BusinessMagazin

Tag: atractie

  • Viaţa fabuloasă a regilor din Benin, despre care populaţia crede că au super-puteri şi că devin invizibili noaptea

    Benin, denumire oficială Republica Benin, este o ţară în vestul Africii, cunoscută în vechime ca Dahomey. Fotograful francez, Eric Laffourgue, a descoperit că obiceiurile străvechi încă sunt valabile şi în prezent, relatează Daily Mail.

    Deşi regii nu deţin nicio putere în această ţară democratică, încă sunt foarte respectaţi de către populaţie. Fotografiile lui surprind foarte bine cultura şi obiceiurile oamenilor. Eric le-a explicat celor de la Daily Mail că regalitatea din Benin a devenit un fel de atracţie turistică şi că mai au o oarecare influenţă asupra politicienilor care conduc ţara. Eric Laffourgue a mai spus că regele Abomey le cere turiştilor 250 de euro pentru a putea face poze cu el şi cu soţiile acestuia la palat.

    Păstrând obiceiurile, regii sunt transportaţi de oameni într-o caleaşcă, iar femeile îmbrăcate în rochii colorate bat clopote anunţând venirea acestuia.

    “Înainte să-i fac portretul lui Gbaguidi Ahotondji Sèvègni, regele al Savalou a trebuit să mă aplec în faţa lui, în semn de respect”, a mai spus Laffourgue .

    “Gbèmédô Tognon este considerat regele nopţii, ceea ce înseamnă că acesta capătă puteri speciale în timpul nopţii. Copiii cred că devine invizibil”, a adaugat Eric Laffourgue.

    Cineva trebuie să ţină o umbrelă deasupra regelui, de fiecare dată când acesta iese în public. “Doar regii pot avea umbrelă, iar umbrela este învârtită în sensul invers al acelor de ceasornic pentru a simboliza longevitatea acestuia. Chiar şi când se află într-o clădire este acoperit de o umbrelă”, a spus Eric.

    Când nu se plimbă în trăsurile trase de oameni, aceştia circulă în maşini cu numere de identificare speciale pentru a le semnala importanţa.

    Se crede că Vaudou (sau „Vodun” ori „Voodoo”, cum mai este numită) a apărut în Benin şi a fost introdusă în Brazilia, Insulele Caraibe, şi părţi ale Americii de Nord de către sclavii prinşi din această regiune a Coastei Sclavilor. Religia indigenă din Benin este practicată de circa 60% din populaţie. Din 1992 „Vodun” a fost recunoscută ca una dintre religiile oficiale ale Beninului şi o Sărbătoare Naţională Vodun are loc pe 10 ianuarie.

    “Regii au doctori la palat, dar şi vraci care să îi protejeze de ghinion şi de blestemele inamicilor”, a mai spus fotograful.

  • Cel mai exclusivist proiect imobiliar din lume: are pârtie interioară de ski şi un turn de 711 metri – FOTO

    Un nou proiect imobiliar a fost dezvăluit recent la Dubai, acesta urmând să includă o pârtie interioară de ski, cea mai mare fântână muzicală din lume, cel mai înalt punt de observaţie la 360 de grade şi restaurantul la cea mai mare înălţime-

    Meydan One plănuieşte astfel să doboare nu mai puţin de 5 recorduri mondiale la momentul finalizării, în 2020.

    Proiectul este estimat la 8,6 miliarde de dolari şi va putea găzdui peste 78.000 de persoane, fiind considerat atracţia principală a World Expo 2020, ediţie găzduită de Dubai.

     

  • Premieră în România: o atracţie turistică spectaculoasă va prinde viaţă – GALERIE FOTO

    Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat, vineri, că împreună cu Romsilva va fi realizat un nou punct de belvedere pe stânca Piatra Şoimului din Masivul Rarău, care va avea podeaua transparentă pentru a se putea vedea întreaga privelişte din prăpastie.

    Nechifor a spus că structura actuală de belvedere, construită din lemn înainte de 1989, nu mai prezintă siguranţă şi că este nevoie să fie reamenajată, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Află mai multe despre noua atracţie turistică şi vezi galeria foto

  • Escape the room – noul fenomen pe care pariază cei care vor să deschidă o afacere în Bucureşti

    Dacă întrebaţi pe cineva care este principala atracţie din Bucureşti, aţi primi probabil răspunsuri precum Palatul Parlamentului, Ateneul Român sau Muzeul Satului. Cei de la TripAdvisor cunosc însă altă poveste: dintre cele 141 de atracţii din capitală, cea mai apreciată este „Escape the room“.

    Ideea din spatele Escape este una destul de simplă: eşti într-o cameră încuiată, înconjurat de indicii, şi ai la dispoziţie 60 de minute pentru a găsi cheia. Pare simplu? În realitate, nu e chiar aşa.

    Primul joc de acest tip datează încă din 1988, atunci când John Wilson a lansat „Behind Closed Doors“, o aplicaţie de tip text adventure, prin comenzi scrise, în care jucătorul trebuia să evadeze dintr-o cameră folosind diverse obiecte. Termenul „Escape the Room“ a fost lansat în 2001, odată cu jocul „Mystery of Time and Space“ (MOTAS). Succesul a fost atât de mare, încât în următorii ani s-au dezvoltat sute de mii de programe similare.

    Primul Escape the Room „în mărime naturală“ a fost deschis la Budapesta, în cadrul Parapark. Reacţia publicului a fost neaşteptat de bună, determinând apariţia a zeci de alte locaţii. Cea mai cunoscută este cea din Silicon Valley, amenajată de un grup de studenţi, celebră pentru faptul că, de-a lungul celor opt ani de existenţă, doar 23 de oameni au reuşit să elucideze misterele camerei în cele 60 de minute.

    România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape the Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul, amenajând locaţii. A urmat Bucureşti, unde, fără bugete de promovare, Escape the Room a început să atragă tot mai mulţi clienţi.

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta. „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

  • O tânără de 25 de ani conduce cea mai recomandată atracţie turistică din Bucureşti

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta.

    „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

    Managerul Escape Rooms spune că businessul este profitabil şi creşte lună de lună. „În medie, avem cel puţin două echipe pe zi. Am avut zile şi cu 15 echipe, care jucau la cele două camere în paralel“, povesteşte Mândruţ. „Este o afacere profitabilă, comparativ cu investiţia iniţială. Mai sunt costuri legate de mentenanţă, trebuie să îi urmărească cineva permanent pe cei care sunt închişi, însă banii pe care poate să îi aducă o transformă într-o afacere profitabilă. Cea mai bună lună a adus în jur de 7-8.000 de euro.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

    Parc de la Tete d’Or, Lyon, Franţa

    Această grădină are o suprafaţă de peste 1 milion de metri pătraţi este cunoscută mai ales pentru colecţia de trandafiri care va găzdui convenţia internaţională din 2015. Principala atracţie este sectorul cu 16 mii de bulbi de trandafir din 450 de specii. Numele grădinei, “Capul de aur” vine de la o legendă străveche despre o comoară ascunsă sub miile de flori.

    Grădina botanică regală, Londra, Marea Britanie

    Pe malul Tamisei, în partea de sud-vest a Londrei, grădina botanică regală a fost listată ca parte a patrimoniului mondial în anul 2003. Astfel i-au fost recunoscute meritele în domeniul botanicii încă de la momentul înfiinţării, în 1759. Salonul central este cea mai mare structură de sticlă construită în stil victorian.

    Grădina Monet, Giverny, Franţa

    Unul dintre cei mai importanţi artişti din istorie, Claude Monet este cel care a pornit  mişcarea impresionistă. Pictorul a cumpărat o casă şi teren în satul Giverny în 1980 şi a creat una dintre cele mai frumoase locuri din Franţa. Grădina, inspirată de cultura japoneză, este cunoscută pentru iazurile şi podurile sale.

    Kenrokuen, Kanazawa, Japonia

    Kenrokuen este considerată una dintre cele mai frumoase trei grădini din Japonia. A fost, în primă fază, teritoriul castelului Kanazawa pentru ca apoi, în perioada 1620-1840 diverşi proprietari să adauge cascade, alei şi poduri. Grădina a fost deschisă publicului larg în 1870.

    Grădina botanică Christchurch, Christchurch, Noua Zeelandă

    Deschisă în 1863 prin plantarea unui stejar englez, grădina se bucură astăzi de mulţi arbori cu o vechime de peste 120 de ani. Grădina botanică a supravieţuit cutremurului din 2011 şi a aniversat în 2013 cei 150 de ani de existenţă. Autorităţile locale lucrează acum la dezvoltarea unui nou segment, şi anume reconstruirea unei păduri de tip jurasic.

    Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

  • Cum arată destinaţia ideală pentru sărbătorile de iarnă

    Candelabre luminoase, globuri uriaşe roşii, stele şi comete, aripi de înger se aprind în fiecare seară din luna decembrie pe cele mai importante străzi din Viena, oraş renumit pentru atmosfera de sărbătoare. Cele aproximativ 40 de artere de cumpărături din Viena sunt luminate cu becuri LED pentru care Primăria a investit circa 4,5 milioane de euro.

    O altă atracţie o reprezintă a Capitalei austriece o reprezintă târgurile de Crăciun scăldate în lumină,  miros de vin fiert şi castane prăjite, apreciate deopotrivă de turişti şi localnici. Decoraţiuni fabricate manual şi dulciuri precum “lebkuchen” (turta dulce) pot fi cumpărate de la sutele de căsuţe în care comercianţii îşi expun marfa.

    Cel mai mare târg din Viena, numit Wiener Adventzauber, se află în faţa Primăriei şi atrage peste 3 milioane de vizitatori anual, din care 500.000 din străinătate. Pieţe tradiţionale în stil vechi sunt şi în pieţele Freyung şi Am Hof. Romanticii sunt atraşi de pieţele aflate în apropierea palatelor Schönbrunn, Belvedere şi Wilhelminenberg. Cei pasionaţi de design nu trebuie să rateze pieţele temporare din apropierea muzeelor Quartier şi Looshaus din centrul oraşului.

  • Cât costă un weekend acasă la Ghiţă Ciobanul

    Comuna face parte din cunoscuta zonă etnofolclorică Mărginimea Sibiului, fiind reprezentativă pentru porturile şi obiceiurile tradiţionale legate de păstorit. În fiecare an se desfăşoară manifestarea folclorică „Sus pe muntele din Jina” cu participarea satelor din Marginime, potrivit informaţiilor disponibile pe siteu localităţii. Vatra satului este aşezată la 1.000 de metri altitudine, pe şapte coline aşa cum este situat şi oraşul Roma. Jina se află la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, la poalele munţilor Cindrel, de unde porneşte şi şoseaua Transalpina.

    Din comuna Jina nu lipsesc locurile de cazare pentru turişti. Astfel, preţul pentru o noapte la pensiunile din zonă este de aproximativ 80 de lei pentru o cameră dublă. Transportul de la Bucureşti la Jina şi retur cu maşina personală costă aproximativ 300 de lei. Astfel, costul total al unui sfârşit de săptămână acasă la ciobanul Ghiţă este de circa 500 de lei pentru două persoane.

    Comuna Jina a devenit cunoscută datorită unei campanii publicitare în care Ghiţă este personajul principal. Acesta are 29 de ani, a terminat opt clase la şcoala din sat şi este cioban de la 14 ani. Este singurul băiat dintr-o familie cu încă cinci fete şi duce prin oierit o tradiţie începută de strămoşii familiei. Alături de ceilalţi ciobani din Jina practică transhumanţa mergând aproape 300 de kilometri până la Zalău, unde rămâne din octombrie şi până în aprilie. Iată povestea publicitarului care l-a descoperit pe ciobanul Ghiţă.

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.