BusinessMagazin

Tag: american

  • Vânzări agresive pe burse la începutul săptămânii. “Noua mutaţie a virusului înspăimântă pieţele”. Petrolul se ieftineşte, dolarul american revine brusc, volatilitate ridicată pe acţiuni

    Prima şedinţă de tranzacţionare din săptămâna sărbătorilor de iarnă a început cu un roşu aprins pe burse, respectiv 2% la Londra, 3% la Frankfurt, 2,7% la Paris, scăderile abrupte fiind rezultatul unor vânzări agresive determinate de panica investitorilor pe fondul interdicţiilor de călătorie către şi dinspre Marea Britanie.

    “Noua mutaţie a virusului înspăimântă pieţele”, este titlul pe care îl dau analiştii de la XTB România raportului zilnic publicat în urmă cu puţin timp. “Petrolul scade cu 5%, DE30 pierde 600 de puncte, dolarul american revine brusc, volatilitatea apare aproape peste tot. Tocmai când lucrurile păreau puse în ordine pentru acest sfârşit de an şi investitorii începuseră să pregătească cadouri de Crăciun, se întâmplă toate aceste”.

    Lira sterlină se depreciază cu 0,8% faţă de euro şi cu 1,7% faţă de dolarul american. Moneda americană câştigă teren şi faţă de euro, respectiv 0,7%, ceea ce s-a reflectat şi la Bucureşti, respectiv printr-o apreciere faţă de leu, plus 0,9% la 4,0068 lei pentru un dolar.

    Scăderile sunt reflectate şi la bursa de la Bucureşti, unde indicele principal BET pierde 1,3%, declin determinat în mare parte de scăderile la Banca Transilvania (2,8%), Petrom (2,48%), BRD (1,81%).

    Peste Ocean, indicii futures sunt pe minus, ceea ce înseamnă că Wall Street este aşteptat să deschide pe minus, lăsăând în spate optimismul cu privire la proiectul de lege pentru stimuli fiscali din SUA, ale cărui voturi erau aşteptate azi după-amiază.​

  • Start la vaccinare în SUA: O asistentă de la ATI devine primul american care beneficiază de vaccinul Pfizer-BioNTech

    O asistentă de la Terapie Intensivă este primul american care a fost vaccinat cu serul Pfizer/BioNTech. Vaccinarea a început, luni, în statul New York, potrivit Reuters.

    Sandra Lindsay este asistentă la Terapie Intensivă la un spital din New York şi a devenit, luni, primul cetăţean american care s-a vaccinat cu serul Pfizer/BioNTech.

    Sandra Lindsay a primit vaccinul la Centrul Medical Evreiesc, potrivit guvernatorului Andrew Coumo.

    Preşedintele SUA în exerciţiu, Donald Trump, a reacţionat, după administrarea primului vaccin în SUA.

    „Primul vaccin administrat. Felicitări, SUA! Felicitări Planetei”, a scris Trump pe Twitter.

    Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a acordat o autorizaţie de utilizare de urgenţă a vaccinului, dezvoltată de Pfizer şi BioNTech, care s-a dovedit a avea 95% eficienţă în prevenirea bolii, într-un studiu în stadiu târziu.

    Conform FDA, vaccinul poate fi administrat persoanelor cu vârsta de 16 ani şi peste.

    Cazurile sunt în creştere în Statele Unite, iar până sâmbătă au fost înregistrate cel puţin 295.000 de decese.

    Vaccinul Pfizer/BioNTech a fost aprobat pentru prima dată în Marea Britanie la începutul acestei luni, unde vaccinarea a început marţi. De asemenea, Canada a autorizat vaccinul şi se aşteaptă să înceapă vaccinările săptămâna viitoare.

  • Războiul comercial continuă. Wilbur Ross, secretarul american pentru Comerţ: China este principala ameninţare economică şi militară în Asia

    China nu se conformează regulilor internaţionale de comerţ şi reprezintă principala ameninţare economică şi militară din regiune, a acuzat Wilbur Ross, secretarul american responsabil pentru Comerţ, citat de CNBC.

    El a declarat că 210 dintre cele 539 de sancţiuni protecţioniste sau retaliatorii impuse de americani au fost adresate Chinei. Mai mult acesta a subliniat că a doua cea mai mare economie din lume reprezintă o mare parte din „lista neagră” a SUA, cea prin care le interzice companiilor americane să facă business cu firme dintr-o anumită ţară, din motive de securitate naţională.

    Sancţiunile şi măsurile retailatorii sunt impuse de cele mai multe ori asupra produselor despre care se bănuieşte că sunt vândute la preţuri care încalcă normele de concurenţă. Printre companiile chineze înscrise în „lista neagră” a americanilor se numără şi gigantul Huawei.

    „China continuă să fie simultan cea mai mare piaţă potenţială, dar şi principala ameninţare militară şi economică din regiune”, a declarat Wilbur Ross, în cadrul summitului Milken Institute Asia.

    Secretarul american a declarat că Parteneriatul Regional pentru Politici Economice Cuprinzătoare (n.org: Regional Comprehensive Economic Partnership), semnat de China şi alte 14 state din regiunea Asia-Pacific, nu va fi suficient pentru a aborda „cele mai sensibile chestiuni” legate de comerţ.

    Printre principalele probleme pe care vor americanii să le abordeze se numără subvenţiile ridicate acordate companiilor de stat, protejarea proprietăţii intelectuale şi acces egal şi corect la piaţă.

     

  • Milioane de americani merg acasă de Thanksgiving. Fauci: Vor provoca multe necazuri

    Ziua Recunoştinţei se sărbătoreşte joi.

    Au fost raportate deja trei milioane de persoane care au călătorit prin aeroporturile SUA de vineri până duminică, conform BBC.

    Numărul este aproximativ la jumătate din cifra obişnuită pentru călătoriile de Ziua Recunoştinţei.

    Dr. Anthony Fauci, expert în boli infecţioase, declara pentru CBS News că oamenii din aeroporturi „vor provoca mai multe necazuri decât avem acum”.

    Numărul de persoane care au folosit avionul în SUA este cel mai mare de la mijlocul lunii martie, când virusul a început să se răspândească rapid.

    Cleavon Gilman, un medic urgentist din Arizona, a scris pe Twitter: „Apelurile noastre au ajuns la urechi surde şi egoiste”.

    Luni, SUA – cea mai afectată din lume – au înregistrat încă 150.000 de cazuri de coronavirus. Numărul persoanelor internate în spitale a crescut cu aproape 50% în ultimele două săptămâni, în timp ce peste 257.000 de bolnavi au murit la nivel naţional.

    Specialiştii americani atenţionaseră în legătură cu un nou vârf de infectări şi recomandau organizarea Crăciunului şi a Thanksgiving-ului în grupuri restrânse, fără reuniuni mari de familie.

     

  • Florin Talpeş, Bitdefender: „Un expert mediu de marketing din România, comparat cu unul american, este ca şi cum ar fi terminat clasa a 8-a, iar cel american, doctoratul”

    Florin Talpeş, cofondator şi CEO al companiei de securitate informatică Bitdefender, una dintre cele mai mari companii româneşti de software, a vorbit în cadrul galei CEO Awards despre nivelul de cunoştinţe al specialiştilor români. Potrivit lui, există mult loc de îmbunătăţire a expertizei acestora, dacă facem o comparaţie cu specialişti din ţările care sunt lideri de piaţă pe anumite segmente.

    „Atunci când vorbim despre expertiză – fie că vorbim despre produs, vânzări, marketing – trebuie să ne raportăm la ţările care creează ştiinţa în produs, vânzări şi marketing. România nu este una din ele. Eu folosesc de multe ori o ţară care nu e plăcută pentru noi, dar pentru mine personal e o misiune. Dacă vom compara un expert mediu pe marketing din România cu un expert mediu din SUA, e ca şi cum ar fi terminat clasa a 8-a. Faţă de un expert mediu american care e ca şi cum şi-ar fi terminat doctoratul. Asta e la modul general”, crede fondatorul Bitdefender.

    Potrivit lui, dacă o companie se gândeşte să se extindă regional sau global trebuie să se gândească că, obligatoriu, are nevoie de acel nivel existent în pieţele pe care le atacă.

    „Ceea ce am făcut noi tot timpul, şi e şi o misiune personală, a fost ca mereu când am luat experţi din ţările în care găseşti cei mai buni experţi, să şi formăm echipe româneşti sau români care să ajungă acolo. Sunt ceea ce numim noi nişte drumuri de învăţare pentru experţii români, încât să ajungă să fie la nivel general, al unei companii de top”.

    Îi sfătuieşte astfel pe tinerii manageri de top să înveţe constant, poate la o viteză mai mare decât era nevoie în trecut: 

    „. Eu îmi continui cum s-ar spune munca de evanghelizare legată de învăţare. E legat cumva de viteza cu care eşti forţat să înveţi. Eu când am început antreprenoriatul sau leadershipul am învăţat încet şi trebuie să recunosc că mediul de atunci mi-a permis lucrul acesta. Astăzi eşti forţat să înveţi mult mai repede ca să reuşeşti să fii de succes. Şi când vorbim de viteză, apropo de ultimele şase luni, vitezele chiar au crescut, pentru că sunt transformări foarte mari care  se întâmplă. Ei bine, în toţi aceşti ani am lucrat cu oameni de produs, de vânzări, de marketing din diferite colţuri ale lumii, şi aş vrea să precizez că înainte de a lucra cu noi au avut roluri globale. Adică lucrau în cartiere generale, fie în Germania, în Anglia, în Danemarca, în SUA sau Japonia. Şi am văzut constant cum diferenţele de cunoştinţe, de competenţe, de practici, dorinţa de a învăţa şi ieşirea din „noi nu putem” pot face masiv diferenţa dintre succes şi eşec. Şi ce aş vrea să spun este că, din ce-am observat, este că fiecare piaţă cere un anumit nivel de cunoştinţe, de competenţe. Iar diferenţele pot fi foarte mari între pieţe. Iar în acele pieţe locale care de fapt sunt la cârma pieţei globale, nivelul de cunoştinţe pentru a reuşi este cel mai înalt. Deci unde e cel mai înalt? În pieţele care sunt lidere. Iar acolo nu doar atât. Acolo se şi crează continuu cunoştinţe în domeniul respectiv. Deci vârful, standardul se mişcă continuu. Cunoştinţele expiră repede de altfel. Iar atunci când, într-o piaţă ca a noastră, cum e piaţa românească, pe o temă ajungem organic la nivelul SUA de cunoştinţe, foarte probabil că acea temă, acea abordare nu mai e pe val, poate chiar a expirat în bună măsură şi poate că altele sunt cele care dau rezultate mai bune. Personal constant ajung în situaţia în care colegi români de-ai mei, care sunt de fapt de top în domeniul lor de expertiză şi care ei înşişi se văd ca seniori, sunt consideraţi juniori de către colegii mei americani de exemplu.”

    Astfel, el sesizează că apare problema: „Dar cum înveţi, n-o fi suficient internetul?”.

    „Ei bine, nu, din experienţa pe care o am. Pentru a şti ce să cauţi, ce să înveţi şi când, ai nevoie ori de eşecuri, care te forţează, şi uneori poate fi târziu, ai nevoie de erori, de care uneori e nevoie, ori de cineva care să ştie deja. Mi-amintesc că eu când eram la început nu mi-a trecut prin cap să aflu care sunt cei care au reputaţie de experţi pe diverse teme care erau de interes – antreprenoriat, dezvoltare de business – sa încerc să aflu răspunsuri de la ei. De aici şi sfatul meu pentru mine tânăr şi pentru tinerii de astăzi. Şi e un lucru pe care eu încerc să-l fac şi îl îmbunătăţesc continuu: Fă-ţi legături personale cu cei mai avansaţi pe teme de interes pentru tine. I-ai în board. Dacă nu ai loc, fă-ţi un board de adviseri. Sau creează un cadru în care să poţi discuta cu ei. De multe ori dai o promisiune prin locul pe care-l dai sau chiar prin procentele din business pe care le dai pentru a obţine un ajutor real atunci. Şi acesta e un ajutor care se poate întoarce înzecit. Practica asta e rară în piaţa românească, din ce am văzut eu, faţă de piaţa americană de exemplu, unde e o regulă. Întotdeauna încearcă să înveţi împreună cu colegii, cu echipa aeste lucruri.”

    Când vine vorba despre leadership, observă Florin Talpeş, lucrurile stau puţin diferit, fiindcă încă în România domină cultura organizaţională ierarhică, care era o cultură de management de acum 20-30 de ani.

    „Astăzi, din punct de vedere organizaţional şi cultural, lucrurile se întâmplă complet diferit şi oricine vrea să înveţe cât de cât se poate uita pe ceea ce numim noi FAGA: Facebook, Amazon, Google, Apple, unde modul de abordare e complet diferit, în care organizaţiile sunt cât se poate de laterale, cât se poate de puţin ierarhice şi, apropo de pandemie, e o concluzie extrem de puternică trasă acum de cercetători, că organizaţiile care sunt laterale, deci distribuite flat, trec mult mai bine prin perioade atât de grele cum e COVID-19 pentru unele companii, decât organizaţiile care sunt ierarhice, dintr-un motiv foarte simplu: într-o organizaţie ierarhică rişti să nu foloseşti ştiinţa pe care colegii tăi o au, pe când într-o organizaţie laterală, plată, pui la treabă tot ceea ce ştiu oamenii pe care îi ai. Şi asta poate să însemne o schimbare fundamentală”.

     

     

     

     

  • Florin Talpeş, Bitdefender: „Un expert mediu de marketing din România, comparat cu unul american, este ca şi cum ar fi terminat clasa a 8-a, iar cel american, doctoratul”

    Florin Talpeş, cofondator şi CEO al companiei de securitate informatică Bitdefender, una dintre cele mai mari companii româneşti de software, a vorbit în cadrul galei CEO Awards despre nivelul de cunoştinţe al specialiştilor români. Potrivit lui, există mult loc de îmbunătăţire a expertizei acestora, dacă facem o comparaţie cu specialişti din ţările care sunt lideri de piaţă pe anumite segmente.

    „Atunci când vorbim despre expertiză – fie că vorbim despre produs, vânzări, marketing – trebuie să ne raportăm la ţările care creează ştiinţa în produs, vânzări şi marketing. România nu este una din ele. Eu folosesc de multe ori o ţară care nu e plăcută pentru noi, dar pentru mine personal e o misiune. Dacă vom compara un expert mediu pe marketing din România cu un expert mediu din SUA, e ca şi cum ar fi terminat clasa a 8-a. Faţă de un expert mediu american care e ca şi cum şi-ar fi terminat doctoratul. Asta e la modul general”, crede fondatorul Bitdefender.

    Potrivit lui, dacă o companie se gândeşte să se extindă regional sau global trebuie să se gândească că, obligatoriu, are nevoie de acel nivel existent în pieţele pe care le atacă.

    „Ceea ce am făcut noi tot timpul, şi e şi o misiune personală, a fost ca mereu când am luat experţi din ţările în care găseşti cei mai buni experţi, să şi formăm echipe româneşti sau români care să ajungă acolo. Sunt ceea ce numim noi nişte drumuri de învăţare pentru experţii români, încât să ajungă să fie la nivel general, al unei companii de top”.

    Îi sfătuieşte astfel pe tinerii manageri de top să înveţe constant, poate la o viteză mai mare decât era nevoie în trecut: 

    „. Eu îmi continui cum s-ar spune munca de evanghelizare legată de învăţare. E legat cumva de viteza cu care eşti forţat să înveţi. Eu când am început antreprenoriatul sau leadershipul am învăţat încet şi trebuie să recunosc că mediul de atunci mi-a permis lucrul acesta. Astăzi eşti forţat să înveţi mult mai repede ca să reuşeşti să fii de succes. Şi când vorbim de viteză, apropo de ultimele şase luni, vitezele chiar au crescut, pentru că sunt transformări foarte mari care  se întâmplă. Ei bine, în toţi aceşti ani am lucrat cu oameni de produs, de vânzări, de marketing din diferite colţuri ale lumii, şi aş vrea să precizez că înainte de a lucra cu noi au avut roluri globale. Adică lucrau în cartiere generale, fie în Germania, în Anglia, în Danemarca, în SUA sau Japonia. Şi am văzut constant cum diferenţele de cunoştinţe, de competenţe, de practici, dorinţa de a învăţa şi ieşirea din „noi nu putem” pot face masiv diferenţa dintre succes şi eşec. Şi ce aş vrea să spun este că, din ce-am observat, este că fiecare piaţă cere un anumit nivel de cunoştinţe, de competenţe. Iar diferenţele pot fi foarte mari între pieţe. Iar în acele pieţe locale care de fapt sunt la cârma pieţei globale, nivelul de cunoştinţe pentru a reuşi este cel mai înalt. Deci unde e cel mai înalt? În pieţele care sunt lidere. Iar acolo nu doar atât. Acolo se şi crează continuu cunoştinţe în domeniul respectiv. Deci vârful, standardul se mişcă continuu. Cunoştinţele expiră repede de altfel. Iar atunci când, într-o piaţă ca a noastră, cum e piaţa românească, pe o temă ajungem organic la nivelul SUA de cunoştinţe, foarte probabil că acea temă, acea abordare nu mai e pe val, poate chiar a expirat în bună măsură şi poate că altele sunt cele care dau rezultate mai bune. Personal constant ajung în situaţia în care colegi români de-ai mei, care sunt de fapt de top în domeniul lor de expertiză şi care ei înşişi se văd ca seniori, sunt consideraţi juniori de către colegii mei americani de exemplu.”

    Astfel, el sesizează că apare problema: „Dar cum înveţi, n-o fi suficient internetul?”.

    „Ei bine, nu, din experienţa pe care o am. Pentru a şti ce să cauţi, ce să înveţi şi când, ai nevoie ori de eşecuri, care te forţează, şi uneori poate fi târziu, ai nevoie de erori, de care uneori e nevoie, ori de cineva care să ştie deja. Mi-amintesc că eu când eram la început nu mi-a trecut prin cap să aflu care sunt cei care au reputaţie de experţi pe diverse teme care erau de interes – antreprenoriat, dezvoltare de business – sa încerc să aflu răspunsuri de la ei. De aici şi sfatul meu pentru mine tânăr şi pentru tinerii de astăzi. Şi e un lucru pe care eu încerc să-l fac şi îl îmbunătăţesc continuu: Fă-ţi legături personale cu cei mai avansaţi pe teme de interes pentru tine. I-ai în board. Dacă nu ai loc, fă-ţi un board de adviseri. Sau creează un cadru în care să poţi discuta cu ei. De multe ori dai o promisiune prin locul pe care-l dai sau chiar prin procentele din business pe care le dai pentru a obţine un ajutor real atunci. Şi acesta e un ajutor care se poate întoarce înzecit. Practica asta e rară în piaţa românească, din ce am văzut eu, faţă de piaţa americană de exemplu, unde e o regulă. Întotdeauna încearcă să înveţi împreună cu colegii, cu echipa aeste lucruri.”

    Când vine vorba despre leadership, observă Florin Talpeş, lucrurile stau puţin diferit, fiindcă încă în România domină cultura organizaţională ierarhică, care era o cultură de management de acum 20-30 de ani.

    „Astăzi, din punct de vedere organizaţional şi cultural, lucrurile se întâmplă complet diferit şi oricine vrea să înveţe cât de cât se poate uita pe ceea ce numim noi FAGA: Facebook, Amazon, Google, Apple, unde modul de abordare e complet diferit, în care organizaţiile sunt cât se poate de laterale, cât se poate de puţin ierarhice şi, apropo de pandemie, e o concluzie extrem de puternică trasă acum de cercetători, că organizaţiile care sunt laterale, deci distribuite flat, trec mult mai bine prin perioade atât de grele cum e COVID-19 pentru unele companii, decât organizaţiile care sunt ierarhice, dintr-un motiv foarte simplu: într-o organizaţie ierarhică rişti să nu foloseşti ştiinţa pe care colegii tăi o au, pe când într-o organizaţie laterală, plată, pui la treabă tot ceea ce ştiu oamenii pe care îi ai. Şi asta poate să însemne o schimbare fundamentală”.

     

     

     

     

  • Guvernul american se pregăteşte să lovească Google cu un proces pentru practici anticoncurenţiale

    Departamentul de Justiţie din SUA se pregăteşte să declanşeze un proces pentru practici anticoncurenţiale împotriva Google pentru că ar fi încălcat legea, utilizându-şi puterea de piaţă pentru a rămâne lideri, conform unor surse citate de Reuters.

    În cadrul procesului, Departamentul de Justiţie ar urma să acuze Google că a încălcat legea prin modul în care a tratat competitorii din piaţa motoarelor de căutare, dar şi din piaţa de advertising. Acuzaţiile arată că Google ar fi încercat să dezavantajeze competitorii pentru a rămâne principalul motor de căutare şi pentru a vinde cât mai multe reclame prin propriile canale.

    Google, a cărui motor de căutare este atât de cunoscut încât acest nume a devenit verb, a înregistrat venituri de 162 miliarde dolari în 2019, depăşint PIB-ul Ungariei.

    Procesul ar putea fi anunţat chiar astăzi, iar momentul ar putea fi considerat un gest politic înaintea alegerilor prezidenţiale din data de 3 noiembrie, în contextul în care Donald Trump le-a promis alegătorilor că va trage la răspundere anumite companii care utilizează practici anticoncurenţiale.

    Un proces federal ar marca un moment rar de înţelegere între administraţia Donald Trump şi arpia progresistă a Democraţilor. Senatoarea americană Elizabeth Warren a scris pe Twitter în data de 10 septembrie că aşteaptă „acţiuni rapide şi agresive” în ceea ce priveşte separarea marilor companii de tehnologie în mai multe firme.

    Această acţiune legală ar veni la mai bine de un an după ce Departamentul de Justiţie şi Comisia Federală de Comerţ au lansat investigaţii pe teme de concurenţă în patru mari companii de tehnologie: Amazon, Apple, Facebook şi Google.

    În 2019, Uniunea Europeană a amendat Google cu 1,7 miliarde de dolari pentru că nu le-a permis website-urilor să utilizeze competitori de-ai Google atunci când vor să plaseze reclame; în 2017, UE a aplicat o amendă de 2,6 miliarde dolari pentru că Google favoriza propriul business de shopping în rezultatele căutărilor; în 2018, UE a amendat Google cu 4,9 miliarde dolari pentru că nu permite intrarea altor competitori pe sistemul de operare Android.

  • Raiul creaţiei grafice

    „Vom rescrie tot – toate funcţionalităţile şi tot mersul lucrurilor din platforma noastră vor fi schimbate. Vrem să devenim un rai al creaţiei în ceea ce priveşte designul grafic şi asta presupune ca totul să fie perfect şi nu are voie să îţi lipsească nimic. Acolo tindem, acolo trebuie să ajungem, şi cu muncă, mult stres şi pasiune vom ajunge acolo. Dumnezeul industriei noastre este Adobe, iar un alt concurent pe care îl avem este Canva.

    Am convingerea că în trei ani vom fi mai tari decât Canva. Vrem să ne punem brandul sus, să fim în top trei şi vrem să fim un motiv de mândrie pentru ţara noastră”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriel Ciordaş, fondator şi CEO al Bannersnack. El a pus bazele proiectului Bannersnack în 2008, când a creat o platformă care îi ajuta pe dezvoltatorii „de flash” să facă bannere, însă astăzi platforma este mult mai complexă. 

      „Am concluzionat atunci cu colegii mei că ar fi o idee bună să încercăm să facem o astfel de aplicaţie pentru non-profesionisti, pentru oameni care nu sunt talentaţi, nu au skilluri, nu sunt designeri înnăscuţi, şi aşa am ajuns la concluzia că trebuie să facem Bannersnack. Din 2008, Bannersnack evoluează, creşte, se dezvoltă şi azi nu este doar o platformă de creat bannere ci este o platformă de design grafic foarte complexă, urmând ca noi să adăugăm o serie de alte funcţionalităţi de colaborare şi de alte tipuri.”

    Ce face mai exact Bannersnack? „Practic Bannersnack este o platformă complexă de design în care orice utilizator, fie că este un individ profesionist, fie că este un business owner care are nevoie de bannere de promovare pentru businessul lui, fie că este o companie mare din segmentul business to business, poate să vină şi să îşi creeze un set complet de reclame, pornind de la şabloanele noastre care o să îi ajute să genereze design-ul”, a explicat Teodora Gavriluţ, head of marketing în cadrul Bannersnack. Ea a adăugat că foarte multe persoane au nevoie de design fără să aibă neapărat şi aptitudinile unui designer.

    „Ca atare, avem o librărie de elemente gata de folosit pentru ei şi şabloane în care fiecare element este bine aşezat – trebuie doar personalizat în culorile brandului şi cu mesajul businessului, iar apoi sunt gata de folosit. Se poate porni de la o singură dimensiune, iar apoi poate fi generat dintr-o dată pentru 50 de dimensiuni diferite, fie că vorbim de social media, display ads sau de printuri.” În prezent, platforma Bannersnack este folosită de companii din întreaga lume, din diferite industrii, majoritatea, peste 60%, fiind din SUA. „Avem o categorie vastă de clienţi. Cu preponderenţă ne adresăm pieţei din SUA, suntem prezenţi şi pe piaţa din Europa, iar recent am intrat şi pe piaţa din Asia. Avem clienţi atât din zona businessurilor mici, cât şi companii B2B – peste 60% dintre acestea sunt companii de marketing şi agenţii de publicitate”, a precizat Teodora Gavriluţ, menţionând că Bannersnack are şi clienţi din România, însă doar câţiva.

    Printre cei mai mari clienţi ai săi de pe plan local se numără Banca Transilvania, iar printre cei din străinătate se numără Sinclair Broadcast Group – un lider pe piaţa de media din SUA care are peste 290 de staţii TV pe 89 de pieţe, Moz – un lider în ceea ce înseamnă softurile pentru analiza trendurilor şi a motoarelor de căutare şi Pernod Ricard – al doilea cel mai mare producător de băuturi alcoolice din lume.

    Bannersnack este un produs SaaS, cloudbased, iar funcţionalităţile sunt intuitive pe modelul „drag & drop”. Modelul de business se bazează pe subscripţii anuale sau lunare, preţurile începând de la 7 dolari pe lună pentru planul starter şi mergând până la planurile teams în care utilizatorii pot accesa funcţionalităţi avansate de colaborare.
    „Pe segmentul B2B am intrat destul de recent, de un an şi jumătate, deci este în plină dezvoltare şi lucrăm pentru a-l scala. Cel mai popular plan din cele «individuals» aşa cum le numim noi este de departe planul pro”, a precizat Teodora Gavriluţ.

    Anul trecut, Bannersnack a avut o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de dolari, iar pentru 2020 ţinat este de a ajunge la 7 milioane de dolari. „Evoluţia pieţei este foarte dinamică, sunt o grămădă de elemente care pot interveni. Avem parteneriate foarte solide, iar unul va începe în curând – vom avea expunere către
    1.000 de clienţi premium ai partenerului nostru, ceea ce poate însemna o schimbare radicală în tot ce înseamnă veniturile noastre”, a punctat Gabriel Ciordaş.

    Rescrierea completă a platformei Bannersnack vine la pachet cu rebrandingul platformei, noul brand urmând a fi lansat în luna ianuarie. „Aş putea spune că de anul viitor vom intra în liga profesionistă, unde sunt oportunităţi mai mari, dar şi concurenţa este mult mai puternică.”

    Compania a bugetat deja investiţii pentru rescrierea platformei de la zero şi pentru rebrandingul acesteia şi are în plan şi accesarea unei finanţări de circa 10 milioane euro de pe pieţele externe.
    „Pentru rebranding şi pentru lansare avem bugetat undeva între 500.000 – 1.000.000 dolari, iar de acolo, vorba americanului, <<sky is the limit>>.

    Probabil că vom accesa finanţări atunci când vom face rebranding-ul pentru că totuşi este greu să te baţi cu concurenţi atât de puternici fără să ai finanţare. Dar din primele cercetări, am avut câteva discuţii cu câţiva posibili finanţatori, iar lucrurile arată bine – sunt foarte dornici pentru că este o industrie neexploatată ca să zic aşa şi cu un potenţial enorm. Scopul este să eficientizam, să standardizăm, să automatizăm. Inteligenţa artificială pe care o vom integra în produs va ajuta foarte mult – sunt foarte multe situaţii când efectiv nu ai inspiraţie şi atunci inteligenţa noastră artificială va veni cu soluţii şi sugestii astfel încât munca ta ca şi client al nostru să fie extrem de rapidă, simplă şi super standardizată”, a menţionat antreprenorul, adăugând că suma de 10 milioane euro setată ca necesar de finanţare nu este însă bătută în cuie.

    „Noi acum suntem profitabili, respectiv încasăm mai mulţi bani decât cheltuim şi aici mă refer şi la publicitate. Dar sigur că sumele vor creşte odată cu nivelul la care ajungem. Concurenţii noştri au finanţări de circa 320-330 milioane dolari şi treptat trebuie să ajungem şi noi în zona respectivă.”
    Concurentul direct al Bannersnack este Canva, o companie din Australia care până în prezent a fost finanţată cu circa 300 milioane dolari. Până acum, fondatorul Bannersnack a discutat doar cu potenţiali investitori din afara României, în principal din Silicon Valley.

    „În momentul în care atragi investiţie nu trebuie să te axezi exclusiv pe bani pentru că banii sunt doar o componentă. Este foarte importantă şi reţeaua pe care o are acel investitor pentru că un parteneriat pe care ţi-l poate facilita poate fi de trei ori mai valoros decât suma pe care ai luat-o ca investiţie şi acesta este motivul pentru care am discutat doar cu investitori din afara ţării.”

    Proiect: Bannersnack
    Ce face? Platformă complexă de design grafic
    Necesar de finanţare: 10 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 7 milioane euro
    Invitaţi: Gabriel Ciordaş, CEO Bannersnack şi Teodora Gavriluţ

    Proiect: Prime Dash
    Ce face? Platformă de business intelligence bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale
    Finanţări totale atrase: 1,5 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5 milioane euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mălina Turcuţ, country manager, Prime Dash

    Proiect: Kinderpedia
    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli
    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia

    Proiect: SVGator
    Ce face? Aplicaţie online dezvoltată ce permite animarea graficelor vectoriale fără cunoştinţe de programare
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Csenge Miklos

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Euro trece de 4.86 lei, nou maxim istoric

    Euro a atins miercuri un nou maxim istoric. Potrivit BNR, moneda europeană a fost cotată la 4,8641 lei, faţă de precedentul maxim, din 17 septembrie, de 4,8595 lei. 

    Acesta este al treilea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie.

    Dolarul american a fost cotat la 4.1528 lei, francul elveţian la 4,5153 lei, iar lira sterlină la 5,2908 lei.

    Analiştii financiar prognozează, în cadrul celui mai recent studiu CFA Romaania, că euro va ajunge la 5 lei până la finele lunii martie 2021 şi că tendinţa de scădere a leului în raport cu euro va continua.

    Pe plan internaţional euro a atins un minim al ultimelor şapte săptămâni, în scădere cu 0,12% la 1,1693 dolari, pe fondul temerilor legate de evoluţia pandemiei şi efectelor acesteia asupra economiilor europene.

  • Pentru că vrea să vândă „gazele libertăţii” în Germania, America loveşte în germanul de rând

    Când două orgolii puternice se ciocnesc, cum ar fi cel al Americii şi cel al Germaniei, nu politicienii au de suferit în primul rând, ci comunităţile locale. Pentru un oraşel bavarez, decizia Pentagonului de a redistribui trupele americane staţionate în Europa ar putea însemna sfârşitul unui mod de viaţă germano-american vechi de zeci de ani, scrie revista Politico.

    Situat la o oră de mers cu maşina de graniţa cu Cehia, Vilseck a fost „acasă” pentru mii de civili şi soldaţi americani încă din anii 1950 şi găzduieşte în prezent Regimentul 2 de Cavalerie al Armatei SUA. Această istorie şi-a lăsat amprenta asupra oraşului, creând o economie care se împleteşte strâns cu prezenţa americană – o situaţie reflectată în oraşul vecin Grafenwöhr, o bază imensă în care Elvis Presley şi-a petrecut câteva săptămâni după ce a fost recrutat.

