 63 la 67 de ani.

    Îndemnul la grevă vizează doar Consiliul, instituţia reprezentând statele membre UE, unde un grup de lucru reflectează în prezent asupra unei revizuiri a calculului salariilor, pensiilor şi perspectivelor de carieră ale funcţionarilor.

    Funcţionarii europeni care lucrează la Comisia Europeană (CE), la Parlamentul European (PE) şi în alte instituţii europene nu participă la această acţiune.

    Şefii de stat şi de guvern din UE au votat, în februarie, în favoarea unui proiect de buget european pentru perioada 2014-2020 revizuit în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duhul lui Berlusconi se întoarce în forţă la conducerea Italiei

    Noul guvern, cu 21 de miniştri, din care 7 femei, îi are în prim-plan pe Fabrizio Saccomanni, directorul Băncii Italiei şi fost oficial al BERD, ca ministru al economiei şi al finanţelor, pe fostul comisar european Emma Bonino ca ministru de externe şi pe Angelino Alfano, secretarul general al Poporului Libertăţii, ca vicepremier şi ministru de interne. Alfano, anterior ministru al justiţiei în fostul cabinet Berlusconi, este autorul tuturor legilor cu adresă prin care Silvio Berlusconi a fost pus la adăpost de orice risc în procesele de corupţie care i-au fost intentate.

    Conform Reuters, Alfano va încerca să impună în guvern toate politicile dorite de Berlusconi – începând cu măsuri de reducere a taxelor, prielnice afacerilor acestuia – întrucât este în măsură să prăbuşească guvernul dacă acesta nu se conformează dorinţelor fostului prim-ministru. În campania electorală, Silvio Berlusconi le-a promis alegătorilor returnări de taxe în valoare de 4 mld. euro dacă va ajunge din nou la putere.

    Enrico Letta s-a declarat deja favorabil unei relaxări fiscale şi a accentuat că intenţiile sale, ca reprezentant al social-democraţiei, vizează relansarea economică, inclusiv prin politici la nivel european, în locul austerităţii susţinute promovate de cabinetul Mario Monti. Rămâne de văzut dacă Berlusconi va continua să susţină şi ieşirea Italiei din zona euro şi întoarcerea la liră, ca în vara trecută, când încerca să preseze astfel Banca Centrală Europeană să garanteze datoria suverană a statelor zonei euro şi să tipărească bani pentru a susţine economia acestora (nu că BCE n-ar fi făcut asta între timp).

    “Italia moare dacă are parte numai de austeritate”, a afirmat Letta, care a promis că dacă măsurile guvernului său nu vor avea succes în 18 luni, îşi va da demisia. Imediat după numire, Letta a plecat la Berlin şi apoi la Paris. Poziţia lui în favoarea unor politici de stimulare a economiei a fost salutată de preşedintele François Hollande, dar şi cancelarul Angela Merkel a primit bine declaraţia lui Letta că “nu vrem o Europă care permite escaladarea îndatorării” şi asigurările lui că Italia va respecta ţintele de reducere a datoriei fixate de UE.

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Dogma nr. 1: Pieţele financiare au întotdeauna dreptate

    Toamna trecută, când demonstraţiile anti-austeritate tindeau să se extindă în Europa, Christine Lagarde, şefa instituţiei, pleda pentru o austeritate calibrată la situaţia fiecărei ţări şi “prietenoasă pentru creşterea economică”, iar Olivier Blanchard, economistul-şef al FMI, recunoştea în ianuarie anul acesta că Fondul a ratat prognozele pentru Grecia şi alte ţări europene, fiindcă n-a înţeles modul cum politicile de austeritate subminează creşterea economică.

    Acum, preşedintele CE, Jose Barroso (foto stânga), afirmă că “austeritatea şi-a atins limitele în multe privinţe”, iar comisarul pentru economie şi finanţe, Olli Rehn, spune că statele UE îşi pot permite să ia măsuri de consolidare fiscală într-un ritm mai lent, fiindcă deja eforturile de până acum le-au câştigat credibilitatea pieţelor.

    Glasul (porunca) pieţelor a fost exprimat(ă) clar de Bill Gross, managerul Pimco, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, unul dintre marii jucători contra monedei euro şi un mare promotor al reducerii datoriilor prin tăieri de cheltuieli publice (ca toţi investitorii în obligaţiuni). Acum, Gross susţine în Financial Times că “austeritatea fiscală pe termen scurt nu produce creştere economică” şi că investitorii în obligaţiuni “vor şi ei creştere”, fiindcă o ţară care intră în recesiune din cauza austerităţii e prost văzută de pieţe şi îi cresc costurile de îndatorare. QED.

  • Barroso: Politica austerităţii nu mai are susţinere. UE trebuie să pună accent pe creştere economică

     Austeritatea implementată de ţările UE în ultimii ani nu mai are susţinerea politică şi socială necesară pentru a funcţiona, a declarat, într-un discurs susţinut luni, preşedintele CE, citat de Wall Street Journal.

    Comentariile lui Barosso sunt ultimele dintr-o serie de declaraţii ale unor oficiali, care sugerează că se produce o schimbare la nivelul politicii economice europene.

    FMI a recomandat, săptămâna trecută, blocului comunitar să relaxeze măsurile de austeritate. Mai multe state din afara UE au transmis apeluri similare, susţinând că reducerile de cheltuieli din Europa trag în jos economia mondială.

    “Cred că această politică este fundamental corectă, dar şi-a atins limitele. Pentru a avea succes, o politică trebuie să fie bine planificată, dar trebuie să aibă şi o minimă susţinere politică şi socială”, a spus Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro să trăiască, noi să fim sănătoşi

    Deşi cancelarul Angela Merkel dispune de susţinere majoritară în parlament la cinci luni înaintea alegerilor generale, votul a fost precedat de sforţări retorice nefireşti: ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble i-a avertizat pe aleşi că a refuza ajutorul pentru Cipru ar dezlănţui contagiunea crizei asupra întregii zone euro, ceea ce a atras replica unui lider al social-democraţilor care a punctat că dezlănţuirea respectivă ar fi fost mult mai probabilă dacă Ciprul aproba planul susţinut iniţial de Schaeuble, de taxare inclusiv a micilor depunători la bănci.

    Astfel de sforţări trădează, în primul rând, teama celor din Eurogroup de înrăutăţirea perspectivei economice pentru zona euro. FMI estimează, în cel mai nou raport de prognoză privind economia mondială, o scădere a PIB zonei euro de 0,3% în 2013 de către FMI, iar alţi analişti vorbesc deja de criza politică din Italia, de cea bancară din Cipru şi de lipsa de vigoare a redresării economice în China şi SUA ca premise pentru o atitudine pesimistă sau măcar sceptică faţă de posibilitatea relansării economiei europene în acest an.

    Iar pe acest fond, teama cea mai mare a liderilor zonei euro vizează relansarea discuţiilor despre desfiinţarea zonei euro. Partidul Alternativa pentru Germania, care promovează desfiinţarea monedei unice, tocmai şi-a ţinut primul congres la Berlin; CE a îndemnat Grecia să interzică partidul neonazist şi antieuropean Zorile de Aur; în Marea Britanie, iar euroscepticul Nigel Farage a rămas singurul lider care creşte în popularitate.

    În Cipru, preşedintele Nicos Anastasiades (foto, alături de Angela Merkel), a cărui solicitare de sprijin financiar suplimentar a fost respinsă de Bruxelles, a început deja să-i acuze deschis pe partenerii europeni de atitudini prădătoare la adresa economiei ţării sale. “Este întristător că sunt reprezentanţi ai industriei de servicii financiare europene care au profitat de sectorul nostru de servicii financiare, ca să stimuleze relocarea fondurilor către economiile lor”, a spus Anastasiades.

  • SINUCIDERI şi CRIME în Grecia. Austeritatea a crescut alarmant numărul deceselor

     Rata mortalităţii cauzată de sinucideri şi omucideri a crescut de la 22,7% la 27,6% respectiv din 2007 până în 2009 mai ales în rândul bărbaţilor, precizează autorii acestui raport publicat în American Journal of Public Health şi care se bazează pe statistici guvernamentale.

    Ei au constatat, de asemenea, o înmulţire a cazurilor de tulburări mentale, abuz de droguri şi chiar de boli infecţioase provocate de virusul West Nile sau SIDA.

    Aceste fenomene au coincis cu o creştere puternică a şomajului din cauza crizei economice declanşate în 2007, care a ajuns de la 7,2% în 2008 la 22,6% la începutul anului 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EUROVISION, cel mai cunoscut concurs muzical din lume, la “dietă financiară”

     Anual, în fiecare primăvară, peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internaţional Eurovision – competiţia muzicală unde fiecare naţiune îşi poate trimite câte un reprezentant. Este drept că cei mai mulţi sunt din Europa, însă sunt şi ţări de pe alte continente devenite obişnuite ale competiţiei, printre care Israel şi Cipru. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt – “extravaganţă” -, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreţi trecuţi de prima tinereţe şi acte artistice neobişnuite, precum cel al bătrânicilor care au reprezentat Rusia anul trecut.

    Suedia, ţara care va găzdui evenimentul de anul acesta – aflat la cea de-a 58-a ediţie -, a cărei finală va avea loc pe 16 mai, intenţionează să folosească eficient bugetul de 20 de milioane de dolari, jumătate faţă de cel alocat Eurovision de anul trecut, şi să facă economie la lumini, la cazare, dar şi la cheltuielile pentru mediatizarea flamboaiantă a evenimentului. Scopurile organizatorilor Eurovision 2013 sunt să facă evenimentul să supravieţuiască în condiţii economice dure, să reaprindă interesul naţiunilor îngenuncheate de reducerile financiare şi să canalizeze atenţia mai mult asupra muzicii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe ultimul loc în clasamentul UNICEF al statelor în care politicile de austeritate afectează copiii

     “Numeroase guverne afirmă că vor să soluţioneze problema datoriilor pentru a nu lăsa această povară generaţiilor viitoare”, a subliniat Chris de Neuburg, care conduce Centrul pentru cercetări politice şi sociale UNICEF. Însă, dacă reducerea cheltuielilor vizează educaţia şi familiile modeste “factura este prezentată copiilor acum”, a declarat el pentru presă, la Geneva.

    Raportul examinează schimbările condiţiei copilului în deceniul 2000-2010 în 29 de state conform unor criterii de reuşită şcolară, rata natalităţii la adolescente, nivelul obezităţii infantile, prevalenţa agresiunilor şi a consumului de tutun, alcool şi droguri.

    Olanda, Norvegia, Islanda, Finlanda şi Suedia ocupă primele locuri în clasament. Franţa este pe locul 10 în urma Elveţiei, Statele Unite ocupă locul 26, iar România ocupă ultimul loc – 29 – între statele incluse în clasament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro