Tag: artisti

  • Hobby de stat acasă: legumele uriaşe

    Legumele minune din basme pot fi transpuse în realitate dacă se îngrijeşte cine trebuie de ele, iar în contextul actual tot mai multă lume care dispune de spaţiu suficient îşi găseşte un nou hobby: cultivatul legumelor uriaşe, scrie The Guardian.

    Cepe cât un cap de om, castraveţi cât un copil de câţiva anişori, dovleci care trec peste mia de kilograme şi altele pot fi obţinute de grădinari amatori, care pot găsi uşor informaţii de la alţi pasionaţi, fie pe site-uri dedicate, fie pe reţele de socializare online ca Facebook. Cei care doresc să se apuce de cultivatul de giganţi nici nu trebuie să se străduiască prea tare, având posibilitatea obţinerii de seminţe de la cei care le împărtăşesc pasiunea. Pe lângă o modalitate de petrecere a timpului liber, unii văd cultivatul de giganţi legumicoli drept ceva amuzant, iar alţii consideră că o asemenea îndeletnicire e asemeni unui sport şi concurează cu alţi cultivatori pentru obţinerea titlului pentru cea mai mare roşie, cel mai greu dovleac şi multe altele la diverse evenimente, atunci când situaţia o permite, fiind interesaţi nu neapărat de premii, ci mai degrabă de gloria de a le câştiga. Cei care practică acest hobby locuiesc în diverse părţi ale lumii, unii chiar în Antarctica şi ţin legătura cu alţii la fel ca ei sfătuindu-se cu aceştia şi lăudându-se cu realizările lor.

     

    MODĂ

    De la băncile de altădată

    Pentru unii, eleganţa nu stă în haine sau accesorii de la case de modă, ci mai degrabă de la firme care nu mai există. Aşa stau lucrurile în cazul unor tineri finanţişti care se dau în vânt după tot felul de obiecte cu sigla unor bănci sau firme care nu mai există şi care au rămas în istoria corporatistă americană, scrie Financial Times. Se caută astfel şi se vând la preţuri mari tricouri, genţi, şepci, umbrele pe care le primeau cândva angajaţii unor bănci ca Lehman Brothers, Bear Stearns ori Merrill Lynch, sau asemenea accesorii de la compania de energie Enron ori care i-au aparţinut lui Bernie Madoff, pe care milenialii, mai ales, le cumpără pentru sute sau chiar mii de dolari şi le poartă ca pe nişte trofee.

    INIŢIATIVE

    Cartea pe toate drumurile

    Atunci când o bibliotecă mare se închide, în locul ei pot să răsară altele mai mici pentru ca iubitorii de lectură să nu rămână fără cărţi. La fel şi când o criză le impune oamenilor să evite aglomeraţia. La New York, spre exemplu, există voluntari dedicaţi creării de minibiblioteci, al căror număr a ajuns recent la 130, dintre care 40 înfiinţate în ultimul an, scrie Wall Street Journal. Minibibliotecile oferă acces gratuit la cărţi, iar colecţiile lor sunt formate din titluri de beletristică sau diverse alte domenii. Ele sunt amplasate în parcuri, staţii de metrou, pieţe publice, blocuri pentru persoane cu venituri reduse şi chiar câteva secţii de poliţie ori şcoli şi sunt întreţinute chiar şi de copii, sub supravegherea profesorilor. Unele minibiblioteci publice au până şi alimente sau dezinfectant de mâini pe lângă cărţi, în caz că cineva ar putea avea nevoie de aşa ceva.

    ARTĂ

    Igienă cu artişti

    Un articol care a atras atenţia publicului abia atunci când lumea a dat năvală în magazine în primăvară ca să-şi facă provizii a atras şi atenţia unei galerii din artă din SUA, de la Los Angeles. Galeria Marta a solicitat unui număr de 50 de artişti idei pentru suporturi de hârtie igienică, acestea făcând apoi obiectul unei expoziţii online recent încheiate. Pe lângă suporturile confecţionate de artişti din diverse materiale cum ar fi ceramica viu colorată, lanţuri sau chiar o bormaşină, expoziţia intitulată „Under/Over” a mai cuprins şi informaţii despre impactul asupra mediului pe care-l are procesul de producţie a hârtiei igienice în America de Nord.

  • Hobby de stat acasă: legumele uriaşe

    Legumele minune din basme pot fi transpuse în realitate dacă se îngrijeşte cine trebuie de ele, iar în contextul actual tot mai multă lume care dispune de spaţiu suficient îşi găseşte un nou hobby: cultivatul legumelor uriaşe, scrie The Guardian.

    Cepe cât un cap de om, castraveţi cât un copil de câţiva anişori, dovleci care trec peste mia de kilograme şi altele pot fi obţinute de grădinari amatori, care pot găsi uşor informaţii de la alţi pasionaţi, fie pe site-uri dedicate, fie pe reţele de socializare online ca Facebook. Cei care doresc să se apuce de cultivatul de giganţi nici nu trebuie să se străduiască prea tare, având posibilitatea obţinerii de seminţe de la cei care le împărtăşesc pasiunea. Pe lângă o modalitate de petrecere a timpului liber, unii văd cultivatul de giganţi legumicoli drept ceva amuzant, iar alţii consideră că o asemenea îndeletnicire e asemeni unui sport şi concurează cu alţi cultivatori pentru obţinerea titlului pentru cea mai mare roşie, cel mai greu dovleac şi multe altele la diverse evenimente, atunci când situaţia o permite, fiind interesaţi nu neapărat de premii, ci mai degrabă de gloria de a le câştiga. Cei care practică acest hobby locuiesc în diverse părţi ale lumii, unii chiar în Antarctica şi ţin legătura cu alţii la fel ca ei sfătuindu-se cu aceştia şi lăudându-se cu realizările lor.

     

    MODĂ

    De la băncile de altădată

    Pentru unii, eleganţa nu stă în haine sau accesorii de la case de modă, ci mai degrabă de la firme care nu mai există. Aşa stau lucrurile în cazul unor tineri finanţişti care se dau în vânt după tot felul de obiecte cu sigla unor bănci sau firme care nu mai există şi care au rămas în istoria corporatistă americană, scrie Financial Times. Se caută astfel şi se vând la preţuri mari tricouri, genţi, şepci, umbrele pe care le primeau cândva angajaţii unor bănci ca Lehman Brothers, Bear Stearns ori Merrill Lynch, sau asemenea accesorii de la compania de energie Enron ori care i-au aparţinut lui Bernie Madoff, pe care milenialii, mai ales, le cumpără pentru sute sau chiar mii de dolari şi le poartă ca pe nişte trofee.

    INIŢIATIVE

    Cartea pe toate drumurile

    Atunci când o bibliotecă mare se închide, în locul ei pot să răsară altele mai mici pentru ca iubitorii de lectură să nu rămână fără cărţi. La fel şi când o criză le impune oamenilor să evite aglomeraţia. La New York, spre exemplu, există voluntari dedicaţi creării de minibiblioteci, al căror număr a ajuns recent la 130, dintre care 40 înfiinţate în ultimul an, scrie Wall Street Journal. Minibibliotecile oferă acces gratuit la cărţi, iar colecţiile lor sunt formate din titluri de beletristică sau diverse alte domenii. Ele sunt amplasate în parcuri, staţii de metrou, pieţe publice, blocuri pentru persoane cu venituri reduse şi chiar câteva secţii de poliţie ori şcoli şi sunt întreţinute chiar şi de copii, sub supravegherea profesorilor. Unele minibiblioteci publice au până şi alimente sau dezinfectant de mâini pe lângă cărţi, în caz că cineva ar putea avea nevoie de aşa ceva.

    ARTĂ

    Igienă cu artişti

    Un articol care a atras atenţia publicului abia atunci când lumea a dat năvală în magazine în primăvară ca să-şi facă provizii a atras şi atenţia unei galerii din artă din SUA, de la Los Angeles. Galeria Marta a solicitat unui număr de 50 de artişti idei pentru suporturi de hârtie igienică, acestea făcând apoi obiectul unei expoziţii online recent încheiate. Pe lângă suporturile confecţionate de artişti din diverse materiale cum ar fi ceramica viu colorată, lanţuri sau chiar o bormaşină, expoziţia intitulată „Under/Over” a mai cuprins şi informaţii despre impactul asupra mediului pe care-l are procesul de producţie a hârtiei igienice în America de Nord.

  • Din spatele reflectoarelor. Ce impact a avut pandemia asupra industriei evenimentelor culturale

    Toată lumea e deprimată, obosită, stresată şi cu nervii întinşi la maximum, dar asta e ceva normal când organizezi un eveniment.” Aşa descrie, în cuvinte puţine, atmosfera din industria culturală Emil Ionescu, un „veteran” în domeniu.

    Din 2004 organizează evenimente sub brandurile Metalhead şi BestMusic Live, având aproximativ 150 de evenimente pe an cu peste 150.000 de spectatori anual. Din 2012, a construit iabilet.ro, celebra platformă de vânzare de bilete la evenimente. A depăşit două milioane de bilete vândute pe an din contracte cu peste 1.000 de organizatori de evenimente din 80 de oraşe.

    „În martie ne-a lovit destul de rău pandemia, vânzările scăzând cu 99%. Am ajuns de la 7.000 -8.000 de bilete pe zi să vindem 50, iar după lockdown am avut şi zile cu niciun bilet vândut. Efectele au fost similare şi la BestMusic Live, unde a trebuit să anulăm 15 evenimente şi să reprogramăm alte 60, printre care nume mari precum Slipknot, Judas Priest, James Arthur, Nick Mason de la Pink Floyd sau Tricky, dar şi un festival de trei zile, The Concert – unde cântau o parte din cei mai mari artişti români precum Carla’s Dreams, The Motans, 5Gang sau Irina Rimes”, spune Emil Ionescu.

    Aproximativ 30% din rulajul iabilet.ro sunt reprezentate de spectacole de teatru sau de concerte şi evenimente tip stand-up care au loc în săli de teatru. Cel mai greu, crede Emil Ionescu, este pentru teatrele independente şi pentru organizatori, care au cheltuit deja bugete pentru promovare, iar acum evenimentele se anulează, aşa că banii sunt pierduţi.

    „Încerc să mă pun în locul teatrelor, care abia şi-au chemat angajaţii de o lună la muncă şi acum trebuie să-i trimită din nou acasă, fără ca măcar să ştie când îşi pot relua activitatea.”

    În ceea ce priveşte concertele, normele de distanţare le răpesc mare parte din farmec pentru spectatori şi, în plus, presupun nişte costuri enorme pentru organizatori. Showbusinessul este despre experienţă, se simte, se trăieşte aproape de prieteni, nu de la doi metri distanţă. Online-ul a încercat, timid, să ofere o frântură din experienţa din faţa scenei.

    „Am încercat să ne reprofilăm şi, chiar la sfârşit de martie, în timp record, am lansat prima platformă de transmisiuni live – cu bilet sau fără – de evenimente din România, vstage.ro. Am transmis o serie de evenimente, interesul publicului a fost ridicat, dar în timp a scăzut, pentru că experienţa nu o poate înlocui pe cea de live, într-un spaţiu de evenimente. Au funcţionat totuşi bine alte tipuri de evenimente live cu bilet. Părerea mea este că live streamingul, cel puţin pentru concerte, nu este o soluţie”, spune Emil Ionescu.

    Cum se traduce în cifre pierderea adusă de lacătul pus pe uşa sălilor de spectacole? În cazul iabilet.ro şi BestMusic, profitul pierdut depăşeşte 1,5 milioane de euro. Norocul a fost că primele două luni din an au fost luni-record din punct de vedere al vânzărilor, aproape dublând cifrele de anul trecut, aşa că businessurile lui Emil Ionescu au avut capital pentru a putea funcţiona mai departe. Totuşi, 2021 se arată înfricoşător, pentru că nimic clar nu se întrevede la orizont.


    Emil Ionescu, managing partner iabilet.ro şi BestMusic
    „Cred că din aprilie-mai 2021 ne putem gândi să ne revenim la normal. Sau măcar un normal cu norme, cum se spune acum.”


    „În perioada ianuarie-martie, totul a fost dublu faţă de 2019. După lockdown, scăderea a fost de 99%, iar din iunie până în octombrie, când s-au închis iar evenimentele, vânzările au fost cam 25% din cât au fost în 2019, deşi, la dinamica de creştere a iabilet.ro şi a pieţei, ar fi trebuit să fie duble. Aşa că 2020 versus 2019 arată o scădere de aproximativ 75%, dacă situaţia rămâne aşa cum este.”

    Cum vede Emil Ionescu soluţia pentru toată această situaţie? Frâiele sunt în mâna autorităţilor. Ele ar trebui să investească în studii pe piaţa de evenimente, studii despre cum se răspândeşte virusul, despre cât de periculos este să participi la un concert indoor sau outdoor.

    „Deja au apărut kituri de testare rapidă relativ ieftine cu eficienţă mare. Cred că, până vom avea un tratament eficient şi/sau un vaccin, putem ţine evenimente mari testând spectatorii. Sunt convins că iubitorii de muzică şi artă ar plăti 15-20 de lei extra pentru un test rapid la acces, ca să vadă un eveniment cu artiştii preferaţi.”

    Între timp, alături de colegii lui din AROC (Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte), unde este membru fondator, Emil Ionescu a participat la discuţii constante cu guvernul. Din asociaţie mai fac parte reprezentanţi ai unor nume mari din industrie, precum Emagic, Artmania, Untold, Electric Castle, Summer Well, Sun Waves, Sublime Events şi alţii. În total, peste 25 de membri.

    „Cred că din aprilie-mai 2021 ne putem gândi să ne revenim la normal. Sau măcar un normal cu norme, cum se spune acum”, mai spune Emil Ionescu.

     

    Când teatrul se închide

    Denisa Dogaru a simţit efectele pandemiei atât din perspectiva actorului, cât şi din cea a antreprenorului în industria culturală. Ea joacă… juca până de curând la Teatrul Studenţesc Podul şi în festivaluri. În plus, ţinea cursuri de teatru pentru copii la Palatul Universul din Bucureşti.

    „Dacă ne mai ţin mult pe tuşă, există posibilitatea să cedăm nervos şi să ne apucăm de «teatru de sufragerie online»”, spune Denisa Dogaru.

    În februarie 2020, chiar înainte ca pandemia să lovească, a avut avanpremiera spectacolului „Sfântul Nicodim de la Huşi”, un one-woman show al cărui text l-a scris chiar ea. Un spectacol la care a visat vreo opt ani şi care, în sfârşit, s-a concretizat. A reuşit însă să-l joace doar de trei ori şi urma să-l joace la FITS (Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu), în iunie. Evident, nu s-a mai întâmplat.

    „Din primăvară aşteptăm să vină vremuri mai bune şi să ne putem face planuri. Urma să ne mai înscriem şi la alte festivaluri de teatru din ţară, urma să-l mai jucăm în Bucureşti, dar majoritatea festivalurilor nu s-au ţinut. Pe de altă parte, abia aşteptam spectacolele importante din cadrul FNT (Festivalul Naţional de Teatru) şi FITS, dar pare că mai am de aşteptat cel puţin până la anul.”

    Ce face un actor atunci când teatrul se închide? Fiecare face ce poate pentru a se adapta, spune Denisa Dogaru. Ea, de exemplu, la începutul pandemiei, când credea că nebunia va dura doar o lună sau două, a fost luată de valul gătitului, a învăţat să facă pâine şi mai multe feluri de prăjituri. S-a apucat chiar şi de grădinărit, a plantat roşii, ardei şi ceapă. A citit, a scris câte ceva, dar cu greu, deoarece tensiunea creştea odată cu înmulţirea cazurilor de Covid.

    „Am văzut că unii dintre colegi au creat produse pentru online, unele mai bune, altele încropite. M-a tentat şi pe mine ideea, dar e important să şi ai ceva de spus, iar în acest moment am impresia că s-a spus tot ce era de spus, ba chiar mai mult. Unii au început mici afaceri, produc lumânări, săpunuri. De când s-a dat legea care introduce opţionalul de actorie în şcoli, mai mulţi dintre colegi s-au înscris la  cursuri de pedagogie, în ideea că vor reuşi să predea în şcoli. Desigur, opţionalele au fost deja alese pentru anul acesta, abia de la anul putem spera că va ajunge actoria în şcoli.”

    Pentru actorii angajaţi în teatrele de stat, situaţia este puţin mai bună, deoarece ei îşi iau totuşi salariile. Pentru cei din sectorul independent însă, e tot mai greu, iar Denisa Dogaru spune că se teme că unele spaţii culturale – precum Unteatru, Teatrul Act, Teatrul de Artă sau Centrul Educaţional Replika – vor dispărea de tot din peisaj.

    Dincolo de activitatea ei de actor, Denisa Dogaru predă, din 2012, cursuri de teatru pentru copii, acela fiind anul în care a terminat facultatea. Primii ani au fost de colaborare cu diverse afterschooluri şi grădiniţe, însă în 2018 s-a gândit că ar putea să preia în propriile mâini această activitate. Aşa a apărut businessul „Cursuri de actorie cu Denisa Dogaru”.

    „Obiectivul pentru anul acesta este să reuşim să ne menţinem pe linia de plutire şi sper să reuşim. Cursurile online nu mai sunt o variantă, nu cred că e sănătos pentru cei mici să facă şcoală online şi apoi să mai adauge alte activităţi tot în faţa monitorului. Cursurile de actorie sunt despre comunicare, despre conectare, despre contact direct, fără interacţiune directă nu mai rămâne mare lucru.”

    A conceput totuşi un produs online, dar pentru copiii de
    6-8 ani, prin care vrea să întărească conexiunea părinte-copil prin jocuri de actorie. Practic, ea coordonează activitatea prin Zoom, dar copiii interacţionează 80% din timp cu părintele.


    Denisa Dogaru, actriţă
    „Dacă ne mai ţin mult pe tuşă, există posibilitatea să cedăm nervos şi să ne apucăm de «teatru de sufragerie» online.”

  • Fitness casnic

    Izolarea este bună, în condiţiile actuale, dar statul în casă şi lipsa de mişcare pe care le presupune, nu prea. O idee bună în acest caz este sala de fitness de acasă, care poate fi amenajată în funcţie de spaţiu şi buget.

    Cei care doresc propria sală de fitness la domiciliu, indiferent de numărul echipamentelor, se pot îndrepta spre o serie de firme care oferă soluţii, scrie The Telegraph. În ultima vreme acestea se bucură de o creştere a cererii, mai ales de la persoane care vor să facă mişcare acasă.

    O astfel de companie este Gym Marine, specializată în proiectarea de săli de fitness pentru superiahturi, unde spaţiul disponibil nu este mare.  

    Sala casnică bine dotată nu trebuie umplută cu aparate de la început, pentru că se poate întâmpla ca proprietarii să-şi dea seama că mai vor să adauge ceva care are nevoie de spaţiu, spun experţii în domeniu.

    Printre echipamentele recomandate se numără bicicleta staţionară pentru fitness, de preferinţă una inteligentă, care permite, printre altele, conectarea la platforme folosite şi de alţi ciclişti casnici, făcându-i să se simtă ca şi cum s-ar antrena în grup.

    E bine să nu lipsească nici banda de alergare, care are avantajul că poate fi instalată şi într-un birou. Unele astfel de echipamente permit personalizarea în funcţie de utilizator, putându-se conecta la tablete cu ajutorul cărora să aleagă fondul muzical pentru alergare în funcţie de cât de rapidă sau dificilă e aceasta.

    Potrivit pentru acasă ar fi şi un aparat de vâslit, care are avantajul că poate fi depozitat în picioare ca să nu ocupe mult loc când nu e folosit.

     

     

    SPORT

    Baschet pictat

    Util celor care vor să se destindă şi să mai facă mişcare, terenul de baschet poate să fie şi frumos, atunci când artiştii îi acordă atenţie, ca în oraşul Providence, capitala statului american Rhode Island. Un proiect lansat în 2018, MyHomeCourt, s-a concretizat în pictarea de către artişti a unor terenuri de baschet din localitate, cu aprobarea autorităţilor locale, proiectul care înviorează aceste locuri continuând şi în acest an pentru a-i bucura pe cei care vor să admire opere de artă, dar încă se tem să se ducă la muzeu, scrie Boston Globe.

     

    TIMP LIBER

    Hai la masă cu grăbire

    Ca să mai recupereze ceva din pierderile provocate de pandemie, o serie de restaurante americane consideră că e mai bine să trimită clienţii la plimbare, limitându-le timpul petrecut în local, scrie Wall Street Journal. Cei care vin să ia masa într-unul din astfel de restaurante au, de regulă, la dispoziţie nouăzeci de minute, fiind anunţaţi de limita de timp cel puţin la rezervare şi atunci când se prezintă la local. Ca urmare a limitării timpului pe care clienţii îl pot petrece în restaurant, mâncarea este adusă în acelaşi timp la toată lumea, iar unele feluri care necesită un timp mai mare de preparare trebuie comandate în avans. Măsura a fost mai mult sau mai puţin bine primită de clienţi, unii fiind deranjaţi de faptul că trebuie să se grăbească, în timp ce alţii încearcă să fie expeditivi şi se hotărăsc înainte să ajungă ce doresc.

     

     

    ARTĂ

    Tabloul care plăteşte datorii

    Atunci când rămân cu datorii apărute în urma unor probleme de sănătate, nu puţini americani au nevoie de ajutor să le plătească. Uneori acest ajutor vine din partea unor artişti, cum ar fi grupul MSCHF din New York, care a găsit trei persoane cu datorii medicale mari şi a hotărât să acţioneze. Artiştii, scrie CNN, au transformat facturile medicale ale datornicilor în tablouri înalte de aproape doi metri pe care le-au vândut la un preţ egal cu suma datorată. Iniţiativa MSCHF, „Medical Bill Art” doreşte să atragă atenţia asupra sistemului de sănătate din SUA, ţară în care mai bine de 137 de milioane de persoane au probleme în a-şi achita tratamentele, iar tablourile realizate au fost vândute iniţial unei galerii, care, la rândul său, le vinde unor persoane dispuse să împartă dreptul de proprietate asupra lor.

  • Bursele Start

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.

    Descrierea proiectului:
    Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.

    Efecte:
    În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat.

  • Am nevoie de tine

    Motivaţie:
    Campania a luat naştere la iniţiativa JYSK România, care şi-a dorit să realizeze o campanie de strângere de fonduri inedită pentru Hope and Homes for Children România. Fondurile strânse au fost destinate proiectului de construire a caselor de tip familial în care să locuiască acei copii aflaţi în instituţiile de protecţie a statului. Pe măsură ce sunt construite case de tip familial, orfelinatele mari de tip vechi sunt închise.

    Descrierea proiectului:
    Principalul element al campaniei este cântecul si videoclipul „Am nevoie de tine” ale cărui versuri şi muzică au fost realizate de Alex Bratu. Cântecul este interpretat de zece artişti sub numele „Friends of Hope and Homes”: Alexandra Ungureanu, 1Q Sapro, Flavia, Maria şi Ligia Hojda, Laura Mihăilă, Pavel Ulici, Andrei Neagu. Campania s-a desfăşurat timp de o lună, între  1 – 30 iunie 2019. S-au implicat în realizarea acestuia 4 reprezentanţi JYSK, 4 reprezentanţi Hope and Homes for Children România, 10 artişti, echipa de producţie a videoclipului şi a cântecului.

    Efecte:
    Campania atrage atenţia asupra copiilor din orfelinate, a nevoii de a închide aceste instituţii şi a găsi alternativele cele mai potrivite. În casele de tip familial, copiii aflaţi în îngrijirea statului au parte de îngrijire medicală adecvată, trăiesc într-un mediu mai sănătos şi sunt învăţaţi să trăiască mai sănătos, au parte de consiliere şi merg la şcoli obişnuite, alături de alţi copii. Videoclipul piesei „Am nevoie de tine” a ajuns la peste 1 milion de vizualizări pe Youtube. În urma campaniei, Hope and Homes for Children România şi-a dublat numărut de donatori recurenţi prin SMS.

  • De ce a decis un grup de artişti să arunce în aer o maşină plină de bani

    Cei doi au dorit să atragă atenţia asupra datoriilor toxice şi să elibereze cât de mulţi oameni puteau de ele, inspiraţi de iniţiative similare din alte ţări, conform The Guardian. Aceştia au reuşit să cumpere ieftin datorii de un milion de lire sterline şi să le şteargă, prezentând acest lucru sub forma unui film intitulat „Bank Job” în care aruncă în aer o dubiţă plină cu bani. Banii nu sunt reali, ci confecţionaţi din hârtia reciclată de la bancnote vechi retrase din circulaţie şi au fost aruncaţi în aer pentru a sublinia efectele devastatoare provocate de datorii. 

  • Goana după ciuperci

     Americanul Daniel Seifert a început acum câţiva ani să ascundă prin diverse locuri publice din oraşe din SUA unde călătorea mici picturi ale unor ciuperci, invitând publicul să le caute. Amuzaţi de ideea lui, prieteni de-ai săi şi artişti din alte ţări au început să ascundă şi ei imagini cu ciuperci prin diverse părţi ale globului, cum ar fi Hong Kong sau Rusia, spre deliciul iubitorilor de artă  care le căutau. Goana după ciuperci pictate s-a transformat astfel într-un eveniment anual, intitulat „Game of Shrooms”, o condiţie pentru artiştii participanţi fiind ca, dacă lucrările lor, pentru care au oferit indicii pe Google Maps, nu sunt găsite în timp util, să le recupereze ca să păstreze curăţenia în locurile în care le-au amplasat.

  • Artă cu mască

    În stradă, opera artistului Banksy care are în plan central un personaj feminin a apărut peste noapte cu o mască pe faţă. Pictorul de portrete Tom Croft şi-a folosit şi el talentul pentru a marca sacrificiile făcute de angajaţii din sănătate în perioada crizei. El a decis să ofere un portret gratuit primului lucrător din sistemul naţional de sănătate care îl va contacta.
    Iar designerul de fashion nigerian Tiannah Toyin Lawani a creat o colecţie de costume cu mască pentru a creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte coronavirusul. Lawani are o echipă de croitori la casa sa din Lagos – unde măştile sunt acum obligatorii – care realizează măşti împodobite cu bijuterii, din ţesături africane, pentru vânzare sau donaţii.

    (Credit: Hayati Evren)
    (Credit: PA)
    (Credit: Hijack)

  • Inedit: Cum se dansează balet cu distanţare socială

    Aceasta este realizată de artistul coregraf Remi Wörtmeyer,  acompaniat de orchestra baletului naţional olandez. Piesa de rezistenţă a actului artistic este reprezentată însă de o costumaţie care include un tutu din denim cu un diametru de trei metri. Potrivit informaţiilor publicate pe operaballet.nl, actul este inspirat de teatrele goale, de artiştii care au rămas fără scenă şi de dansul fiecăruia dintre indivizi pentru a-şi găsi calea spre noua normalitate.


    „Tutuul este cea mai nouă unealtă de distanţare socială. Datorită supradimensionării sale, îi determină pe dansatori să găsească soluţii în navigarea prin oraş, ei trecând şi mişcându-se împreună prin acesta.” Remi Wörtmeyer, coregraf