BusinessMagazin

Tag: alocatii

  • Aproape 60.000 de copii din străinătate, inclusiv români, beneficiază de alocaţii familiale belgiene

    Majoritatea acestor copii (33.981) au părinţi francezi care lucrează peste frontieră. Alocaţiile familiale sunt, în principiu, rezervate exclusiv copiilor care cresc pe teritoriul naţional. “Există totuşi excepţii în cazul reglemetărilor europene, acorduri bilaterale sau altor derogări”, precizează Famifed.

    La finalul anului trecut, 56.902 copii au beneficiat de alocaţii familiale în străinătate. După copiii lucrătorilor francezi din zona de frontieră, urmează cei olandezi (8.764).

    În plus, 6.661 de copii din noile state membre ale Uniunii Europene, în principal polonezi şi români, au beneficiat de regimul de excepţie.

    În total, aceste alocaţii familiale reprezintă un cost de 100.475.550 euro.

    Cea mai mare parte a acestor transferuri (94,27%) se efectuează în baza reglemetărilor europene, în timp ce 4,84% reprezintă derogări generale sau individuale.

    Românii din Marea Britanie au primit în ultimii 5 ani alocaţii pentru copii aflaţi în întreţinere în valoare de 1,3 milioane de lire (1,76 milioane euro). Guvernul de la Londra alocă anual 27 de milioane de lire (36,7 milioane euro) pentru indemnizaţii plătite copiilor europenilor, potrivit unor date obţinute de Sunday Express în virtutea legii britanice privind accesul la informaţii publice.

  • Câţi bani a plătit Marea Britanie, în 5 ani, pentru alocaţiile copiilor imigranţilor români

    Cifrele au fost obţinute de publicaţia Sunday Express în virtutea Legii britanice privind accesul la informaţii publice.

    Potrivit publicaţiei britanice, Guvernul de la Londra plăteşte anual alocaţii pentru copiii imigranţilor din restul statelor UE în valoare de 27 de milioane de lire sterline (36,7 milioane de euro).

    “Imigranţii din ţări precum Polonia, România, Slovacia şi Lituania solicită alocaţiile pentru copiii rămaşi în ţările de origine”, comentează Sunday Express, în contextul dezbaterilor din Marea Britanie privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană.

    Conform cifrelor oficiale prezentate de Sunday Express, în ultimii cinci ani, Marea Britanie a plătit 116 milioane de lire (157 milioane euro) pentru alocaţiile copiilor imigranţilor polonezi, 7,3 milioane (9,9 milioane euro) pentru copii slovaci şi aproape 6 milioane (8 milioane euro) pentru copii lituanieni.

    Statul britanic a plătit, în cinci ani, alocaţii de 3,3 milioane de lire (4,4 milioane euro) pentru copiii imigranţilor letoni şi 1,3 milioane de lire (1,76 milioane euro) pentru copii români. Copiii imigranţilor din Cehia au primit 1,2 milioane (1,6 milioane de euro), iar cei ai imigranţilor bulgari 950.000 de lire (1,3 milioane euro).

    Premierul Marii Britanii, David Cameron, vrea negocierea relaţiei cu Uniunea Europeană şi va organiza până la sfârşitul anului 2017 un referendum privind apartenenţa ţării la comunitatea europeană.

  • ANALIZĂ: În ţări UE, alocaţia este completată cu supliment pentru familii cu mai mult de doi copii

    GERMANIA

    În Germania, alocaţia familială este plătită în mod normal pentru fiecare copil biologic sau adoptiv al unui cuplu, până când copilul ajunge la vârsta de 18 ani.

    Alocaţia familială
    Pentru primul şi al doilea copil, este prevăzută o alocaţie familială lunară de 184 de euro, pentru al treilea copil aceasta este de 190 de euro, iar pentru al patrulea şi următorii copii este de 215 euro.

    Alocaţia parentală
    Un părinte poate primi o alocaţie parentală timp cel puţin două luni şi până la maxim 12 luni. Cei doi părinţi au în principiu dreptul comun la o alocaţie parentală totală de 12 luni. Părinţii pot beneficia de alocaţie timp de două luni suplimentare dacă renunţă amândoi la veniturile profesionale pentru a-şi creşte copilul (Partnermonate). Un părinte care îşi creşte singur copilul poate beneficia de o alocaţie parentală timp de maxim 14 luni.

