BusinessMagazin

Tag: armament

  • Detonatoare şi explozibili, furate dintr-un depozit de armament din sudul Franţei

    Răufăcătorii au pătruns în incintă după ce au tăiat gardul, a precizat această sursă, adăugând că anchetatorii nu exclud, pentru moment, nicio pistă.

    Nicio reacţie sau comentariu nu au putut să fie obţinute imediat de la Ministerul Apărării sau Statul Major interarme, precizează AFP.

    Potrivit postului Europe1, care evocă furtul a aproximativ “patruzeci de grenade”, instalaţia este o platformă logistică aparţinând Forţelor terestre, un loc de stocare de material pentru operaţiuni externe în Africa şi de stocare de muniţie.

    Platforma, care se întinde pe aproximativ 250 de hectare, “este înconjurată de două rânduri de garduri, fără camere de supraveghere”, potrivit postului de radio.

  • Noi mişcări de trupe în Ucraina. Armament greu, adus la graniţa cu Transnistria

    Ucraina continuă să comaseze trupe şi armament greu la graniţa cu Transnistria.

    “Situaţia de aici este foarte gravă. Producţia economică scade, comerţul extern se reduce, situaţia securităţii este la fel de alarmantă cu partenerii noştri moldoveni, care efectuează exerciţii militare cu NATO, iar presiunea ucraineană creşte în fiecare zi”, a precizat Ignatiev, adjunctul ministrului transnistrean de externe.

    CE PRETEXT FOLOSESC UCRAINENII CA SĂ JUSTIFICE COMASAREA DE TRUPE ŞI ARMAMENT GREU LA GRANIŢA CU TRANSNISTRIA

  • “Disneyland-ul militar”, demonstraţie de forţă a lui Putin. Cum şi-a etalat piesele de armament pe 5.000 de hectare (video)

    Preşedintele Vladimir Putin a participat la inaugurarea celei mai mari expoziţii cu temă militară din Rusia, care se desfăşoară pe o suprafaţă de 5.000 de hectare în oraşul Kubinka, aflat în apropierea Moscovei, şi pe care presa internaţională o consideră “un Disnelyland militar”.

    Parcul Patriotic, aşa cum a fost denumit de organizatori, este o prezentare de armament şi tehnică militară, fiind expuse aproximativ 5.000 de piese precum tancuri, nave de război, avioane şi tehnologie spaţială.

    CUM ARATĂ CEA MAI MARE EXPOZIŢIE DE ARMAMENT DIN LUME (FOTO+VIDEO)

  • “DISNEYLAND militar”: Expoziţie militară de amploare, inaugurată de Putin în apropiere de Moscova – FOTO,VIDEO

    Parcul Patriotic, aşa cum a fost denumit de organizatori, este o prezentare de armament şi tehnică militară, fiind expuse aproximativ 5.000 de piese precum tancuri, nave de război, avioane şi tehnologie spaţială.

    Expoziţia este programată pentru perioada 16-19 iunie. Toate forţele armate ruse participă la eveniment, inclusiv cele care se ocupă de rachete strategice, apărare aerospaţială, trupele aeropurtate, forţele terestre şi aeriene, precum şi marina.

    Vizitatorii acestui “Disneyland militar” au şansa de a testa ehipamentul militar, de a trage cu arme de foc şi chiar de a sări cu paraşuta, expoziţia bucurându-se deja de succes potrivit imaginilor surprinse la Kubinka.

    Ministerul rus al Apărării a declarat că expoziţia prezintă armament greu şi uşor, drone, sisteme robotizate, biotehnologie, tehnologie laser şi radio, facilităţi militare şi medicale, noi tipuri de combustibil şi multe altele.

     

    Un târg militar va funcţiona, de asemenea, pe durata expoziţiei.

    Prezent la expoziţie, Alexander Zaldostanov, liderul grupului de bikeri “Night Wolves”, care îl susţine pe Vladimir Putin, a declarat: “Când mă uit la toate astea mă simt mândru de Rusia şi îmi dau seama că le putem face faţă americanilor. Nu cred că vor îndrăzni să apese pe buton”.

    Cu această ocazie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că forţele nucleare ruse vor primi în acest an peste 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să străpungă orice sistem de apărare antirachetă.

    “Forţele nucleare vor fi suplimentate în acest an cu 40 de rachete balistice intercontinentale noi care vor putea străpunge orice sistem de apărare antirachetă, chiar şi pe cele mai sofisticate din punct de vedere tehnic”, a declarat el.

    Rusia este al doilea mare vânzător de arme după Statele Unite, cu exporturi de armament care au crescut cu 37 la sută în 2010-2014. Armele ruseşti sunt exportate în 56 de ţări. În 2013, Rusia a vândut arme în valoare de 13 miliarde de dolari, iar compania naţională de armament Rosoboroneksport se aşteaptă ca vânzarea de arme către cumpărători străini să rămână stabilă cel puţin până în 2016.

  • Rachetele de croazieră cu lansare de la sol ale Rusiei AMENINŢĂ Europa şi Asia – oficial american

    “Sistemul pe care Rusia l-a testat este un (sistem de rachete de tip) GLCM avansat, capabil să ameninţe continentul european şi aliaţii noştri din Asia de Nord-Est”, a declarat această sursă pentru portalul rusesc.

    Oficialul american a făcut această declaraţie după ce adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov a spus marţi, citat într-un comunicat, că Moscova doreşte să poarte negocieri dacă Washingtonul îşi explică acuzaţiile cu privire la încălcarea Tratatului INF.

    Oficialul de la Departamentul de Stat american a îndemnat totodată Rusia să-şi respecte obligaţiile asumate şi să se întoarcă în cadrul tratatului.

    “Credem că este în interesul nostru – şi al partenerilor noştri din tratat, inclusiv Rusia – ca Tratatul INF să rămână în vigoare şi ca toate părţile să-şi respecte obligaţiile asumate”, a subliniat el.

    Statele Unite nu doresc “o repetare a ciclului escaladării acţiunilor şi reacţiilor care au marcat mare parte din Războiul Rece”, a insistat oficialul american.

    Washingtonul şi aliaţii săi analizează diverse opţiuni, a continuat el, inclusiv opţiuni militare, ca răspuns faţă de presupusa încălcare a Tratatului INF de către Rusia.

    “Nu s-au luat decizii în privinţa răspunsului militar faţă de încălcările Rusiei. Statele Unite, ca stat de drept, nu au încălcat Tratatul (INF) în niciun fel şi îşi vor respecta obligaţiile atât timp cât tratatul rămâne în vigoare”, a spus oficialul american.

    Tratatul INF, semnat de către Statele Unite şi fosta Uniune Sovietică în 1987, interzice rachetele balistice şi de croazieră nucleare şi convenţionale cu lansare de la sol cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

    În iulie 2014, Statele Unite au acuzat Rusia că încalcă Tratatul INF, după testarea unei rachete de croazieră cu lansare de la sol.

    Potrivit presei, autorităţile americane analizează o eventuală staţionare a unor rachete în Europa pentru a se apăra împotriva unor avantaje pe care Rusia le-ar fi obţinut prin presupusa încălcare a Tratatului INF sau împotriva unei posibile “forţe de reacţie” mai agresive implicând sau armament greu sau rachete de croazieră cu lansare de la sol.

    Ministerul rus de Externe a respins aceste acuzaţii şi a acuzat, la rândul său, Statele Unite de încălcarea Tratatului INF prin instalarea unor elemente ale scutului antirachetă american în Polonia şi România.

     

  • Planul NATO pentru Europa de Est: SUA urmează să stocheze armament greu în Polonia. AVERTISMENTUL Rusiei

    Armata americană efectuează exerciţii de amploare, împreună cu aliaţi NATO din Europa de Est, în contextul nemulţumirilor din regiune faţă de rolul Rusiei în conflictul din Ucraina.

    Oficiali ruşi au ameninţat că planul de a depozita armament greu în Europa de Est ar putea avea “consecinţe periculoase”.

    Cele trei ţări baltice Letonia, Lituania şi Estonia plănuiesc, de asemenea, să găzduiască armament greu american, potrivit unor oficiali.

    Însă Statele Unite au confirmat doar că urmează să trimită o brigadă blindată de până la 250 de vehicule, inclusiv tancuri, în Germania, pentru a-şi susţine aliaţii NATO.

    Secretarul american al Apărării Ashton Carter urmează să decidă dacă vreunul dintre aceste vehicule va fi trimis în alte state europene.

    “Deciziile se apropie”, afirmă Siemoniak într-un mesaj postat luni pe Twitter, confirmând informaţii publicate de ziarul The New York Times în weekend potrivit cărora se discută despre depozitarea de armament greu în Polonia.

    Prepoziţionarea unor asemenea vehicule blindate americane pe teritoriul unor aliaţi NATO – foste ţări comuniste – ar fi o premieră, de la sfârşitul Războiului Rece.

    Nu va fi vorba despre o măsură ad-hoc, a subliniat ministrul polonez, ci “pentru ani şi decenii”.

    Până la 5.000 de militari NATO ar putea fi echipaţi cu armamentul care urmează să fie depozitat în Europa de Est. Acesta ar fi pregătit pentru o brigadă NATO de reacţie rapidă, convenită la summitul NATO de anul trecut.

    Casa Albă şi Carter nu au aprobat încă măsura, iar locurile vizate nu au fost anunţate încă.

    “Acesta este alt pas către construirea unei prezenţe americane mai mari în Polonia şi în regiune”, a declarat Siemoniak pentru agenţia poloneză PAP.

    “Dacă echipament militar american greu, inclusiv tancuri, baterii de artilerie şi alte echipamente chiar ajung în ţările baltice şi din Europa de Est, va fi cel mai agresiv pas făcut de Pentagon şi NATO de la Războiul Rece” încoace, a declarat luni generalul Iuri Iacubov, un oficial de la Ministerul rus al Apărării.

    Generalul Iacubov a ameninţat că, în asemenea circumstanţe, Rusia va “organiza măsuri de retorsiune pentru a-şi consolida frontierele de vest”.

    “Sperăm că raţiunea va prevala, iar situaţia din Europa va fi împiedicată să alunece într-o nouă confruntare militară care ar putea să aibă consecinţe periculoase”, a afirmat Ministerul rus de externe într-un comunicat.

    – Tensiuni pe tema rachetelor

    Statele Unite construiesc o bază de apărare antirachetă la Redzikowo, în Polonia, în cadrul scutului menit să protejeze statele NATO de orice ameninţare a unor rachete cu rază lungă de acţiune din partea unor regimuri considerate ostile.

    Rusia a condamnat planul de construire a scutului, acuzând NATO că pune în pericol securitatea europeană. Rusia ar fi staţionat rachete cu rază scurtă de acţiune de tip Iskander în enclava Kaliningrad, lângă Polonia şi ţările baltice.

    NATO şi lideri occidentali acuză Rusia că trimite militari şi armament greu, inclusiv tancuri şi rachete, separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Moscova a negat în mod repetat acest lucru, insistând că ruşii care luptă pe teritoriul ucrainean sunt “voluntari”.

    Bombardamente şi confruntări intermitente ameninţă armistiţiul de la Minsk, încheiat în februarie, între rebeli şi Guvernul ucrainean.

    Polonia şi cele trei foste republici sovietice baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – sunt unii dintre cei mai vocali critici ai politicii Rusiei în Ucraina.

    Tensiunile au escaladat în martie 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

    România, Ungaria şi Bulgaria au fost, de asemenea, prezentate ca posibile locuri de depozitare a unor echipamente militare americane grele.

  • PREMIERĂ de la sfârşitul Războiului Rece: Pentagonul vrea să staţioneze armament greu în ţările baltice şi est-europene, între care şi România

    Pentagonul intenţionează să staţioneze armament greu, între care tancuri, precum şi 5.000 de militari în câteva state est-europene şi în ţările baltice, au declarat oficiali americani şi din cadrul NATO, în eforturile de disuasiune a unei agresiuni ruse în Europa, relatează New York Times.

    Propunerea, în cazul în care va fi aprobată, va marca o premieră de la sfârşitul Războiului Rece, fiind prima dată când Statele Unite ar staţiona echipament militar greu într-un nou stat membru NATO din Europa de Est care a făcut parte din sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Anexarea Crimeei de către Rusia şi războiul din estul Ucrainei au tras un semnal de alarmă şi au determinat noi planificări militare în capitalele NATO, afirmă cotidianul american în pagina electronică.

    Aceasta ar fi prima serie de măsuri importante luate de Statele Unite şi NATO pentru consolidarea forţei în regiune şi ar trimite un mesaj aliaţilor şi preşedintelui rus, Vladimir Putin, că Statele Unite vor apăra membrii NATO de la frontiera rusă.

    După extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu ţările baltice, în 2004, Statele Unite au evitat staţionarea permanentă de echipament şi trupe în est, în încercarea de a ajunge la diverse forme de parteneriat cu Rusia.

    Echipamentul va fi staţionat la bazele NATO şi va suficient cât să răspundă nevoilor unei brigăzi de 3.000 până la 5.000 de militari. Acesta va fi similar celui pe care Statele Unite l-au avut în Kuwait timp de peste un deceniu, după invadarea ţării de către Irak, în 1990.

    Solicitarea Pentagonului necesită aprobarea secretarului Apărării, Ashton B. Carter, şi a Casei Albe. Iar obstacolele politice rămân, având în vedere că semnificaţia acestei potenţiale măsuri a generat îngrijorarea în rândul unor aliaţi NATO în legătură cu reacţia Rusiei.

    “Statele Unite continuă să analizeze cea mai bună locaţie pentru staţionarea acestor materiale prin consultări cu aliaţii noştri”, a declarat colonelul Steven H. Warren, purtător de cuvânt al Pentagonului. “La acest moment, nu am luat nicio decizie dacă sau când vom muta acest echipament”, a adăugat el.

    Oficiali de rang înalt informaţi în legătură cu această propunere, care au descris planificarea militară internă sub acoperirea anonimatului, au declarat că se aşteaptă ca aceasta să fie aprobată înainte de întâlnirea miniştrilor Apărării din cadrul NATO de la Bruxelles, din această săptămână.

    Aşa cum prevede propunerea, necesarul de echipament pentru 150 de militari va fi staţionat în fiecare dintre cele trei ţări baltice: Lituania, Letonia şi Estonia. Echipament suficient pentru o companie sau un posibil batalion – aproximativ 750 de militari – va fi staţionat în Polonia, România, Bulgaria şi posibil Ungaria, au afirmat ei.

    Specialiştii americani au verificat locaţiile din ţările luate în considerare pentru staţionarea armamentului, iar Pentagonul lucrează la estimarea costurilor pentru modernizarea căilor ferate, constuirea de noi depozite şi facilităţi de întreţinere a echipamentului, precum şi înlocuirea facilităţilor din perioada sovietică pentru staţionarea armamentului greu american. Depozitele de armament vor fi păzite de contractori de securitate sau forţe locale şi nu de personal militar american, au declarat oficialii citaţi.

    Poziţionarea echipamentului ar salva timp pentru armata americană, dar şi bani şi resurse, evitând transportarea lui în şi dinspre Statele Unite de câte ori unităţile armatei călătoresc în Europa. Necesarul de echipament pentru o brigadă, numit oficial setul european de activitate, include aproximativ 1.200 de vehicule, 250 de tancuri M1-A2, vehicule de luptă Bradley şi mortiere, potrivit unui oficial militar.

    Ideea mutării de armament prepoziţionat şi materiale în ţările baltice şi est-europene a mai fost discutată, dar niciodată pusă în practică pentru că era văzută de Kremlin drept o încălcare a spiritului acordului din 1997 dintre NATO şi Rusia, care a pus bazele cooperării. Propunerea Pentagonului a primit însă sprijin din cauza temerilor din ţările membre NATO din estul Europei care s-ar putea confrunta cu ameninţarea rusă.

  • Serviciile secrete turce au facilitat transporturi de armament destinate rebelilor sirieni – surse

    Administraţia de la Ankara a negat permanent că ar fi trimis armament insurgenţilor sirieni, contribuind indirect la ascensiunea reţelei teroriste Stat Islamic.

    Potrivit unor surse judiciare turce, pentru a accelera înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, Agenţia turcă de informaţii (MIT) a permis tranzitul armamentului şi combatanţilor spre Siria, în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014. În ultimele luni, autorităţile turce au sporit măsurile de securitate la frontiere.

    Procurorii turci au depistat patru camioane cu armament, în noiembrie 2013, în provincia Adana, situată la frontiera cu Siria. Alte trei camioane cu armament au fost depistate în ianuarie 2014. Aproximativ 30 de agenţi ai serviciilor de securitate turce sunt judecaţi în Turcia pentru spionaj militar şi implicare în tentativa de înlăturare a unui preşedinte.

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan susţine că cele patru camioane transportau ajutoare umanitare.

    Reţeaua teroristă Stat Islamic deţine controlul a peste jumătate din teritoriul Siriei după cucerirea oraşului Palmira, joi, a anunţat organizaţia Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 200.000 de morţi.

  • Serviciile secrete turce au facilitat transporturi de armament destinate rebelilor sirieni – surse

    Administraţia de la Ankara a negat permanent că ar fi trimis armament insurgenţilor sirieni, contribuind indirect la ascensiunea reţelei teroriste Stat Islamic.

    Potrivit unor surse judiciare turce, pentru a accelera înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, Agenţia turcă de informaţii (MIT) a permis tranzitul armamentului şi combatanţilor spre Siria, în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014. În ultimele luni, autorităţile turce au sporit măsurile de securitate la frontiere.

    Procurorii turci au depistat patru camioane cu armament, în noiembrie 2013, în provincia Adana, situată la frontiera cu Siria. Alte trei camioane cu armament au fost depistate în ianuarie 2014. Aproximativ 30 de agenţi ai serviciilor de securitate turce sunt judecaţi în Turcia pentru spionaj militar şi implicare în tentativa de înlăturare a unui preşedinte.

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan susţine că cele patru camioane transportau ajutoare umanitare.

    Reţeaua teroristă Stat Islamic deţine controlul a peste jumătate din teritoriul Siriei după cucerirea oraşului Palmira, joi, a anunţat organizaţia Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 200.000 de morţi.

  • China intenţionează să se doteze cu 42.000 de drone militare în următorii ani, susţine Pentagonul

    “Dezvoltarea de către China a unor drone militare de mare autonomie va spori capacitatea ţării de a efectua misiuni de recunoaştere şi de atac”, avertizează Pentagonul, în raportul anual despre activităţile armatei chineze, prezentat vineri seară.

    Potrivit experţilor americani, până în anul 2023, China intenţionează să fabrice 41.800 de drone militare şi să construiască platforme terestre şi maritime pentru utilizarea aparatelor, în cadrul unui plan de 10,5 miliarde de dolari.

    În prezent, China dezvoltă patru tipuri de avioane militare fără pilot – Xianglong, Yilong, Sky Saber şi Lijian, dintre care ultimele trei pot efectua atacuri aeriene foarte precise.

    Dronele de tip Lijian, utilizate începând din noiembrie 2013, sunt primele tipuri de avioane fără pilot chineze invizibile pe radare.