    Dependenţa se întoarce acum împotriva oraşelelor gazdă ale armatei americane din toată Germania. După anunţul secretarului Apărării al SUA, Mark Esper, că 12.000 de militari vor fi transferaţi din Germania, comunităţile locale, printre care şi cea din Vilseck, se confruntă cu un viitor economic incert. Şi cu aproximativ 4.500 de soldaţi din Regimentul 2 Cavalerie care vor fi mutaţi, Vilseck va fi lovit cel mai puternic.
    Faptul că barăcile cazărmii oraşului ar putea fi goale în câţiva ani îl preocupă pe primarul Hans-Martin Schertl. „Contribuţia economică a zonelor de instrucţie de aici şi din Grafenwöhr a fost calculată la aproximativ 650 de milioane de euro anual“, a spus el, aşezat în biroul său cu vedere la piaţa din centrul Vilsekului, la câteva zile de la anunţul Washingtonului.
    Dacă mii de americani vor pleca, „preţurile de pe piaţa imobiliară vor scădea cu siguranţă, deoarece cererea nu ar putea fi la fel de mare ca oferta”, a spus Schertl, adăugând că mulţi germani de-ai locului se bazează pe chiriaşii americani care le plătesc chirie pentru a locui în casele lor. La mică distanţă de piaţa centrală, Bobby Grassick, directorul general al Vânzări de Autovehicule Militare Vilseck, rezonează cu remarcile primarului.
    „Va afecta zona dramatic“, a spus Grassick, stând în spatele biroului său, lângă showroom-ul dealerului auto. Preţurile imobiliare şi chiriile din zonă primesc un impuls artificial din prezenţa americană, a explicat el.
    La o oarecare distanţă de cel mai apropiat autobahn şi nu suficient de aproape de centrele regionale Nuremberg sau Regensburg pentru a profita de dezvoltarea lor urbană, Vilseck este ceea ce nemţilor le place să numească Pampa, o zonă rurală în mijlocul pustietăţii – care de obicei are o piaţă a locuinţelor de închiriat relaxată.
    „Toate aceste case pe care le vedeţi pe aici – sau multe dintre ele, să zicem – sunt construite pentru familiile americane“, a spus el, adăugând că nemţii care au investit în ele „vor locui ei în aceste case goale când americanii vor dispărea, pentru că nu vor primi niciodată chiriile de care au nevoie de la localnici pentru că aceştia nu şi-ar putea permite. „Nu avem nici industrie”, a spus Sabine Kederer, proprietara hotelului Angerer din Vilseck, clădire care datează de secole şi în care „aproximativ 80% dintre oaspeţi au legătură cu americanii sau sunt americani”.
    Multe instituţii din oraş se adresează special americanilor, de la restaurante – cum ar fi Angus Steakhouse, a cărui friptură de
    1 kilogram împinge chiar şi graniţele bucătăriei bavareze – la agenţii de turism care fac publicitate exclusiv pentru zboruri transatlantice. Locurile de cult ale oraşului includ nu numai bisericile romano-catolice tipice ale regiunii, ci şi Centrul Creştin New Life şi Biserica Creştină a Noului Testament.
    Kederer crede că Vilseck ar fi trebuit să înceapă să-şi diversifice modelul de afaceri în urmă cu câţiva ani, pentru a nu mai depinde de soldaţii americani. În opinia ei, pitorescul oraş ar trebui să fie promovat ca destinaţie turistică sau ca alternativă accesibilă pentru orăşenii care nu doresc să-şi cheltuiască toţi banii pe chirie. Fără astfel de strategii în acţiune, ea este îngrijorată că retragerea americană va produce o lovitură severă economiei locale.
    În afară de aspectul economic, ea este tristă şi pentru că va trebui să spună adio prietenilor. În afară de soldaţi, mulţi civili americani, cum ar fi membrii familiilor lor, locuiesc în şi în jurul Vilsekului.
    „Ne-a fost foarte bine cu americanii“, a spus Kederer, adăugând că cea mai bună prietenă a fiicei sale de 9 ani este americancă. Nu numai că sunt „inseparabile”, a spus ea, dar ambele beneficieză de abilităţile lingvistice reciproce. Majoritatea germanilor din Vilseck sunt de acord că prezenţa americană a adăugat calitate vieţii în oraş dincolo de perspectiva economică. „Am lucrat ca supraveghetor în autobuzul şcolar”, povesteşte localnica Brigitte Trummer, acum pensionară, adăugând că copiii germani şi americani ai oraşului s-au înţeles mereu. „Sunt tristă să văd americanii plecând … Vilseck se va transforma într-un oraş fantomă.“
    Primarul Schertl încă speră că oraşul său va evita această soartă. „Trump se confruntă cu rezistenţa democraţilor şi a unor republicani“, a spus el, adăugând că această mutare nu are sens strategic: „Toată lumea spune acest lucru, inclusiv fostul general comandant al armatei americane din Europa Ben Hodges… Iar preşedintele rus Vladimir Putin îşi freacă mâinile – cu 10.000 de soldaţi americani mai puţin decât ar fi trebuit să se teamă cândva, dacă ar alege să anexeze statele baltice sau orice altceva.“ Grassick are o viziune diferită de cea a lui Schertl. „Americanii nu văd  direct ameninţarea în teren, aici, în Germania, ei o văd mai mult spre graniţele cu Rusia – prin urmare de aici şi comasarea în Polonia – vor să se deplaseze mai mult în această direcţie“, a spus el. (Washingtonul a transmis mesaje ambigue în acest sens, spunând că va muta unele trupe în Polonia, deşi recent Pentagonul a anunţat că trupele afectate din Germania vor fi transferate în principal în Italia şi Belgia sau înapoi în Statele Unite.) În orice caz, Grassick nu este prea îngrijorat pentru afacerile sale, deşi sunt croite 100% pentru a satisface nevoile americanilor. „Importăm maşini din SUA pentru ca soldaţii să le cumpere aici şi să le poată duce înapoi acasă când pleacă. Arată la fel, dar sunt vehicule cu totul diferite, cu luminile şi parbrizele lor şi toate cele neconforme cu standarde europene „, a spus el.
    Ca parte a unui acord între SUA şi Germania, clienţii săi americani nu plătesc taxe de import, a explicat Grassick. Nemţii, pe de altă parte, ar trebui să plătească cu „29% mai mult” pentru una dintre maşinile sale, astfel că retragerea trupelor ar trebui să facă ravagii modelului său de afaceri – însă el se bazează pe faptul că mai are doar câţiva ani până la pensionare. „Chiar nu mă afectează atât de mult.“
    Pentru Kederer, miza este mai mare. „Acest hotel este în familia mea din 1666 şi sunt a 14-a generaţie care îl conduce“, a spus ea. „Nu vreau să se termine cu mine.“

    Armata americană s-ar putea să fie în retragere în Germania, însă câţiva politicieni de la Washington sunt în plină ofensivă, motivaţi din spate de interese de afaceri. SUA au devenit exportator de energie mulţumită dezvoltării industriei gazelor de şist, în timp ce Rusia îşi ademeneşte clienţii europeni pentru gazele sale cu noi rute, directe şi mai sigure. Una dintre acestea este gazoductul Nord Stream, care aduce gaze direct în Germania, ocolind Ucraina. Conducta există deja, dar Moscova vrea majorarea capacităţii de transport, iar Berlinul nu are nimic împotrivă, ba chiar sprijină proiectul, căruia i se opun SUA şi câteva ţări care se simt ameninţate de întărirea influenţei ruseşti în regiune, cum ar fi Polonia.  Administraţia de la Washington, care promovează puternic gazele americane în Europa ca soluţie pentru „eliberarea” de dependenţa de Rusia, face presiuni asupra Germaniei să renunţe la proiectul rusesc. În aceste condiţii, trei senatori americani ameninţă portul de feriboturi de pe insula Rügen cu sancţiuni „zdrobitoare” pentru a împiedica realizarea controversatului proiect Nord Stream 2. Cu toate că se tem de ruina financiară, oamenii din Sassnitz, un oraş de pe acea insulă, sunt sfidători, scrie Deutsche Welle, care a realizat un reportaj acolo. Oraş de pescari unde pe străzi miroase a peşte prăjit. Soarele se reflectă puternic în apa mării, iar câteva bărci cu pânze alunecă leneş în lumină. Este încă vacanţa de vară în unele landuri germane, iar în Sassnitz, port la Marea Baltică, senzaţia de vacanţă se simte chiar mai mult. Chiar şi primarul micului oraş de 9.000 de locuitori ar fi trebuit să fie în concediu. Ar fi plecat dacă nu ar fi fost o scrisoare ameninţătoare trimisă din Statele Unite. „Nu se întâmplă în fiecare zi ca Sassnitz să treacă de la 0 la 100 pe scara atenţiei politice a lumii”, spune Frank Kracht, râzând. Redevine repede sobru. „Trebuie să iau în serios aceste ameninţări. Pentru că, în primul rând, este vorba şi de muncitori.“

    El se referă la angajaţii companiei Fährhafen Sassnitz, care operează portul local Mukran. Este hub-ul logistic pentru finalizarea controversatei conducte de gaz Nord Stream 2, cu o lungime de 150 de kilometri. În scrisoarea adresată oraşului Sassnitz la începutul acestei luni, trei senatori republicani americani – Ted Cruz din Texas, Tom Cotton din Arkansas şi Ron Johnson din Wisconsin – au ameninţat Portul Mukran cu sancţiuni economice şi juridice “zdrobitoare” dacă continuă să permită echiparea vapoarelor pentru realizarea proiectului gazoductului rusesc. SUA încearcă în toate modurile posibile să împiedice ca gazoductul să devină realitate, iar criticile nu sunt ceva nou.
    Preşedintele Donald Trump a acuzat Germania că doreşte protecţia militară a SUA împotriva unei ameninţări ruseşti, oferind în acelaşi timp Moscovei venituri mari din exporturile de gaze. Însă tonul mesajului din scrisoare este ceva nemaiîntâlnit până acum, cel puţin pentru oficialii germani. În portul german stă ancorată Akademik Cerskiy, o navă rusească ce urmează să finalizeze lucrările. Ar trebui să fie echipată tehnic pentru a duce pe şantierul marin conductele finite, care sunt depozitate în Portul Mukran. Munca a fost temporar oprită, iar aici intervine scrisoarea ameninţătoare a americanilor. Jürgen Trittin din partidul ecologist german a descris scrisoarea ca fiind „o declaraţie economică de război”, în timp ce premierul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Manuela Schwesig, a caracterizat-o drept „scandaloasă” şi o „tentativă de şantaj”. În Sassnitz, puţini localnici sunt interesaţi de politica americană. Susanne Bender locuieşte acolo de
    50 de ani, conducând o afacere de afumat peşte numită Heimat („Acasă”). Bender vinde rulouri de peşte care par delicioase, deoarece coada de clienţi este lungă. „Nu este deloc bine ce face Trump. De ce se amestecă în afacerile noastre?“ spune ea. „Nu doar eu personal, ci toată lumea este îngrijorată. Toţi depindem de port.“ După comerţul turistic, portul de feriboturi industriale este cel mai important angajator din regiune. „Construieşti ceva şi acum ar trebui să fie demolat sub picioarele tale”, spune René Beinhoff, care vinde îngheţată pe promenada Sassnitz. „Ce nonsens!“
    Primarul Kracht subliniază că toate autorizaţiile au fost emise, conducta este ca şi terminată – cel puţin 94% din aceasta – şi ei vor să rămână cu ea. „Este doar o ameninţare. În prezent, nu există sancţiuni“, spune el. „Trebuie să o luăm în serios, dar trebuie, de asemenea, să ne liniştim oamenii că nu vor fi atraşi în niciun fel în această bătaie de joc politică”. Oamenii din Sassnitz nu par să fi înţeles pe deplin prăpastia în care privesc, spune Sascha Lohmann, politolog la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, care cercetează sancţiunile americane de ani buni. Potrivit acestuia, antecedentele americane şi ameninţarea cu sancţiuni din scrisoare sunt suficiente pentru a-i face nervoşi pe jucătorii de pe piaţa financiară, cum ar fi banca de casă a portului. „Senatorii înţeleg exact ce efect psihologic au aceste ameninţări“, subliniază Lohmann.
    El crede că adevărata problemă o reprezintă sancţiunile secundare, cu SUA interzicând propriilor companii să facă afaceri cu companii afectate de sancţiuni – în acest caz portul Mukran şi-ar pierde toţi partenerii de afaceri americani. De teamă, explică politologul, multe companii vor prefera să renunţe la a mai face afaceri cu Mukran, în loc să-şi rişte întreaga afacere din SUA. „Aceşti jucători financiari ar face atunci ca portul să intre în insolvenţă“, spune el. Între timp, unii politicieni germani solicită guvernului de la Berlin să ia poziţie, ba chiar să emită contrasancţiuni.