    Valoarea alocaţiei parentale este de aproximativ două treimi din ultimul venit net. Familiile cu venituri mici primesc până la 100 la sută din ultimul venit net. În total, alocaţia lunară este cuprinsă între 300 de euro (independent de venituri) şi 1.800 de euro. Familiile cu mai mulţi copii pot beneficia de “Geschwisterbonus” în valoare de 10 la sută, valoarea minimă fiind totuşi de 75 la sută. În cazul naşterilor multiple, alocaţia parentală este majorată cu 300 de euro pentru fiecare copil.

    Indemnizaţie pentru creşterea copilului
    Părinţii care nu îşi duc copilul născut înainte de 31 iulie 2012 la grădiniţă, creşă sau altă instituţie de acest tip pot beneficia de o indemnizaţie lunară de 100 de euro. Din august 2014, ea a fost crescută la 150 de euro. Aceasta este dedusă din alocaţia de şomaj, venitul minim de inserţie şi suplimentul pentru copil în întreţinere.

    MAREA BRITANIE

    În Marea Britanie poţi primi alocaţie pentru copil dacă eşti responsabil de un copil cu vârsta sub 16 ani sau 20 de ani dacă acesta este şcolarizat. Există două tipuri de alocaţie. Astfel, copilul mai mare sau copilul unic primeşte săptămânal 20,5 lire sterline, iar fiecare copil suplimentar 13,55 de lire sterline.

    Alocaţia pentru copii este plătită în mod obişnuit în contul bancar al părintelui lunea sau marţea la fiecare patru săptămâni. Aceasta poate fi plătită săptămânal în cazul părintelui unic sau în cazuri speciale.

    FINLANDA

    În Finlanda, copiii primesc alocaţii până la vârsta de 17 ani, începând cu luna următoare naşterii. Banii le sunt plătiţi părinţilor sau tutorilor. Valoarea alocaţiei creşte odată cu numărul copiilor pe care îi are familia. Aceasta creşte în cazul părinţilor necăsătoriţi sau care coabitează, iar creşterea este valabilă inclusiv în cazul custodiei comune.

    Valoarea alocaţiei este de 95,75 de euro pe lună pentru primul copil, de 105,80 de euro pentru al doilea copil, 135,01 euro pe lună pentru al treilea copil, 154,64 de euro pe lună pentru al patrulea copil, iar de la al cincilea în sus este de 174,27 euro pe lună.

    Părinţii care au copii cu vârste mai mici de trei ani care nu merg la grădiniţă pot solicita o alocaţie specială. Aceasta este plătită separat pentru fiecare copil în parte şi este de 342,53 de euro pe lună pentru un copil şi de 102,55 de euro pe lună pentru fiecare copil suplimentar. Părinţii pot primi 65,89 de euro pe lună pentru fiecare copil peste vârsta de trei ani dar sub vârsta de şcolarizare. Suplimentul depinde de veniturile familiei şi valoarea maximă este de 183,31 de euro pe lună, plătiţi pentru un singur copil.

    Familiile care au copii sub vârsta de şcolarizare îngrijiţi de o bonă angajată de familie sau de un furnizor privat pot cere o alocaţie de 174,38 de euro pe lună, cu un supliment de maxim 146,64 de euro în funcţie de venituri.

    SPANIA

    În Spania, alocaţia se acordă copilului până la vârsta de 18 ani (sau peste această vârstă în cazul copiilor cu dizabilităţi). Aceasta este în valoare de 291 de euro pe an (24,25 euro pe lună) atunci când veniturile anuale ale beneficiarului nu depăşesc limita de 11.547,96 euro, plus 15 la sută per copil de la al doilea copil în sus. În cazul familiilor numeroase, limita este de 17.380,39 euro (familii cu trei copii) şi creşte cu 2.815,14 euro pentru fiecare copil începând cu al patrulea. O sumă mai mică şi variabilă este acordată celor cu venituri peste aceste plafoane, aceasta fiind calculată după o formulă specifică.

    FRANŢA

    În Franţa, părinţii pot beneficia de o alocaţie Paje (prestation d’accueil du jeune enfant) cu valoare diferenţiată în funcţie de venituri, până când copilul împlineşte trei ani, alocaţii generale acordate începând cu al doilea copil sau alocaţii speciale cum ar fi cele pentru copii cu dizabilităţi sau pentru şcolarizare.

    Paje include:
    – prima pentru naştere (Pn), în valoare de 923,08 de euro în cazul în care veniturile familiei nu depăşesc anumite plafoane (de exemplu 45.393 de euro pe lună pentru cuplurile în care ambii parteneri încasează venituri);
    – prima pentru adopţie (Pa) în valoare de 1.846,15 de euro acordaţi în aceleaşi condiţii ca Pn;
    – alocaţia de bază (Ab), care se acordă începând cu luna următoare naşterii copilului şi până la vârsta de trei ani. Aceasta este în valoare de 184,62 de euro pentru familiile în care veniturile cumulate ale partenerilor sunt mai mici de 37.996 de euro şi de 92,31 de euro pentru familiile ale căror venituri anuale nu depăşesc 45.393 de euro;
    – alocaţii speciale pentru situaţiile în care unul sau ambii părinţi şi-au redus sau încetat activitatea profesională pentru creşterea copilului sau a copiilor. În cazul încetării totale a activităţii, această alocaţie este de 390,52 de euro pe lună, iar în cazul reducerii activităţii de 252,46 de euro pe lună (pentru jumătate de normă sau mai puţin) şi de 145,63 de euro (pentru o durată de muncă între 50 şi 80 la sută). Aceste alocaţii se acordă timp de maximum şase luni în primul an de viaţă al copilului pentru un copil, iar de la doi copii în sus se acordă timp de maxim 24 de luni în primii trei ani de viaţă al ultimului născut. Dacă au cel puţin trei copii, părinţii pot opta pentru o alocaţie specială majorată, care are o valoare mai mare (638,33 de euro) dar se acordă pe o perioadă mai scurtă de timp.
    – alocaţii speciale pentru familiile care au copii cu vârste sub şase ani şi recurg la un asistent maternal agreat, bonă, asociaţie sau întreprindere abilitată sau o microcreşă.

    Aceste beneficii sunt cumulabile între ele sau cu alte alocaţii în funcţie însă de unele condiţii.

    Beneficii generale de întreţinere a copilului:
    – alocaţii familiale începând cu al doilea copil, fără condiţii referitoare la activitate şi resurse. Acestea sunt în valoare de 129,99 euro pe lună pentru doi copii şi 166,55 de euro pentru fiecare copil suplimentar începând cu cel de-al treilea.
    – alocaţia forfetară pentru familiile cu cel puţin trei copii în întreţinere care pierd o parte din alocaţiile familiale pentru că unul sau mai mulţi copii au atins vârsta de 20 de ani. Valoarea acesteia este de 82,19 euro.
    – complementul familial în funcţie de venituri pentru familiile care au în întreţinere cel puţin trei copii cu vârste de cel puţin trei ani şi mai mici de 21 de ani. Acesta are valoarea fixă de 69,19 euro şi poate fi majorat în funcţie de veniturile familiale.
    – alocaţii de susţinere familială necondiţionată de resurse pentru orice copil fără un părinte (95,99 euro) sau fără ambii părinţi (127,96 de euro).

    ROMÂNIA

    În România, acum alocaţia este de 42 de lei, iar din iulie ar urma să fie dublată, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care dublează alocaţiile de stat pentru copii, de la 42 de lei la 84 de lei.

    Majorarea alocaţiei a fost aprobată recent de către deputaţi, sub forma unui amendament propus de PNL.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că Guvernul şi PSD susţin majorarea alocaţiei de stat pentru copii şi nu se pot opune acestui principiu, dar iniţiatorii propunerii nu au indicat sursa de finanţare în condiţiile în care impactul bugetar anual este estimat la 1,8 miliarde lei.

    Ulterior, Ponta a declarat că ideea unei alocaţii egale pentru toţi copiii este nepractică, deoarece trebuie o diferenţiere în funcţie de venitul părinţilor, el arătând că ar fi preferat să urce alocaţia peste 84 de lei pentru familii cu venituri mici şi să nu o dubleze şi pentru cei cu venituri suficiente.

    La rândul său, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat că va transmite o adresă prin care solicită Curţii Constituţionale lămuriri cu privire la faptul dacă alocaţia de stat pentru copii este un drept universal egal sau aceasta poată fi acordată diferenţiat, în funcţie de veniturile unei familii.

  • Iohannis a promulgat legea care dublează alocaţiile de stat pentru copii, de la 42 la 84 de lei

    Ponta a spus atunci că Guvernul şi PSD susţin majorarea alocaţiei de stat pentru copii şi nu se pot opune acestui principiu, dar iniţiatorii propunerii nu au indicat sursa de finanţare în condiţiile în care impactul bugetar anual este estimat la 1,8 miliarde lei.

    Liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, a prezentat un tabel cu distribuţia voturilor pentru amendamentul de dublare a alocaţiilor, arătând că doar 5 voturi favorabile au aparţinut PSD, iar premierul Victor Ponta, lider PSD şi deputat, nu apare pe lista celor care au votat.

    Ulterior, Ponta a declarat că ideea unei alocaţii egale pentru toţi copiii este nepractică, deoarece trebuie o diferenţiere în funcţie de venitul părinţilor, afirmă premierul Ponta, arătând că ar fi preferat să urce alocaţia peste 84 de lei pentru familii cu venituri mici şi să nu o dubleze şi pentru cei cu venituri suficiente.

    La rândul său, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat că va transmite o adresă prin care solicită Curţii Constituţionale lămuriri cu privire la faptul dacă alocaţia de stat pentru copii este un drept universal egal sau aceasta poată fi acordată diferenţiat, în funcţie de veniturile unei familii.

    Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a reacţionat, arătând că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, Curtea stabilind că nu este permisă diferenţierea cuantumului alocaţiei pentru copii şi cerând PSD să aplice legea de dublare a alocaţiilor, aprobată de Legislativ.

    În replică, PSD a arătat că propunerea pentru un sistem de alocaţii diferenţiate pentru copii nu are legătură cu măsura dublării alocaţiilor.

     

  • Iohannis: Mi-am propus să promulg legea de dublare a alocaţiilor pe 1 iunie

    ”Sincer, mi-am propus să o promulg pe 1 iunie, dacă ajunge în timp util, sigur”, a declarat şeful statului, întrebat dacă va promulga imediat legea care prevede dublarea alocaţiilor pentru copii, care a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor.

    Klaus Iohannis a precizat că a avut, miercuri, o discuţie cu premierul Victor Ponta, la Palatul Cotroceni, în care a discutat despre legea care prevede dublarea alocaţiilor.

    ”Pot să repet, este un lucru bun că alocaţia pentru copii a fost dublată”, a spus şeful statului.

    Camera Deputaţilor a decis, miercuri, dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, adoptând un amendament al liberalilor în acest sens la Ordonanţa de urgenţă 65/2015.

     

  • Iohannis: Mi-am propus să promulg legea de dublare a alocaţiilor pe 1 iunie

    ”Sincer, mi-am propus să o promulg pe 1 iunie, dacă ajunge în timp util, sigur”, a declarat şeful statului, întrebat dacă va promulga imediat legea care prevede dublarea alocaţiilor pentru copii, care a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor.

    Klaus Iohannis a precizat că a avut, miercuri, o discuţie cu premierul Victor Ponta, la Palatul Cotroceni, în care a discutat despre legea care prevede dublarea alocaţiilor.

    ”Pot să repet, este un lucru bun că alocaţia pentru copii a fost dublată”, a spus şeful statului.

    Camera Deputaţilor a decis, miercuri, dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, adoptând un amendament al liberalilor în acest sens la Ordonanţa de urgenţă 65/2015.

     

  • Pocora, legat de alocaţii: Trebuie cumva să facem “şi lucruri care să-i vizeze pe cetăţeni”

    “Cred că fiecare dintre noi are în audienţă, se întâlneşte cu oameni, fiecare dintre noi avem copii sau mulţi dintre noi avem copii. Toată lumea cred că este de acord că 42 de lei este o sumă infimă, cu care nu ai ce să-i cumperi copilului într-o lună. Nici 84 nu sunt bani să spui că ai ce să faci foarte multe cu ei. Am văzut, Ponta este consecvent poziţiei sale, este împotriva acestui proiect, împotriva creşterii alocaţiei pentru copii, dar, dincolo de asta, ceea ce eu am cerut a fost lipsă de pasiune politică pe acest subiect şi cred că asta am reuşit să obţin, adică să votăm cu toţii, o majoritate largă, un proiect de lege care chiar ţine de cetăţeni, pentru că, uitaţi-vă, povesteaţi de pensiile parlamentarilor: cred că trebuie cumva să facem şi lucruri care să-i vizeze pe cetăţeni, iar 3,7 milioane de mici cetăţeni, copii, sunt importanţi“, a afirmat Pocora, miercuri seară, la postul B1 TV.

    La atenţionarea unei persoane din studioul TV că parlamentarii nu ar trebui să facă “şi lucruri” care să-i vizeze pe cetăţeni, ci numai lucruri care să-i vizeze pe cetăţeni şi că expresia ei trădează “o tara” a întregii clase politice, care din când în când mai lucrează “şi” pentru cetăţeni în loc să lucreze doar pentru cetăţeni şi numai din când în când pentru ei înşişi, Pocora a admis acest lucru şi a ţinut să amintească faptul că, atunci când s-a discutat de pensiile speciale pentru parlamentari, ea a legat mereu subiectul de cel al alocaţiilor pentru copii.

    Camera Deputaţilor a decis, miercuri, dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, adoptând un amendament al liberalilor în acest sens la Ordonanţa de urgenţă 65/2015.

     

  • Şeful ANAF: Am sistat emiterea deciziilor pentru alocaţii, aşteptăm o eventuală amnistie fiscală

    “Este o anomalie legislativă (…) Am sistat emiterea deciziilor, aşteptăm modificarea cadrului normativ şi, probabil, o eventuală decizie legislativă privind amnistia fiscală pentru sumele datorate în baza deciziilor de impunere care deja s-au emis”, a precizat Diaconu, într-o conferinţă de presă la care au participat premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    El a arătat că Fiscul nu a făcut altceva decât să aplice legislaţia, iar situaţia poate fi corectată doar prin modificarea cadrului legal.

    Vâlcov a precizat că nu se va ajunge în instanţă cu acei contribuabili pentru care s-au emis deja dezicii de impunere.

    Premierul Ponta a afirmat că Guvernul va adopta, săptămâna viitoare, o ordonanţă care să prevină în viitor “aberaţii” de tipul celor prin care statul a cerut plata contribuţiilor de sănătate pentru alocaţiile primite de copii.

    El a adăugat că această anomalie a fost generată de un act normativ aprobat în 2011 de fosta guvernare, motiv pentru care reprezentanţii acesteia, aflaţi în prezent în opoziţie, au fost “mai puţin critici” la adresa Guvernului pe această temă.

    Câteva mii de copii din Curtea de Argeş şi din localităţile limitrofe care au alocaţiile pe card au primit înştiinţări de plată de la ANAF prin care sunt anunţaţi că au de achitat câte 468 de lei, reprezentând CAS pe anul 2012, printre cei notificaţi numărându-se copii de zece ani sau nedeplasabili.

    Reprezentanta unei organizaţii non-guvernamentale din judeţul Argeş a declarat că a fost contactată de părinţi ai copiilor aflaţi în această situaţie.

    “Am primit mai multe sesizări de la mamele din cadrul asociaţiei mele care m-au sunat disperate că nu ştiu ce să facă. Iar eu, stupefiată fiind de ceea ce mi s-a relatat, primul sfat pe care l-am dat a fost ca ele să nu plătească nimic. Prin urmare m-am întâlnit cu acestea şi am văzut plicurile. Într-adevăr, copiii au de plată pe anul 2012 suma de 468 de lei. Menţionez că ulterior am aflat că numai copiii care au alocaţiile pe card au primit aceste înştiinţări”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Mădălina Fotache, preşedintele Asociaţiei Cultural Creştine “Aripi de înger” din judeţul Argeş.

    Potrivit acesteia, este vorba despre înştiinţări de plată pentru anul 2012, iar copiii sunt impozitaţi pentru un venit de 8.400 de lei, pe care cei de ANAF pretind că respectivii copii l-ar fi avut pe anul 2012.

    Şi presa locală din Alba a informat că mai mulţi părinţi au primit acasă somaţii de plată de la Finanţe pentru plata unor sume privind copiii minori, adresele referindu-se la venituri realizate în anul 2012, aferente unor “investiţii” şi contribuţii de sănătate.

    Miercuri, premierul Ponta a declarat că Ministrul Finanţelor şi şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au luat măsuri ca înştiinţările de plată a taxelor pentru alocaţie, transmise copiilor, să fie oprite, precizând că aşteaptă să i se comunice însă şi cine trebuie sancţionat şi cum pot fi evitate noi astfel de cazuri.

    Tot miercuri, ANAF a comunicat că reprezentanţii conducerii agenţiei au transmis cǎtre unitǎţile de administrare fiscalǎ o circularǎ prin care s-a suspendat regularizarea contribuţiilor de asigurǎri sociale de sǎnǎtate pentru veniturile obţinute din dobânda bonificatǎ de bǎnci, pentru alocaţiile de stat pentru copii, neridicate din conturile bancare.

    “Precizǎm, încǎ o datǎ, cǎ obiectul impunerii nu ίl constituie alocaţia de stat pentru copii, ci veniturile din dobânzile bancare realizate de persoanele care nu şi-au ridicat alocaţiile din conturi”, arată ANAF într-un comunicat.

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro