BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • Clienţii ING Bank îşi pot achita de acum creditele de nevoi personale integral online prin rambursare anticipată totală prin Home’Bank

    Clienţii ING Bank îşi pot închide creditele de nevoi personale integral online prin rambursare anticipată totală prin Home’Bank, indiferent dacă împrumutul a fost obţinut în reţeaua ING Office sau prin aplicaţia de internet şi mobile banking.

    Banca oferă un proces end-to-end online, unde clienţii au controlul complet asupra deschiderii, administrării plăţilor şi închiderii unui credit de nevoi personale direct din ING Home’Bank.

    „În medie, clienţii noştri accesează în jur de 5.000 de credite de nevoi personale pe lună în ING Home’Bank, iar cca. 2 din 10 români accesează un credit de nevoi personale prin ING. Fiecare funcţionalitate pe care alegem să o dezvoltăm în Home’Bank aduce clientului instrumentele de care are nevoie să îşi administreze banii simplu, singur, investind timp doar pentru lucrurile importante pentru el, nu şi pentru drumuri la bancă” , a spus Roxana Cristea, Lending Tribe Lead, ING Bank România.

    Procesul de rambursare şi închidere poate fi făcut de pe orice dispozitiv, laptop, desktop sau smartphone.

    Potrivit unui sondaj realizate de SAS, obiceiurile din pandemie legate de folosirea serviciilor online se va menţine, aproximativ 30% dintre românii care utilizează servicii bancare spunând că vor renunţa la interacţiunea fizică cu banca, continuând să folosească în mod permanent serviciile digitale sau aplicaţia mobilă.

    Aproximativ 20% dintre clienţii din România ai băncilor au început să folosească un serviciu digital sau o aplicaţie mobilă pentru prima dată în timpul pandemiei.

  • Musk i-a oferit unui tânăr 5.000 de dolari pentru a nu-i mai urmări avionul. Nu a fost suficient

    ElonJet are peste 150.000 de urmăritori şi foloseşte un robot pe care Sweeney l-a dezvoltat pentru a monitoriza zborurile lui Musk. Acesta transmite apoi pe Twitter când şi unde decolează sau aterizează avionul şi durata fiecărei călătorii.

    Tânărul a dezvoltat aproximativ o duzină de alte conturi de roboţi de zbor care urmăresc călătoriile unor titani ai tehnologiei, inclusiv Bill Gates şi Jeff Bezos.

    Mesajul iniţial de la Musk a venit pe 30 noiembrie. “Poţi să dai asta jos?”, l-a întrebat Musk pe Sweeney. “Este un risc de securitate”.

    CEO-ul Tesla şi SpaceX i-a oferit în cele din urmă adolescentului 5.000 de dolari pentru a-l ajuta să împiedice “oameni nebuni” să îi urmărească zborurile. Sweeney a replicat cerând 50.000 de dolari, spunând că ar putea folosi banii pentru facultate şi poate pentru un Tesla Model 3.

    “Nu-mi place ideea de a fi împuşcat de un nebun”, a spus Musk.

    Ultimul schimb de mesaje a avut loc miercuri, 19 ianuarie, când Musk a spus că nu i s-a părut corect “să plătească pentru a opri contul”.

    “Alte opţiuni în afară de remuneraţie, cum ar fi un stagiu, ar face ca desfiinţarea să fie mult mai uşoară”, a răspuns Sweeney. Musk nu a răspuns încă.

    Sweeney a declarat că este un fan al SpaceX încă de la prima lansare Falcon Heavy din 2018. Tatăl său lucrează pentru o companie aeriană, alimentându-i interesul pentru aviaţie.

    “5.000 de dolari nu este suficient pentru cât de mult mă bucur de aplicaţie”, a spus Sweeney. “Nu înlocuieşte nimic, cum ar fi factorul de plăcere”.

    Sweeney i-a oferit lui Musk câteva sfaturi tehnice, vorbindu-i miliardarului despre un program de blocare pe care l-ar putea folosi pentru a contracara programele de urmărire a zborurilor.

    “Se pare că a urmat acest sfat”, a spus Sweeney.

    Aşadar, Sweeney este în continuare capabil să urmărească zborurile lui Musk în ciuda programului de blocare? “Eu sunt”, a spus Sweeney. “Doar că este un pic mai complicat”.

  • Cine sunt românii care oferă o soluţie pentru una dintre cele mai mari probleme create de pandemia de COVID

    Educaţia este probabil unul dintre cele mai încercate domenii de la izbucnirea pandemiei în primăvara anului trecut. Elevi, studenţi şi profesori s-au trezit într-o situaţie fără precedent, în faţa unei provocări pentru care niciun manual nu avea un răspuns clar. O echipă de români a lansat în toamna anului 2020 o platformă prin care încearcă să ofere soluţii uriaşelor provocări din educaţie, oferind abordări noi, adaptate situaţiei complexe pe care o trăim.

    Board îi permite profesorului să dea un exerciţiu în clasă sau un set de exerciţii, iar apoi să apese un buton, moment în care fiecare elev primeşte practic foaia lui sau foile lui şi le completează, iar profesorul vede în timp real ce face fiecare dintre elevi, chiar mai bine ca în clasă.

    Este ca şi când ai vedea instant caietele tuturor elevilor şi poţi să urmăreşti orice, profesorul poate intra pe tablele respective să le vadă şi să completeze, să marcheze ce nu e bine sau ce este bine rezolvat/completat”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Mazilu, fondator al VBoard (Virtual Board). Cu o experienţă de peste 20 de ani în industria IT, el a început să lucreze la proiectul VBoard în plină pandemie, când a primit un telefon de la o bună prietenă, profesor.

    “M-a sunat o bună prietenă şi mi-a spus că a intrat în panică pentru că şcoala a fost mutată în mediul online. Nu ştia ce să facă, era pusă brusc în faţa acesui fapt şi am zis să încerc să ajut, să fac ceva rapid cu care să ajut profesorii să treacă peste situaţia de la momentul respectiv. Pe parcurs s-a alăturat proiectului şi colegul meu Lucian, care a început să se ocupe şi de partea de business, deoarece la momentul acela era totul gratuit şi mare parte din efortul financiar şi costurile le suportam noi. După care a mai apărut un coleg şi vrem să continuăm să ne extindem cercul de colaboratori.”

    Principalul obiectiv al dezvoltării platformei educaţionale VBoard este îmbunătăţirea procesului de predare cu ajutorul tehnologiei. „Faptul că digitalizarea s-a accelerat în zona de educaţie a făcut ca graniţele dintre profesori şi elevi să dispară. Nu mai depindem de distanţă. Un elev din Timişoara poate să facă meditaţii cu profesorii din Bucureşti. De asemenea, dacă sunt elevi în zonele rurale care nu au acces la transport şi trebuie să parcurgă distanţe foarte mari până la profesorul de meditaţii, poate face meditaţii online”, a punctat Marius Mazilu. În prezent, pe platforma educaţională VBoard sunt înregistraţi peste 24.000 de elevi şi profesori care desfăşoară ore online.

    „În primele opt luni de la lansare am înregistrat aproximativ 21.000 de utilizatori – elevi şi profesori – pe platformă. Apoi a fost o pauză, evident, cu vacanţa. În momentul de faţă a început să crească numărul de utilizatori cu o medie de 100 de elevi şi profesori noi pe săptămână care ţin ore zilnic pe platformă“, a precizat el, adăugând că pe platformă se regăsesc şi profesorii activi în mediul privat, o parte dintre utilizatori desfăşurând ore de meditaţii prin intermediul VBoard. „Avem şi profesori din mediul privat. Am observat o creştere a pieţei de meditaţii pentru elevi şi am discutat cu un profesor pentru a vedea dacă platforma îl ajută sau dacă are nevoie de alte funcţii pentru a desfăşura orele de meditaţii pe platformă. Feedbackul lui a fost scurt, a spus că el face bani cu platforma asta şi am continuat să îi ascultăm pe cei care o folosesc pentru a o îmbunătăţi.“

    De asemenea, platforma VBoard este utilizată şi de profesori din alte ţări – în special de cei din Republica Moldova, putând fi accesată în limba română şi în limba engleză, astfel că fondatorul acesteia are în plan lansarea la nivel internaţional.

    „Planul este să ne extindem la nivel global, iar pentru acest lucru lucrăm la o strategie de marketing. În primă fază am vrut să vedem reacţia profesorilor din România, să creăm un produs care să fie util şi folosit cu încredere de profesori şi având în vedere cât de încurajator a fost feedbackul primit vrem să mergem mai departe şi vizăm ţările vorbitoare de limbă engleză în prima fază.“ Pe parcursul dezvoltării platformei, echipa VBoard a primit feedback constant din partea profesorilor. „Treptat, s-au mai alăturat şi alţi profesori care ne-au ajutat şi au contribuit cu informaţii, cu propuneri de dezvoltare de funcţionalităţi, practic ne spuneau ce era mai necesar pentru ei şi implementam“, a menţionat fondatorul VBoard. El a spus că principala problemă cu care se confruntau profesorii la începutul anului şcolar anterior era legată de partea de interacţiune cu elevii.

    „Astfel, am implementat transmiterea în timp real în momentul în care elevii scriu. Profesorul vede în timp real cum elevii formează literele. Acest lucru ajută în special în cazul claselor primare, pe partea de caligrafie sau în anumite situaţii, cum ar fi spre exemplu, predarea de limbi străine, precum japoneza sau chineza. O altă nevoie pe care a trebuit să o rezolvăm a fost lucrul individual şi am introdus şi partea de audio-video.“

    Platforma VBoard include şi o bibliotecă digitală în care profesorii pot salva cursurile pregătite de ei, iar în continuare antreprenorul român vrea să ofere acces liber la materialele didactice salvate în biblioteca virtuală, pentru ca profesorii să poată împărtăşi între ei cursurile. Până în prezent VBoard nu a ridicat nicio rundă de finanţare, însă, a participat în cadrul programului de accelerare şi mentorat pentru start-up-uri Innovation Labs.

    Cunoşteam partea de product development, dar partea de business şi cerinţele din acest mediu de afaceri au fost mai vizibile cu ajutorul Innovation Labs.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitat:  Teodora Nemeş, fondator, CyclinGO

    Ce face? Dezvoltă o soluţie ce îşi propune să crească siguranţa în trafic a bicicliştilor printr-un sistem de semnalizare inteligent.

    „Avem nevoie de o nouă rundă de finanţare pentru a automatiza procesul de producţie şi a reuşi să creştem în masă produsele pe care reuşim să le dezvoltăm şi pe care le vindem. Am avea nevoie de câteva sute de mii de euro. Momentan, calculele sunt în curs.”

    Invitat: Andrei Ababei, cofondator al proiectului SchoolModeOn (SMO)

    Ce face? Dezvoltă o platformă educaţională pentru învăţământul preuniversitar.

    „Urmărim obţinerea unei investiţii de aproximativ 50.000 de euro pentru a dezvolta ceea ce am creat până în prezent, pentru implementarea mai multor servicii şi funcţii – catalog online, tablă virtuală –, pentru implementarea unui plan de marketing şi dezvoltarea unei aplicaţii de mobil SchoolModeOn, pentru că statisticile arată că în prezent 60% dintre utilizatorii noştri accesează platforma prin intermediul dispozitivelor mobile. De asemenea, urmărim integrarea pe platformă a mai multor discipline şi materii.”

    Invitat:  Marius Mazilu, fondator al VBoard

    Ce face? Dezvoltă o platforma educaţională care îşi propune să îmbunătăţească procesul de predare online.

    „În primele opt luni de la lansare am înregistrat aproximativ 21.000 de utilizatori – elevi şi profesori – pe platformă. Apoi a fost o pauză, evident, cu vacanţa. În momentul de faţă a început să crească numărul de utilizatori cu o medie de 100 de elevi şi profesori noi pe săptămână care ţin ore zilnic pe platformă.“

    Sfatul expertului

    Invitat:  Adelina Oprea, fondator al agenţiei Champaigns

    Ce bugete să aloce start-up-urile pentru campaniile de marketing digital?

    „Cred că este o greşeală să ai un buget foarte mare de start, pentru că în momentul în care ai un buget foarte mare, faci un împrumut uriaş şi te apuci de treabă, există şanse foarte mari să te întinzi mai mult decât îţi este pătura. Dacă există un buget de start, ar trebui să fie limitat.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Care sunt problemele emoţionale cu care ne confruntăm în pandemie şi ce e de făcut. Un business românesc a găsit soluţia

    „Nu-mi vine să cred că mai sunt trei luni până în 2022 – eu încerc să îmi revin încă după 2020”, o glumă care circulă în mediul online, pare să reflecte efectele psihoemoţionale pe care le-a lăsat contextul actual asupra şefului, colegului de birou, colegului de sufragerie ş.a.m.d.p. Amprentele emoţionale ale pandemiei se reflectă şi în evoluţia ATLAS App, platforma online care oferă companiilor servicii de sănătate integrate, în zona de sănătate psihoemoţională, fizică şi well-being.

     

    Lansată în anul 2016, de un psihiatru şi un manager de business, aceasta a înregistrat un adevărat boom în ultimii doi ani.

    ATLAS App a fost lansată în 2016, de Mihai Bran, de profesie medic psihiatru şi de Bogdan Lefter, axat pe zona de product management, iar la momentul respectiv livra servicii din zona de sănătate psihoemoţională, cum ar fi consilierea psihologică sau psihoterapia. Ulterior, acestora s-au adăugat şi servicii de parenting, coaching, consiliere de nutriţie, iar începând de anul trecut, odată cu pandemia şi cu aşezarea cadrului legal pentru acest tip de servicii, aplicaţia include şi servicii medicale disponibile prin telemedicină. Practic, ei conectează o serie de profesionişti din toate aceste domenii cu utilizatorii, „pacienţii” virtuali.

    În 2020 au închis anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro, iar anul acesta speră să dubleze valoarea, până la aproximativ 1 milion de euro. Nu mai e un secret că, în contextul pandemic, tot mai mulţi oameni se confruntă cu provocări sau tulburări în zona psihoemoţională şi au nevoie de susţinere, aspect care reiese şi din platforma ATLAS: „În decurs de un an, din septembrie 2020 până în septembrie 2021, gradul de accesare a serviciilor din zona de sănătate mintală a crescut cu peste 70%”, precizează medicul psihiatru Mihai Bran.

    „Considerăm platforma ca fiind un marketplace, un agregator de specialişti sau chiar agregator de servicii. Nu livrăm doar sesiuni de videoconferinţă cu specialiştii prezenţi pe platformă, oferim şi conţinut scris de aceştia, precum şi anumite produse, pe care noi le denumim produse de self-help, dar şi instrumente de evaluare a sănătăţii”, explică Bran.

    El oferă ca exemplu de instrumente din zona de sănătate psihoemoţională utilizarea unei scale, bazate pe date ştiinţifice, prin care poate fi evaluat, de pildă, nivelul de burnout.

    „Dacă ai o tulburare depresivă, de anxietate sau ai anumite simptome, dar nu ştii cărui medic să adresezi problema, poţi folosi acest instrument.” De asemenea, menţionează că au şi o linie de ajutor pentru consiliere psihologică de criză, în care utilizatorii pot să se conecteze cu un specialist în orice moment.

    În prezent, platforma funcţionează pe un model de business tip B2B, iar serviciile acesteia sunt agregate sub diverse pachete şi abonamente vândute acelor companii care vor să ofere astfel de servicii angajaţilor, ca beneficii extrasalariale. „Dacă până acum ne uitam doar la sănătatea fizică şi companiile erau obişnuite să ofere abonamente de sănătate sau asigurări de sănătate, în prezent, liderii au început să fie din ce în ce mai atenţi la sănătatea mintală, psihoemoţională a angajaţilor. Există multe studii care arată că ROI (return of investment) în momentul implementării unui astfel de program este foarte mare şi atunci are sens, din perspectiva costurilor, dar şi din perspectiva brandului de angajator, să oferi astfel de servicii angajaţilor tăi.” Preţurile pachetelor diferă în funcţie de industrie, de numărul de angajaţi, de pachetul/serviciile oferite, fiindcă acestea pot fi personalizate, explică medicul.

    Cât de deschişi au fost şefii companiilor din România să implementeze astfel de servicii?

    „Chiar dacă am ieşit pe piaţă undeva în vara lui 2016, primii trei ani au fost de tatonare şi testare a diferitelor modele de business – B2B, B2C. La început eram destul de greu primiţi în companii. Oamenii de HR verbalizau cumva nevoia unor astfel de servicii, dar obţineau greu bugete pentru a le implementa. Lucrurile s-au schimbat undeva prin 2019, când am început să avem primii clienţi corporate, iar odată cu pandemia pot spune că lucrurile au început să meargă foarte bine – oamenii au conştientizat această nevoie şi am început să scalăm repede soluţia.” În prezent au aproximativ 75.000 de abonaţi pe serviciul de sănătate psihoemoţională, iar numărul acestora este în creştere, potrivit medicului antreprenor.

    În ceea ce îi priveşte pe specialiştii înscrişi, numărul acestora ajunge la aproximativ 1.000 şi sunt fie psihologi, psihoterapeuţi, medici, dar şi coachi, consilieri de nutriţie, specialişti în parenting, numărul acestora din urmă fiind mai mic deoarece nu sunt servicii atât de consumate sau de căutate de utilizatori în prezent. „Credem că în viitor vor fi şi acestea la fel de accesate precum serviciile de consiliere psihologică, psihoterapie sau telemedicină”, precizează medicul. Specialiştii sunt răspândiţi în toată ţara – şi chiar şi în afara ei – în Bulgaria, de pildă, lucrează la livrarea unui produs dedicat împreună cu un partener de acolo; dar în platformă sunt înscrişi şi specialişti români care s-au stabilit în alte ţări şi au decis să se alăture comunităţii lor. În prezent, aplicaţia este gratuită pentru toţi aceşti specialişti, care pentru a se alătura lor trebuie să îşi creeze un cont în aplicaţie, care presupune şi un proces de verificare (dacă au drept de liberă practică, dacă există o formă juridică prin care să îşi poată factura serviciile şi mai au procese de training care este oferit de ei pentru a respecta standardele ).

    „Apreciem că până la sfârşitul anului vom avea peste 100.000 de abonaţi pentru serviciile noastre. Am scalat nu doar platforma din punct de vedere tehnologic, ci şi echipa noastră cu care încercăm să deservim clienţii corporate. Avem o echipă dedicată de vânzări, precum şi o echipă dedicată prin care discutăm cu oamenii de HR în vederea comunicării acestor servicii – nu este uşor să le spui angajaţilor că de mâine au acces la psiholog – pentru că, aşa cum bine ştim, acestea sunt servicii stigmatizate şi stigmatizante şi trebuie să ai o abordare mai blândă când vine vorba despre comunicarea lor. 

    Totuşi, online-ul vine în ajutorul „normalizării” discuţiilor despre mersul la terapeut:

    „Există în continuare o mare carenţă în ceea ce priveşte educaţia. Persoanele de 20-30 de ani sunt mai deschise – cele de peste 30 de ani nu au neapărat aceeaşi deschidere şi nu acceptă faptul că a merge la psiholog e la fel de normal precum a merge la stomatolog. Vedem totuşi în piaţă ecă lucrurile se schimbă şi, treptat, începem să acceptăm mai bine faptul că şi sănătatea mintală trebuie să aibă loc în programul nostru de zi cu zi”.

    Medicul psihiatru adaugă că nu există un profil anume al companiilor care accesează serviciile lor: „Avem în portofoliu clienţi din toate zonele, atât blue-collar, cât şi white -collar – din domenii precum TELCO, banking, IT, dar şi producţie sau retail. Avem şi companii româneşti, antreprenoriale, cu puţini angajaţi, dar şi cu 18.000 de angajaţi cărora reuşim să le gestionăm nevoile de sănătate psihoemoţională.”

     

    Productivitatea, corelată cu echilibrul emoţional

    Mihai Bran vorbeşte atât din perspectiva cofondatorului de aplicaţie, cât şi din perspectiva medicului psihiatru care în perioada aceasta a lucrat într-un spital de stat din Bucureşti şi spune că a văzut „de la firul ierbii” cu ce se confruntă românii în ceea ce priveşte sănătatea mintală în perioada pandemiei. „Din perspectiva platformei, anxietatea a fost în topul căutărilor. La fel, depresia s-a aflat în căutările utilizatorilor, pare că mai mulţi oameni au experimentat episoade depresive în această perioadă, precum şi probleme legate de somn, de calitatea acestuia.” Tot în contextul acesta au apărut şi probleme de cuplu şi probleme de relaţionare, inclusiv la locul de muncă – din discuţiile pe care Mihai Bran le-a avut cu psihoterapeuţii din platformă reiese că au fost mulţi oameni care nu au mai ştiut să gestioneze relaţia cu colegii, după ce totul s-a mutat online. „Din perspectiva clinicianului, a psihiatrului din cabinet – pot să spun că am văzut episoade depresive foarte multe – nu degeaba au spus cei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2019 că depresia a fost principala dizabilitate la nivel mondial, alături de insomnie.”

    Când devin frica de incertitudine, insomnia sau anxietatea „căutată pe Google” o problemă?

    „În momentul în care diagnostichezi aceste simptome, acestea au o componentă a funcţionalităţii – devin o problemă când funcţionarea individului are de suferit. Depresia o recunoşti poate când vezi că o persoană este mai tristă, dar pe de altă parte, este normal să avem şi zile proaste, în care să fim trişti.” Anxietatea devine o problemă astfel în momentul în care depăşeşte o anumită intensitate şi te afectează din punct de vedere funcţional, explică medicul.  „Nu mai reuşeşti să relaţionezi, să ieşi din casă, când te muţi în mediul acesta virtual, nu mai reuşeşti să intri în calluri sau când intri în calluri, acestea îţi produc o stare de nelinişte şi nu te mai poţi concentra.”

    Când vine vorba de depresie, pare să conteze durata pe care se întind simptomele, potrivit explicaţiilor terapeutului. „Depresia o poţi diagnostica când această stare de tristeţe durează două săptămâni şi este prezentă zi de zi, afectând astfel funcţionarea. În momentul în care lucrurile pe care le faci zi de zi nu îţi mai fac plăcere, începi să ai probleme de concentrare, de alimentaţie, cu somnul şi, în formele mai severe, începi să ai gânduri de suicid, cam acestea sunt principalele forme şi simptome pe care persoanele cu depresie le expun.” Toate aceste lucruri ar trebui să fie recunoscute şi adresate către specialişti pentru a nu se croniciza şi a se interveni la timp astfel încât oamenii să se întoarcă într-o zonă de funcţionalitate cât mai repede. „Nu e atât de uşor fiindcă la noi există obiceiul acesta în care îl baţi pe umăr pe cel abătut, îi spui că o să fie bine şi că trece doar printr-o pasă proastă, dar nu e chiar aşa. Genul acesta de atitudine nu ajută, ci din contră, mai rău face, în momentul în care întâlneşti o persoană care are astfel de probleme este mai bine să îl ajuţi să vorbească, să îl asculţi şi să îl îndrumi către un specialist.”

     

    „După pandemia de COVID, va veni o pandemie de probleme de natură psihoemoţională”

    Mihai Bran crede că sănătatea psihoemoţională a angajaţilor ar trebui să fie gestionată de sus în jos, adică de la general manager, CEO, către baza organizaţiei: „Şeful companiei ar trebui să fie conştient de aceste probleme, să le poată recunoaşte, apoi, cumva este important ca şi la nivelul organizaţiei, al climatului care se creează acolo, să existe un mediu permisiv în ceea ce priveşte sănătatea psihoemoţională, în care să se vorbească deschis, să se creeze o conştientizare a acestor probleme.” În cazul în care astfel de probleme nu sunt sesizate în interiorul organizaţiei, se poate ajunge la situaţii extreme.

    „Am avut cazuri de genul în care am ajuns să intervenim într-o tentativă de suicid care plecase dintr-o neglijenţă a unui manager care a trecut cu vederea anumite lucruri destul de evidente la respectivul coleg.”

    Situaţiile mai puţin extreme se reflectă în scăderea productivităţii şi a implicării de la locul de muncă, precum şi într-o creştere a „prezenteismului” – situaţie în care angajaţii vin la locul de muncă sau se loghează în sistem, sunt în faţa calculatorului, dar gândul lor este în altă parte; sunt cumva concentraţi la problemele care îi presează – fie că vorbim despre un episod depresiv, de o stare de anxietate ori de ceva mai simplu, cum ar fi o ceartă sau o problemă în relaţia de cuplu. „Toate aceste lucruri afectează, iar productivitatea angajaţilor este una scăzută”, precizează medicul.

    De asemenea, la nivel de organizaţie, fiindcă lucrurile s-au schimbat brusc, o altă problemă care s-a acutizat este burnoutul: „Acesta are o incidenţă mai crescută în medii de lucru remote, în care oamenii nu îşi mai iau pauze, nu mai relaţionează cu ceilalţi – iar toată comunicarea se mută în acest sistem online. Burnoutul va fi o problemă din ce în ce mai frecventă în perioada următoare – am început să vedem deja cazuri şi apreciem că prevalenţa va creşte în perioada următoare.”

    Mihai Bran precizează şi că nu există un profil anume al celor care semnalează aceste probleme – iar acestea pot să apară la oricine – „Problemele de sănătate psiho-emoţională pot să apară la orice individ, la orice vârstă şi în orice circumstanţe – ar trebui să fim conştienţi că oricare dintre noi putem experimenta o problemă de sănătate psihoemoţională la un moment dat”.

    Astfel, chiar dacă acţiunile de prevenţie sunt greu de stabilit, spune că anumite lucruri simple pot să ne ajute pe fiecare dintre noi: „Ajută să ne luăm pauze, să facem activităţi care să ne relaxeze, să facem sport, să nu avem comportamente adictive şi să mâncăm echilibrat, fără prea multe excese”.

    Problemele cu care se confruntă românii fac parte dintr-un trend internaţional – „În zona aceasta nu suntem cu nimic mai speciali decât cei din Vest, inclusiv prevalenţa problemelor de natură psihoemoţională este similară ţărilor vestice, fie că vorbim despre populaţia generală, fie de problemele survenite în rândul angajaţilor”. Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Mihai Bran, 27% dintre adulţii europeni experimentează cel puţin o formă de afectare a sănătăţii mintale pe parcursul unui an, afecţiuni ce sunt responsabile pentru cea mai mare parte a celor 58.000 de decese prin suicid. Impactul economic al bolilor mintale este de undeva la 3-4% din PIB-ul european, astfel că în Europa sănătatea mintală este o problemă de sănătate publică. La nivel european, costurile generate de depresia la locul de muncă se ridică anual la peste 600 miliarde euro, incluzând aici costurile pentru angajator determinate de absenteism, de scăderea productivităţii, costurile de sănătate şi plăţile sociale suportate.

    În acest context, autorităţile franceze au anunţat recent că vor acorda servicii de consiliere psihologică gratuită celor care le solicită. „Este un aspect care ţine de resursele fiecărui stat şi de cum îşi prioritizează şi alocă bugetul asigurărilor de sănătate. Şi la noi, în România, în momentul de faţă un anumit număr de şedinţe de consiliere psihologică sau psihoterapie pot fi decontate pentru cei care sunt asiguraţi în sistemul de stat. În cazul asigurătorilor, din ce am observat, există un trend acum de a încerca să acopere şi această zonă cu diferite pachete de sănătate psihoemoţională. Pandemia a fost un bun prilej să ne uităm la sănătate, mă aştept ca lucrurile să intre pe un făgaş normal şi în zona sănătăţii mintale.”

    L-am întrebat pe Mihai Bran şi cum au evoluat temerile oamenilor care i-au intrat în cabinet de la debutul pandemiei şi până acum. Iniţial, oamenii au venit în cabinetul său din cauza incertitudinii legate de contextul epidemiologic, social, economic, care au tras după ele mai departe tulburări de anxietate, probleme cu somnul şi de altă natură. Acum observă că îngrijorările oamenilor se leagă mai ales de vaccinare, de eficienţa vaccinării: „S-a creat o nebuloasă şi nu mai există predictibilitate.” În acest context, cum ar trebui să reacţionăm ca să ne fie cât mai bine?

    „Prima recomandare, pe care inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat-o la începutul pandemiei, ar fi să ne selectăm sursele de ştiri şi să încercăm să minimizăm timpul petrecut la ştiri şi pe reţelele de socializare. Apoi, cred că este important ca oamenii să conştientizeze şi această latură a sănătăţii – care este sănătatea mintală sau psihoemoţională, să îi acorde aceeaşi importanţă cu sănătatea fizică, iar atunci când sesizează dezechilibre, să încerce să vorbească cu cineva despre acestea – este normal să avem şi astfel de probleme – la fel de normal este să vorbim şi să vorbim, dacă se poate, cu un specialist. Cumva asta ar fi recomandarea mea – nu doar către cei care au probleme, ci către toată populaţia în general – fiindcă după pandemia de COVID, probabil, aşa cum apreciază şi mulţi experţi, va veni o pandemie de probleme de natură psihoemoţională.”

  • Beesers, aplicaţie mobilă pentru îngrijiri medicale la domiciliu, duce serul anti-COVID-19 la domiciliul pacienţilor. Ovidiu Tuduruţă, fondator Beesers: „Vrem să facilităm procesul de vaccinare.”

    Start-up-ul Beesers, care a dezvoltat o platformă software ce ajută utilizatorii să găsească personal medical specializat pentru îngrijiri la domiciliu prin intermediul aplicaţiei mobile sau web dedicate, îşi va oferi serviciile în mod gratuit şi va asigura vaccinarea anti-COVID-19 la domiciliul pacienţilor, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „Considerăm necesar ca împreună – cu Ministerului Sănătăţii şi al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 – să încurajăm populaţia să se vaccineze şi să facilităm cât mai mult acest proces. În această perioadă, în care dorinţa de a diminua cât se poate de mult interacţiunea cu un număr mare de persoane este din ce în ce mai pregnantă, ne dorim ca prin aplicaţia noastră să oferim gratuit un sprijin real campaniei de vaccinare. Astfel, punem aplicaţia noastră GRATUIT la dispoziţia autorităţilor pentru a contribui la creşterea numărului de persoane imunizate împotriva virusului SARS-CoV-2. Mai mult decât atât, putem pune gratuit aplicaţia la dispoziţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru alte tratamente la domiciliu”, a spus Ovidiu Tuduruţă, fondator al start-up-ului Beesers.

    Astfel, utilizatorii vor trebui să descarce aplicaţia pe dispozitivul mobil, să creeze un profil, să adauge adresa de domiciliu şi apoi poate selecta ”vaccin împotriva COVID-19” din lista de servicii medicale.

    „Apoi plasează o cerere fără a mai fi necesară plata serviciului. În cel mai scurt timp, personalul medical ar putea efectua vizita în ziua şi la ora stabilită de către pacient.”

    În prezent, aplicaţia are furnizori listaţi în mai multe oraşe din ţară, spre exemplu Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Suceava, Piteşti, Braşov, Târgu Mureş, Craiova, Oradea, Piatra Neamţ sau Orşova, dar şi în zona rurală a judeţelor Argeş, Olt şi Buzău.

    „Toţi colaboratorii înscrişi în aplicaţia Beesers sunt acreditaţi de către Ministerul Sănătăţii şi au experienţă în mediul de stat sau privat. De asemenea, suntem deschişi la a găsi modalităţi de integrare cu echipe ale Direcţiilor de Sănătate Publică locale pentru a acoperi geografic întreaga ţară”, au mai transmis reprezentanţii Beesers.

    Pe lângă posibilitatea vaccinării cu serul anti-COVID-19, Beesers oferă o gamă variată de servicii medicale. În prezent, în cadrul platformei utilizatorii pot alege dintr-o serie de servicii medicale la domiciliu – de la injecţii până la diferite alte terapii şi diagnoză

    „Utilizatorii pot alege următoarele servicii: consultaţii medicale pe anumite specializări, administrare medicamente pe cale orală, perfuzii, monitorizare parametri fiziologici, monitorizare cardiologică, recuperare medicală (kinetoterapie, fizioterapie, masaj), injecţii, recoltare analize de toate tipurile, recoltare teste Covid, îngrijire plăgi sau tratamente escare, montare/schimbare sonde urinare, spălături profesionale pentru urechi, alte vaccinuri şi servicii de consiliere psihologică.”

     

     

  • O aplicaţie financiară a distribuit din greşeală 90 de milioane de dolari utilizatorilor

    Compound, un protocol software de “finanţe descentralizate”, sau DeFi, tocmai a devenit mult mai popular, după ce a distribuit din greşeală peste 90 de milioane de dolari utilizatorilor.

    Un bug dintr-o actualizare a făcut posibilă plata enormă. Fondatorul Compound îi roagă pe cei care au primit banii să îi returneze – şi îi ameninţă dacă nu o fac.

    “Dacă aţi primit o sumă mare şi incorectă de COMP din cauza unei erori de protocol Compound: Vă rugăm să o returnaţi”, a scris pe Twitter Robert Leshner, fondatorul Compound Labs, care lucrează la software-ul Compound. El a spus că utilizatorii pot păstra 10%, dar în caz că nu returnează banii, utilizatorii vor fi raportaţi la fisc.

    Tokenul criptografic Compound-COMP- a căzut la aflarea veştii, dar şi-a revenit rapid.

    Compound Labs, cu sediul în San Francisco, este una dintre cele câteva companii DeFi aflate în atenţia autorităţilor de reglementare. Software-ul Compound elimină intermediarii umani precum brokerii, bazându-se în schimb pe algoritmi pentru a executa tranzacţiile. Tehnologia este încă la început, ceea ce deschide posibilitatea unor erori.

    În urmă cu doi ani, Compound a strâns 25 de milioane de dolari în cadrul unei finanţări de serie A de la firma de capital de risc Andreessen Horowitz. Leshner, un fost economist, a început Compound în parte pentru că a simţit că lumea criptomonedelor era blocată într-un mediu cu dobândă zero.

  • Aplicaţia românească ce îţi spune care dintre colegii tăi s-a vaccinat

    Compania românească de software Creasoft a dezvoltat, la cererea angajatorilor, o nouă funcţionalitate ataşată pontajului electronic, prin care angajaţii pot spune dacă sunt sau nu vaccinaţi împotriva virusului SARS-COV-2, în cazul în care doresc să se întoarcă la birou. Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Creasoft, Legislaţia românească prevede, la art. 13 al Hotărârii nr. 41 din 24.06.2021, că pot sta în spaţii închise maximum zece persoane, fără obligativitatea de a purta mască, dacă toate aceste zece persoane sunt vaccinate. Astfel, angajatorii trebuie să ştie care dintre salariaţi sunt vaccinaţi şi care nu, atunci când doresc să revină la locul de muncă.

    Noua funcţionalitate dezvoltată de Creasoft îţi permite să ştii dacă un angajat este vaccinat sau nu, informaţie pe baza căreia se poate face programarea venirii la birou. „Această nouă funcţionalitate este integrată inclusiv în auto-planificatorul de venire la birou, care funcţionează deja cu succes de şase luni. Scopul acesteia este să ajute angajaţii care vor să îşi planifice zilele în care lucrează de la sediul companiei sau de acasă, în Telemuncă. Această preocupare a angajatorilor privind informaţiile legate de salariaţii care s-au vaccinat şi cei care nu s-au vaccinat este îndreptăţită, pentru că au primit din ce în ce mai multe semnale de la cei vaccinaţi, care doresc să îşi desfăşoare activitatea la birou doar în zilele în care vin şi ceilalţi colegi vaccinaţi, pentru că le este teamă să stea în preajma celor nevaccinaţi”, precizează Adrian Dinu, CEO Creasoft.

    Semnalul cu întoarcerea la birou doar a salariaţilor vaccinaţi este dat de companiile mari din SUA, ca Facebook, Google sau Microsoft. Creasoft, parte a grupului CREASOFT IT, este un produs de pontaj electronic si/sau control acces  disponibil pe piaţa din România din 2017. În prezent, soluţia de pontaj dezvoltată de către companie permite pontajul clasic cu Carduri RFID, pontaj de pe PC dar si pontajul de pe telefonul mobil – cu acordul explicit al utilizatorului se poate verifica locul de desfăşurare a activităţii pe teren. Producătorul de soluţii informatice a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de lei, în 2019, iar în prezent soluţia de pontaj este utilizată de 300 de clienti companii.

     

     

  • Povestea fabuloasă a fizicianului din spatele aplicaţiei care a revoluţionat domeniul bancar

    Nikolay Storonsky, fizician de profesie, devenit bancher, a început să construiască Revolut în 2014, când avea numai 29 de ani. Născut în Rusia, studiile şi le-a făcut la Institutul de Fizică şi Tehnologie din Moscova, mutându-se apoi în Londra pentru a lucra drept comerciant, mai întâi la Lehman Brothers, colosul financiar intrat în faliment în 2008, iar apoi la Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci din Elveţia. La fel ca multe alte concepte de business de succes, Revolut a luat naştere în urma unei frustrări personale: incapacitatea de a minimiza cu uşurinţă costul cheltuielilor de bani în străinătate, conform siteului CharlieHR.

    Iubind să călătorească, Storonsky obişnuia adesea să părăseasca ţara pentru mici deplasări. Însă cu fiecare ocazie, se confrunta cu probleme legate de schimbul valutar. În timp, acest lucru a creat o nemulţumire pentru antreprenor. Astfel a luat naştere ideea construirii unei platforme care să faciliteze cheltuielie externe şi schimburile valutare. Proiectul a fost pus în aplicare cu ajutorul lui Vlad Yatsenko şi al fostului dezvoltator Credit Suisse şi Deutsche Bank.

    La început, Storonsky a strâns 3,5 milioane de dolari pentru startup, lansând Revolut ca platformă de schimb la 1 iulie 2015. Fiind un concept nou şi convenabil, Revolut a beneficiat de interesul multor investitori. În următorii doi ani, proiectul a fost evaluat la suma de 350 de milioane de dolari. Compania a adăugat şi alte servicii financiare la platorfmă, cum ar fi schimbul de criptomonede sau plăţile peer-to-peer (P2P), potrivit YourTechStory.

    În 2018, Revolut a strâns 250 de milioane de dolari într-o altă rundă de finanţare, condusă de DST Global, cu sediul în Hong Kong. După eveniment, proiectul a fost evaluat la suma de 1,7 miliarde de dolari. În acelaşi an, compania a fost clasată pe locul trei în topul companiilor LinkedIn (startup-uri din Marea Britanie).

    Astfel, Revolut devine unul dintre fintech-urile cu cea mai rapidă creştere, înregistrând în prima parte a anului 2019 peste 4 milioane de utilizatori, dintre care jumătate utilizând cardul de debit Revolut. Aplicaţia oferă retragerea a aproximativ 120 de valute prin intermediul bancomatelor, iar aproximativ 29 de valute pot fi trimise persoanelor care utilizează direct platforma. De asemenea, aplicaţia acceptă schimbul de criptomonede cu 20 de monede fiat diferite. Criptomonedele acceptate de aplicaţie includ Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Litecoin (LTC), Bitcoin Cash (BCH), XRP etc. Aplicaţia are şi propriul portofel care poate fi utilizat pentru a efectua plăţi online, mai menţionează sursa citată.

    Şi totuşi, cum a reuşit Storonsky să facă din Revolut un business de succes într-un timp atât de scurt? Rezultatele pozitive au venit în urma ritmului de lucru rapid. Proiectele sunt începute şi finalizate în câteva săptămâni. Majoritatea personalului lucrează la sfârşit de săptămână şi până noaptea târziu, însă nu fiindcă sunt obligaţi, afirmă Storonsky, ci pentru că aşa doresc ei. Mentalul colectiv al companiei este construit pe temelia unui volum de muncă masiv, element esenţial pentru „câştigarea jocului”.

    Acest lucru nu pare să sperie potenţialii noi angajaţi, compania fiind într-o creştere continuă. Totuşi, Nikolay spune că una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat este găsirea unor persoane care să se poată adapta programului solicitant. Cea mai grea sarcină este „angajarea unor oameni extraordinari, care au un IQ extrem de ridicat şi un set de abilităţi specifice, precum şi mentalitatea potrivită pentru aceste tipuri de condiţii”, relatează CharlieHR.

    Nu este uşor să urmezi o rutină centrată pe muncă precum cea a lui Storonsky. Locuieşte la 40 de minute de birou, lucrând de la 8 dimineaţa până la 10:30 seara. Fiind întrebat cum este viaţa lui în afara muncii, acesta răspunde: „Merg uneori în vacanţă, dar foarte rar. 99,5% din viaţa mea este legată de muncă”. Cât despre angajaţi, el afirmă: „Este vorba dacă vor să lucreze foarte greu timp de trei până la cinci ani, dar apoi să nu mai lucreze niciodată, sau să lucreze 30 de ani şi să rămână la aceeaşi condiţie”.

    Nu există nicio îndoială că ritmul şi inteligenţa lui Storonsky l-au dus acolo unde se află astăzi. „Depinde de caracterul tău”, spune el, conform CharlieHR. „A începe ceva nou este extrem de dificil. Constant eşti nevoit să dărâmi ziduri. Pentru asta ai nevoie de inteligenţă şi caracter”. El recunoaşte că acesta este modul în care a fost crescut, fiind motivat pe tot parcursul vieţii de îndeplinirea unor idealuri măreţe: „Am avut întotdeauna aceeaşi atitudine de când eram tânăr, dar cred că depinde şi de unde pleci: ţara ta, trecutul tău sau şcoala pe care ai făcut-o”.

    Revolut a declarat că recent a strâns 800 de milioane de dolari într-o nouă rundă de finanţare condusă de SoftBank şi Tiger Global. În prezent, compania este evaluată la 33 de miliarde de dolari, o creştere de şase ori mai mare faţa de 2020, când proiectul era evaluat la 5,5 miliarde dolari. Cea mai recentă rundă de finanţare face ca Revolut să fie a doua cea mai mare companie fintech din Europa, în spatele gigantului Klarna, potrivit datelor CB Insights. Proiectul este, de asemenea, cel mai mare fintech din Marea Britanie, depăşind firma de plăţi Checkout.com.

     

     

  • Povestea fabuloasă a fizicianului din spatele aplicaţiei care a revoluţionat domeniul bancar

    Nikolay Storonsky, fizician de profesie, devenit bancher, a început să construiască Revolut în 2014, când avea numai 29 de ani. Născut în Rusia, studiile şi le-a făcut la Institutul de Fizică şi Tehnologie din Moscova, mutându-se apoi în Londra pentru a lucra drept comerciant, mai întâi la Lehman Brothers, colosul financiar intrat în faliment în 2008, iar apoi la Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci din Elveţia. La fel ca multe alte concepte de business de succes, Revolut a luat naştere în urma unei frustrări personale: incapacitatea de a minimiza cu uşurinţă costul cheltuielilor de bani în străinătate, conform siteului CharlieHR.

    Iubind să călătorească, Storonsky obişnuia adesea să părăseasca ţara pentru mici deplasări. Însă cu fiecare ocazie, se confrunta cu probleme legate de schimbul valutar. În timp, acest lucru a creat o nemulţumire pentru antreprenor. Astfel a luat naştere ideea construirii unei platforme care să faciliteze cheltuielie externe şi schimburile valutare. Proiectul a fost pus în aplicare cu ajutorul lui Vlad Yatsenko şi al fostului dezvoltator Credit Suisse şi Deutsche Bank.

    La început, Storonsky a strâns 3,5 milioane de dolari pentru startup, lansând Revolut ca platformă de schimb la 1 iulie 2015. Fiind un concept nou şi convenabil, Revolut a beneficiat de interesul multor investitori. În următorii doi ani, proiectul a fost evaluat la suma de 350 de milioane de dolari. Compania a adăugat şi alte servicii financiare la platorfmă, cum ar fi schimbul de criptomonede sau plăţile peer-to-peer (P2P), potrivit YourTechStory.

    În 2018, Revolut a strâns 250 de milioane de dolari într-o altă rundă de finanţare, condusă de DST Global, cu sediul în Hong Kong. După eveniment, proiectul a fost evaluat la suma de 1,7 miliarde de dolari. În acelaşi an, compania a fost clasată pe locul trei în topul companiilor LinkedIn (startup-uri din Marea Britanie).

    Astfel, Revolut devine unul dintre fintech-urile cu cea mai rapidă creştere, înregistrând în prima parte a anului 2019 peste 4 milioane de utilizatori, dintre care jumătate utilizând cardul de debit Revolut. Aplicaţia oferă retragerea a aproximativ 120 de valute prin intermediul bancomatelor, iar aproximativ 29 de valute pot fi trimise persoanelor care utilizează direct platforma. De asemenea, aplicaţia acceptă schimbul de criptomonede cu 20 de monede fiat diferite. Criptomonedele acceptate de aplicaţie includ Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Litecoin (LTC), Bitcoin Cash (BCH), XRP etc. Aplicaţia are şi propriul portofel care poate fi utilizat pentru a efectua plăţi online, mai menţionează sursa citată.

    Şi totuşi, cum a reuşit Storonsky să facă din Revolut un business de succes într-un timp atât de scurt? Rezultatele pozitive au venit în urma ritmului de lucru rapid. Proiectele sunt începute şi finalizate în câteva săptămâni. Majoritatea personalului lucrează la sfârşit de săptămână şi până noaptea târziu, însă nu fiindcă sunt obligaţi, afirmă Storonsky, ci pentru că aşa doresc ei. Mentalul colectiv al companiei este construit pe temelia unui volum de muncă masiv, element esenţial pentru „câştigarea jocului”.

    Acest lucru nu pare să sperie potenţialii noi angajaţi, compania fiind într-o creştere continuă. Totuşi, Nikolay spune că una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat este găsirea unor persoane care să se poată adapta programului solicitant. Cea mai grea sarcină este „angajarea unor oameni extraordinari, care au un IQ extrem de ridicat şi un set de abilităţi specifice, precum şi mentalitatea potrivită pentru aceste tipuri de condiţii”, relatează CharlieHR.

    Nu este uşor să urmezi o rutină centrată pe muncă precum cea a lui Storonsky. Locuieşte la 40 de minute de birou, lucrând de la 8 dimineaţa până la 10:30 seara. Fiind întrebat cum este viaţa lui în afara muncii, acesta răspunde: „Merg uneori în vacanţă, dar foarte rar. 99,5% din viaţa mea este legată de muncă”. Cât despre angajaţi, el afirmă: „Este vorba dacă vor să lucreze foarte greu timp de trei până la cinci ani, dar apoi să nu mai lucreze niciodată, sau să lucreze 30 de ani şi să rămână la aceeaşi condiţie”.

    Nu există nicio îndoială că ritmul şi inteligenţa lui Storonsky l-au dus acolo unde se află astăzi. „Depinde de caracterul tău”, spune el, conform CharlieHR. „A începe ceva nou este extrem de dificil. Constant eşti nevoit să dărâmi ziduri. Pentru asta ai nevoie de inteligenţă şi caracter”. El recunoaşte că acesta este modul în care a fost crescut, fiind motivat pe tot parcursul vieţii de îndeplinirea unor idealuri măreţe: „Am avut întotdeauna aceeaşi atitudine de când eram tânăr, dar cred că depinde şi de unde pleci: ţara ta, trecutul tău sau şcoala pe care ai făcut-o”.

    Revolut a declarat că recent a strâns 800 de milioane de dolari într-o nouă rundă de finanţare condusă de SoftBank şi Tiger Global. În prezent, compania este evaluată la 33 de miliarde de dolari, o creştere de şase ori mai mare faţa de 2020, când proiectul era evaluat la 5,5 miliarde dolari. Cea mai recentă rundă de finanţare face ca Revolut să fie a doua cea mai mare companie fintech din Europa, în spatele gigantului Klarna, potrivit datelor CB Insights. Proiectul este, de asemenea, cel mai mare fintech din Marea Britanie, depăşind firma de plăţi Checkout.com.

     

     

  • Robinhood, aplicaţia de tranzacţionare care face senzaţie pe Wall Street şi care vrea să-i determine pe micii investitori să devină milionari datorită bursei, creşte cu peste 25% la începutul şedinţei de astăzi

    Acţiunile platformei de trading Robinhood au crescut cu peste 25% la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, 4 august, după cu au înregistrat un plus de 15% în premarket.

    Rezultatele sunt alimentate de interesul arătat de celebra investitoare Cathie Wood şi micii traderi care îndreaptă acţiunile către a patra şedinţă de creşteri, după dezamăgitoarea ofertă publică iniţială (IPO) de săptămâna trecută.

    În prezent, capitalizarea bursieră a companiei ajunge la 49 de miliarde de dolari, cu 11 miliarde peste nivelul atins în urma IPO-ului, potrivit Reuters.

    În premarket, Robinhood a fost pe locul doi în ceea ce priveşte volumul de acţiuni tranzacţionate în New York.

    „Oamenii încearcă să sară la bord după votul de încredere oferit de Cathie Wood. Principalul factor de creştere a fost cu siguranţă faptul că Wood a obţinut o participaţie semnificativă după IPO”, spune firma de private equity Great Hill Capital.

    Ark Fintech Innovation, condus de Wood, a cumpărat marţi alte 89.622 de acţiuni la Robinhood, iar activele reprezintă acum 0,9% din portofoliul companiei. Per total, firma a acumulat aproape 5 milioane de acţiuni în valoare de 229 de milioane de dolari.

    Totodată, Robinhood a devenit cel mai menţionat nume de pe WallStreetBets, grupul de Reddit care se află în centrul aşa-ziselor meme stocks, precum lanţul de cinematografe AMC şi retailerul de jocuri video GameStop.

    ________________________________________________________

     

    Compania a fost creată în 2013, anunţând la acea vreme că plănuieşte să „democratizeze finanţele” în contextul mişcării „Occupy Wall Street”. În scurt timp, aplicaţia a devenit extrem de populară în rândurile generaţiilor Millennials (cei născuţi între 1980 şi 1996) şi Gen Z (1996-2010) întrucât nu percepe comision pentru tranzacţiile pe care le efectuează clienţii.

    Recent, platforma a ajutat micii investitori ai grupului de Reddit „Wall Street Bets” să cumpere un număr cât mai mare de acţiuni ale lanţului de magazine GameStop, mişcare realizată cu scopul de a genera pierderi pentru fondurile de hedging care au plasat sume uriaşe împotriva aceloraşi acţiuni. Conform CNBC, fondurile respective au raportat pierderi de peste 91 de miliarde de dolari în ianuarie.

    Însă conducerea a blocat ulterior tranzacţionarea acţiunilor GameStop, iar utilizatorii nu au întârziat să critice decizia şi au acuzat compania de manipulare a pieţei, cerându-le autorităţilor americane să deschidă o investigaţiei asupra aplicaţiei.

    Robinhood a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor şi liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziţia. Totodată, firma a strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilităţi de creditare oferite de bănci precum JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays şi Wells Fargo.

    „Practic, am avut o încărcare fără precedent a sistemului. Mişcarea a devenit virală pe social media, oamenii îşi făceau conturi pe Robinhood şi exista o activitate mare de cumpărare”, a declarat CEO-ul Vladimir Tenev, unul dintre cofondatorii companiei.

    Tenev reprezintă visul american. Născut în Bulgaria, a migrat către Statele Unite cu părinţii pe când avea doar cinci ani, urmând să crească în Washington DC şi să studieze la Universitatea Stanford din California.

    A renunţat rapid la munca de doctorat şi a lansat Robinhood cu unul dintre prietenii săi, Baiju Bhatt, în 2013. Anterior, cei doi au creat două companii, Celeris şi Chronos, care nu s-au bucurat nici pe departe de succesul înregistrat de Robinhood.

    Platforma a crescut în mod constant şi a reuşit să atragă în 2018 o serie de investiţii care au evaluat-o la 6 miliarde de dolari, iar Tenev şi Bhatt au devenit miliardari înainte să împlinească vârsta de 35 de ani. În decembrie, aplicaţia era evaluată la 20 de miliarde de dolari.

    În timp ce pandemia a închis business-uri pe bandă rulantă, Tenev şi Bhatt au raportat creşteri sănătoase, unul dintre prietenii lor acuzându-i că profită de pe urma suferinţei altora.

    În urmă cu câţiva ani, Tenev a apărut în lista Forbes a celor mai influenţi oameni de afaceri de până în 30 de ani şi a fost inclus în clasamentul Fortune „under 40”.Însă acum, miliardarul trebuie să gestioneze o bătălie pe mai multe fronturi.