BusinessMagazin

Tag: aur

  • BNR vine cu dezvăluiri, în premieră, legate de rezerva de aur în perioada comunistă

    Banca Naţională a României a public un caiet de studii privind Evoluţia stocului de aur al Băncii Naţionale a României în perioada comunistă, respectiv în perioada 1946-1989, scrie Ziarul Financiar.

    Autorii vin cu dezvăluiri în premieră legate de rezerva de aur a BNR în contextul perioadei comuniste atunci când a fost folosită de către Nicolae Ceauşescu pentru plata accelerată datoriei externe, ceea ce a dezechilibrat şi secătuit economia ţării.

    Evoluţia stocului de aur al Băncii Naţionale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia şi până în anul 2020.

    Spre deosebire de cele două secvenţe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internaţional, precum şi de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei centralizate şi a restricţiilor severe în privinţa deţinerii aurului de către populaţie.

    În consecinţă, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de acoperire în aur a monedei naţionale, dar a avut în vedere evoluţia valorică, în lei, şi pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la: aurul din ţară, aflat în tezaurul BNR (lingouri şi monede) şi în afara acestuia, precum şi aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaţionale, Banca Angliei, UBS Zurich, Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Naţională a Ungariei, Banca Naţională a Cehoslovaciei, Banca Naţională a Elveţiei etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea surselor aflate în Arhiva BNR, completate şi comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la Arhivele Naţionale ale României.

    Printre dificultăţile enumerate şi explicate în capitolul de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, şi „ficţiunea” statisticilor întocmite de autorităţile comuniste. Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la finanţarea deficitelor balanţei de plăţi a ţării, fapt pentru care creşterea continuă a acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluţie sinuoasă, în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare au fost urmate de altele de valorificare.

    S-a menţinut, şi pentru epoca comunistă, perspectiva martorului care stă la uşa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a înregistra intrările şi ieşirile de aur, dar şi de a încerca explicarea acestor mişcări, prin punerea lor în legătură cu evenimente şi fenomene petrecute pe plan intern şi internaţional între momentul etatizării Băncii Naţionale a României şi anul prăbuşirii regimului comunist.

    Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944) cu privire la rolul aurului în funcţionarea sistemului monetar internaţional, crearea activului de rezervă special al Fondului Monetar Internaţional, DST sau „aurul-hârtie”, renunţarea la etalonul aur-devize, precum şi atribuţiile Băncii Naţionale a României (Banca RPR–Bancă de Stat şi, apoi, Banca Naţională a RSR) în deţinerea şi administrarea metalelor preţioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv al aurului.

    În acelaşi timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la achitarea sancţiunilor din Tratatul de pace de la Paris şi plata importurilor de cereale şi de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI şi achitarea anticipată a datoriei externe.

  • USR PLUS spune că a oprit confiscarea rezervei de aur a României de către PSD

    Rezerva de aur, de peste 60 de tone, se află în prezent în Londra şi este administrată de Banca Naţională a României (BNR). Scopul său este de a ajuta România în cazul împrumuturilor externe, reprezentând o garanţie a credibilităţii ţării noastre.

    „Liviu Dragnea a atacat toate instituţiile statului român, inclusiv Banca Naţională a României, propunând legi care să slăbească justiţia şi economia. Respingem astăzi, după doi ani de luptă legislativă, încă o aberaţie marca Dragnea/PSD. Rezerva de aur a României rămâne în siguranţă, atât în ţară cât şi în instituţii internaţionale, unde asigură credibilitatea noastră pe pieţele de capital”, transmite Cosette Chichirău, deputat USR PLUS, membră în Comisia de buget.

    Potrivit proiectului, la dorinţa infractorului Liviu Dragnea, BNR ar fi fost obligată să repatrieze circa 91% din aurul depozitat în străinătate, adică aproape 56 de tone. Parlamentarii USR s-au opus proiectului încă de la depunerea în Parlament.

    Pentru respingerea proiectului au votat 173 de deputaţi, iar 131 în favoarea adoptării.

  • Deputat PNL, despre scoaterea AUR în afara legii: Sunt acţiuni ce converg spre această direcţie

    .Alexandru Muraru cere autorităţilor judiciare să ia măsuri împotriva unui reprezentant al partidului AUR, care a publicat pe Facebook o listă cu ceea ce el numeşte „trădători de patrie, care ar trebui executaţi”, dacă ar fi reintrodusă pedeapsa cu moartea.

    „Eu cred că asistăm la un fenomen foarte periculos. Odată cu accederea în Parlament a unui partid de factură neofascistă, eu cred că democraţia românească a făcut din păcate paşi înapoi, ne-am întors în timp”, spune la RFI Muraru.

    Întrebat dacă AUR, partid ales democratic în Parlament, poate fi scos în afara legii, Reprezentantul Special al Guvernului a răspuns: „Din punctul meu de vedere, s-au adunat numeroase elemente care merg spre această direcţie, pentru că sigur, legea este foarte clară, există anumite condiţii în care un partid poate fi scos în afara legii, dar acum noi ne aflăm în faţa unui cumul de factori şi de acţiuni care converg spre această direcţie, la mai puţin de şase luni de la accederea acestui partid politic în Parlament (…), ceea ce înseamnă că există circumstanţe atenuante ca acest partid să fie supus nu doar unei monitorizări, dar unei asemenea acţiuni de scoatere în afara legii”.

    Alexandru Muraru apreciază că ”există această tendinţă a exemplului de a reproduce ceea ce fac aceşti politicieni, simpatizanţi ai acestui partid, membri ai acestui partid, în toate palierele societăţii, în stradă, în mediul online, în Parlamentul României, în mass-media. Deci ei sunt prezenţi peste tot şi impregnează în spaţiul public această atmosferă de instigare la ură permanentă”.​

  • Talismane de primăvară

    În primăvara aceasta se poartă bijuteriile-talisman, cu motive naturale sau industriale, scrie Telegraph. Printre acestea se numără colecţia Lucky Spring de la Van Cleef & Arpels, din care nu lipsesc buburuzele din cornalină cu onix şi aur roz, colierul cu două pitulici aurii cocoţate pe crenguţe de turmalină al creatoarei mexicane Daniela Villegas sau pandantivul în formă de ciupercuţă din ametist cu mici safire al newyorkezului Brent Neale. Pe de altă parte, Cartier continuă colecţia care aminteşte de trusa de scule sau industrie, Ecrou de Cartier, cu nişte cercei în formă de şuruburi cu piuliţe de diamant, gândiţi să fie purtaţi împreună sau separat.

  • Povestea unuia dintre cei mai BOGAŢI TRAFICANŢI de droguri din lume. A avut o avere estimată la 5 miliarde de dolari, controla o ARMATĂ de 20.000 de oameni şi nu a fost NICIODATĂ PRINS

    Supranumit “regele opiului”, Khun Sa este originar din Myanmar, stat cunoscut la acea vreme ca Burma. Începând cu anii ’60, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Triunghiul de Aur (regiune din Asia cunoscută pentru traficul şi consumul de droguri de mare risc).

    În momentele sale de maximă influenţă, Khun controla o armată de 20.000 de oameni şi care era mult mai bine echipată decât cea a statului Myanmar.

    În 1988, Khun Sa a încercat să vândă toată recolta sa guvernului australian pentru 37 de milioane de dolari, mişcare ce ar fi redus la jumătate traficul global de heroină; oficialii au refuzat.
     

    Khun Sa nu a fost niciodată acuzat oficial de vreo infracţiune în Myanmar, fiind însă condamnat în absenţă în Statele Unite (deşi nu a păşit niciodată pe tărâm nord-american).

    Khun s-a predat armatei în ianuarie 1996, cedând controlul asupra trupelor sale. El s-a mutat în regiunea Rangoon cu o vastă avere şi patru amante, toate mai tinere decât el. După acel moment, producţia de opiu din Triunghiul de Aur s-a redus considerabil.

    După ce a renunţat la traficul de droguri, Khun Sa a devenit un important om de afaceri, cu investiţii în regiunile Yangon, Mandalay şi Taunggi. El se prezenta în acea perioadă drept “un agent comercial cu interese în domeniul construcţiilor”.

    Khun a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, cauza morţii nefiind cunoscută.

  • Deputat AUR, despre sancţionarea lui Tănasă: Un exemplu pentru popor şi o încercare de intimidare?

    „Deputatul AUR Dan Tanasă ar putea primi sancţionare scrisă din partea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, fapt fără precedent în istoria parlamentarismului românesc post-decembrist. Sancţionarea scrisă este prevăzută de Regulamentul Camerei la la art. 244 şi este, totodată, ultima măsură punitivă ce poate fi luată la adresa unui reprezentant al poporului. Ea a fost solicitată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ca urmare a sesizării formulate de deputaţii de la USR Plus, în urma unui schimb de replici pe un ton ridicat avut de deputatul Dan Tanasă cu membrii acestei formaţiuni politice pe holurile Parlamentului după adoptarea controversatei măsuri de desfiinţare a SIIJ din 24 martie”, transmite Raisa Enachi, deputat AUR.

    Ea reamiinteşte că articolul 244 al Regulamentului Camerei Deputaţilor precizează că abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni: atenţionare verbală, chemarea la ordine, tragerea cuvântului, îndepărtarea din sală pe durata şedinţei, avertismentul scris, diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese.

    „Însă, nu putem să nu ne întrebăm de ce Comisia a ales să aplice sancţiunea cea mai gravă, mai ales când nu exista niciun precedent care să se constituie într-un motiv întemeiat pentru asta şi care este motivarea juridică a alegerii făcute de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi? În plus, discuţiile în contradictoriu s-au purtat între mai mulţi parlamentari, dar sesizare i s-a făcut doar unuia, iar restul, la fel de vinovaţi pentru escaladarea situaţiei, au fost trecuţi, îngăduitor, cu vederea… În altă ordine de idei, domnul deputat Dan Tanasă nu a fost prezent la şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din motive întemeiate. Putem vorbi, în aceste condiţii, de respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi despre principiul aflării adevărului ori despre dreptul la apărare, care sunt condiţii esenţiale ale unui stat de drept? Să înţelegem că întreaga mascaradă a unui proces judecat într-o şedinţă secretă are menirea de a fi doar un exemplu pentru popor şi o încercare de intimidare a reprezentanţilor lui?”, conchide Enachi.

    Deputatul AUR Dan Tănasă i-a înjurat, la sfârşitul lunii martie, după votul pentru desfiinţarea SIIJ, pe Ionuţ Moşteanu şi Silviu Dehelean, în timp ce Dan Barna şi Stelian Ion susţineau declaraţii de presă: „Eşti un zero barat, eşti nimeni-n drum!”.

    „Dacă te bag în (…) o să zici că am ceva cu tine personal. Tu, le lângă George Simion, eşti un zero barat. Eşti un securist, puţi de la o poştă a securism şi îţi fac o mare favoare că te bag în seamă. Eşti un zero barat, eşti nimeni-n drum”, i-a spus Dan Tănasă lui Ionuţ Moşteanu.

  • Barna către parlamentarii AUR: Dormiţi bine noaptea după ce le-aţi spus medicilor că sunt criminali?

    „Dormiţi bine noaptea după ce le-aţi zis medicilor că sunt criminali? Sunteţi mulţumiţi că oamenii care vă salvează prietenii şi rudele de la moarte trebuie să facă faţă şi potopului de injurii şi blesteme pe care l-aţi încurajat şi lansat împotriva lor? Vă simţiţi împliniţi? Simţiţi că aţi realizat ceva în aceste luni de mandat? Asta vreţi să faceţi şi în următorii patru ani? Liste cu duşmanii din minţile voastre înfierbântate? Ce ţinte mai aveţi? Cine urmează? Poate ne spuneţi acum, să ne pregătim şi noi”, a spus Barna.

    Liderul USR a mai spus că parlamentarii AUR nu au înţeles nimic din „privilegiul” de a reprezentanta românii în Parlament.

    „Poate a venit vremea să vi se spună că deşi aţi fost aleşi democratic n-aţi înţeles nimic nici din democraţie, nici din libertate şi nici din privilegiul de a reprezenta oamenii acestei ţări. Poate a venit vremea ca în jurul dumneavoastră să fie pus un cordon sanitar (ştiu că vă place cuvântul ăsta). Poate a venit vremea să vă spună cineva că extremismul nu va fi tolerat. Intoleranţa, doamnelor şi domnilor de la AUR, nu va fi tolerată. Pot accepta că sunt oameni care îşi mai pierd temporar cumpătul. Nu e uşor să faci faţă unei crize şi mulţi români suferă în aceste zile dar, domnilor şi doamnelor colegi de la AUR, când v-aţi pierdut şi sufletul? Ce demon vă stăpâneşte de aţi ajuns să vedeţi criminali în salvatori, dictatura în mască şi conspiraţie în vaccin? Cum aţi ajuns aici? Şi cum puteţi fi salvaţi? Dacă aveţi nevoie de ajutor, spuneţi. Îl veţi primi”, a mai spus Dan Barna.

    Acesta le-a atras atenţia parlamentarilor AUR că sunt „la o răscruce” şi nu ar trebui să o ia pe un drum de care copiilor şi nepoţilor să le fie, în câţiva ani, ruşine.

    „Prima condiţie a civilizaţiei e să vezi omul din celălalt. Se numeşte toleranţă. Voi n-aţi reuşit încă. Şi prima condiţie pentru a primi respect este să oferi respect”, a spus Dan Barna în cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor.

  • Orban, despre parlamentarii AUR: Sunt excentrici, mănâncă în sala de plen şi se filmează ostentativ

    „Sunt excentrici şi neobişnuiţi, ei nu sunt obişnuiţi şi nu înţeleg bine unde se găsesc – că suntem în Parlament, unde ai anumite rigori în ceea ce priveşte comportamentul. Mănâncă în sala de plen, se filmează, filmează şedinţele, inclusiv ale Biroului Permanent, şi filmează ostentativ, mai ales în timp ce vorbesc… E adevărat că cei care privesc nu cunosc întotdeauna regulamentul, prevederile… Şi nu-şi dau seama că spun nişte năzbâtii, dar care lor li se par interesante”, spune Ludovic Orban.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor afirmă că parlamentarii AUR ar trebui să respecte prevederile regulamentare din Legislativ.

    „E prima lor experienţă parlamentară şi încă îi privim cu oarecare îngăduinţă şi toleranţă. Pe de altă parte, vor trebui să înţeleagă că această instituţie e forul reprezentativ suprem al societăţii, al românilor, al României. Parlamentarii trebuie să reprezinte un exemplu pozitiv, nu negativ”, conchide Orban.

  • Cu banii la gât. Noile trenduri în materie de bijuterii

    Cu toate că bijuteriile cu monede nu sunt ceva nou, ele suscită un interes din ce în ce mai mare în ultima vreme. Se caută mai ales monedele antice, dată fiind creşterea preţului acestora în ultimul deceniu, bijutierii folosindu-le pentru aspect, dar şi pentru a ajunge la clienţi care sunt la începutul investiţiilor în astfel de accesorii.

    În ciuda preţurilor în creştere, bijutierii consideră monedele mai rentabile decât pietrele preţioase, scrie Financial Times. Printre creatorii de bijuterii cu vechi monede romane sau greceşti, dar nu numai, se numără Karen Lieberman, în a cărei colecţie se regăseşte un lănţişor cu pandantiv dintr-un bănuţ montat în aur ori Eli Halili care a lansat, printre altele, un pandantiv format dintr-o monedă cu bufniţa zeiţei Athena, provenită din Grecia Antică, iar casa Bulgari are colecţia „Monete”.

  • Cât aur cumpără românii în vremuri de criză

    Una dintre investiţiile pe care românii aleg să le facă este cea în aur. O companie estoniană de profil, intrată recent în piaţa locală, spune că vânzările au crescut cu 20% lunar în perioada pandemiei.

    „Declanşarea pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020, la scurt timp după ce abia intrasem pe piaţa din România, a fost o adevărată provocare pentru noi. Investiţiile în aur fizic s-au dovedit a fi, încă o dată, foarte valoroase pe timp de criză. Tranzacţiile cu aur de investiţie sunt pe un trend ascendent şi în România. Începând cu luna martie 2020, am observat o creştere cu 20% a vânzărilor de la o lună la alta”, spune Dimo Stefanov,  country manager Tavex România, într-un comunicat de presă.

    Grupul Tavex este prezent în 10 ţări din Europa, având o reţea de peste 30 de birouri şi un număr total de 250 de angajaţi, iar reprezentanţa din România a fost deschisă la finalul anului 2019, având în prezent trei birouri, toate în Bucureşti. În plus, compania estoniană are un webshop, unde clienţii pot face tranzacţii.

    Cele mai căutate produse din aur fizic tranzacţionate de clienţii Tavex la nivel internaţional sunt lingourile de 100 grame şi monedele de 1 oz (31,1 gr). Iar în rândul investitorilor mai mici există un interes foarte mare şi pentru lingourile de aur de 20 grame. Situaţia este similară şi în România.

    „Marja dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare este undeva la 3-4%, ceea ce reprezintă un avantaj deosebit de important pentru clienţi. Produsele din aur fizic sunt considerate a fi mai puţin riscante pentru portofoliul investitorilor, dar din păcate sunt mulţi investitori care se gândesc la asemenea tranzacţii doar în timpuri de criză. Noi le recomandăm clienţilor noştri să investească în aur fizic atunci când nimeni nu vorbeşte despre preţul aurului sau când economia este în plin avânt. Altfel, dacă vrei să cumperi când criza a lovit deja, preţurile vor fi deja foarte mari, din cauza lipsei de lichidităţi din economie. Iar criza declanşată de pandemie, a adus şi alte provocări, cum ar fi cele legate de transport. Spre exemplu, în Bulgaria, unde suntem pe piaţă de 10 ani, am fost nevoiţi anul trecut să închiriem curse charter pentru a importa aurul cerut de clienţii noştri”, explică oficialul Tavex.

    La nivel global, compania estoniană are peste 2 milioane de clienţi în portofoliu , iar anul trecut a vândut peste 5.500 kg de aur, faţă de 3.300 kg în 2019. În ceea ce priveşte profitul, cifrele anului 2020 sunt estimate la un nivel asemănător anului 2019, când profitul total a fost de 9,6 milioane de euro. Pentru România, unde compania este încă la început de drum, grupul estonian estimează anul acesta o creştere de până la 5 ori a vânzărilor, comparativ cu anul 2020.