BusinessMagazin

Tag: administrare

  • Iulie 2019 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată

    Cea mai mare parte a planetei a fost afectată de temperaturi neobişnuit de ridicate în luna iulie. Temperaturile record pentru această lună a anului au micşorat calotele Arctică şi Antarctică până la cote minime istorice.

    Temperatura medie globală pentru luna iulie a depăşit cu 0.95 grade Celsius media de 15.8 grade Celsius stabilită în secolul XX. Se poate spune astfel că iulie 2019 este luna cea mai caldă înregistrată vreodată în cei 140 de ani, potrivit savanţilor. Până acum nivelul cel mai înalt al temperaturii medii era calculat pentru iulie 2016, potrivit datelor comunicate de Administraţia Naţională de Administrare Oceanică şi Atmosferică din cadrul Departamentului pentru Comerţ din Statele Unite- National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O parte dintre angajaţii Allianz din Bucureşti se mută într-un nou sediu, în Globalworth Campus

    Două companii din cadrul grupului Allianz din România, cu activităţi de servicii financiare integrate, mai ales în domeniul asigurărilor şi administrării activelor, îşi mută sediul într-o clădire de birouri clasa A din nordul Bucureştiului, începând cu 2020, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea globală B2B2C a grupului Allianz, au închiriat împreună 9.200 mp în Tower 3 din Globalworth Campus, unde îşi vor desfăşura operaţiunile din România.

    „Domeniile IT&C, BPO şi SSC sunt cele mai active pe piaţa de birouri din România, iar Globalworth Campus a devenit o destinaţie preferată de companiile din aceste segmente datorită specificaţiilor tehnice şi a facilităţilor pe care le oferă angajaţilor. Tower 3, clădirea centrală din complexul nostru de birouri din zona de Nord a Bucureştiului, care va fi livrată la finalul anului, oferă spaţiul ideal celor de la Allianz Services şi Allianz Partners pentru nevoile actuale şi viitoare de extindere a centrului lor de servicii. Le urăm bun venit în familia Globalworth”, a declarat Ema Iftimie, Head of Leasing la Globalworth. 

    „Allianz Services oferă servicii specializate pentru companiile din cadrul Grupului Allianz, cu accent în domeniul operaţiunilor de actuariat, serviciilor financiare, de consultanţă, precum şi automatizare. Calitatea serviciilor noastre este susţinută de o echipă valoroasă pentru care dorim să asigurăm cele mai bune condiţii de lucru. Cu peste 400 de angajaţi local, avem în plan să extindem operaţiunile în România şi astfel, am optat pentru un  spaţiu de birouri flexibil, care să ne permită dezvoltarea businessului. Globalworth Campus corespunde cerinţelor noastre, atât în ceea ce priveşte flexibilitatea de a acomoda nevoia de creştere pentru următorii ani, cât şi facilităţile moderne şi variate” a declarat Alina Ionescu, Head of Allianz Services Romania. 

    Globalworth Campus a fost proiectat ca un complex modern de business, care include trei turnuri de birouri, spaţii verzi de relaxare, zone de retail, precum şi unul dintre dintre cele mai mari centre de conferinţe din Bucureşti. Tower 3 va gazdui operatiunile celor doua companii din grupul Allianz care sunt active in Romania: Allianz Services şi Allianz Partners Romania.

    „În calitate de furnizor intern de servicii pentru grupul Allianz, ne străduim să îmbunătăţim constant calitatea serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri. Tehnologia de ultimă oră este o condiţie esenţială pentru o companie care îşi plasează clienţii în centrul activităţii sale şi care doreşte să ofere excelenţă în toate interacţiunile cu aceştia. Noile facilităţi Globalworth asigură infrastructura perfectă pentru aceste obiective şi, în acelaşi timp, pun la dispoziţie cele mai bune condiţii de lucru pentru angajaţii noştri. Aşteptăm cu nerăbdare sa inaugurăm noua noastră casa din România”, a declarat Oliver Kraft, Regional Chief Operations Officer în cadrul Allianz Partners.

    Prima fază a proiectului Globalworth Campus a reprezentat construcţia cladirilor Tower 1 şi Tower 2 cu o suprafaţă totală de peste 57.000 mp, închiriată către companii ca Amazon, Honeywell, Mindspace, Stefanini România, Mazars România, Chain IQ şi P4Cards.

    Faza a doua, construcţia clădirii Tower 3, a început în primul semestru al anului trecut şi va fi livrată la sfârşitul anului 2019, când va fi finalizat şi centrul de conferinţe. Turnul va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 35.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de Clasa A, 14 etaje supraterane şi 2 etaje subterane, iar sala de conferinţe va avea 750 de locuri.

     

     

     

  • Atenţie, contribuabili: ANAF reaminteşte că Declaraţia Unică se depune până la finalul lunii

    Declaraţia Unică se completează şi se depune până la data de 31 iulie după ce termenul iniţial de 15 martie a fost amânat, potrivit unui anunţ prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), reaminteşte contribuabililor că se apropie data limită.

    Prin Declaraţia Unică, contribuabilii trebuie să declare, după caz, impozitul pe veniturile realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2018, impozitul pe venitul estimat a se realiza din România în anul 2019 sau impozitul aferent normei de venit şi venitul estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale pentru anul 2019 şi, după caz, contribuţiile sociale datorate în anul fiscal 2018.

    Declaraţia unică se poate depune prin serviciul Spaţiul Privat Virtual sau poate fi transmisă ANAF prin intermediul serviciului “Depunere declaraţii”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro, pe baza unui certificat digital calificat.

    De asemenea, “Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” se poate transmite şi prin poştă sau se poate depune la sediul unităţilor fiscale.

     

     

  • Judeţul Neamţ PIERDE Cheile Bicazului. Ce judeţ va administra superba zonă

    Cheile Bicazului sunt motiv de dispută în instanţă între judeţele Neamţ şi Harghita încă din 2013.

    La jumătatea lunii iunie, magistraţii Tribunalului Prahova au stabilit linia de hotar dintre judeţul Neamţ şi Harghita, astfel că zona Cheile Bicazului aparţine acum oraşului Gheorghieni şi nu comunei Bicaz Chei.

    „Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Consiliul Judeţean Harghita. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz – Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1)-Lacul Roşu-limita Jud. Neamţ o +ooo 32 +32,ooo Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000 publicat în Monitorul Oficial, Partea I NR. 338 din 20.07.2000″, se arată în decizia magistraţilor.

    Sentinţa nu este însă definitivă şi poate fi atacată.

    Primarul oraşului Gheorgheni spune că şi-a dat seama în 2009 că limitele dintre cele două judeţe au fost modificate.

    „În 2009 s-a făcut rectificarea hotarului dintre judeţele Harghita şi Neamţ. Atunci am observat că au fost modificate cu ani înainte graniţele. I-am dat în judecată şi am câştigat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Janos Mezei, primarul municipiului Gheorgheni.

    De cealaltă parte, reprezentanţii comunei din judeţul Neamţ spun că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Mihaela Triculescu a fost demisă de la şefia ANAF şi va fi înlocuită de Mirela Călugăreanu

    Decizia demiterii Mihaelei Triculescu vine după ce Darius Vâlcov a demisionat, luni, din funcţia de consilier al premierului pe probleme economice, în urma unei discuţii cu premierul Viorica Dăncilă, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.

    La începutul lunii mai, ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici şi-a exprimat nemulţumirea faţă de activitatea şefei ANAF, Mihaela Triculescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit compania de pariuri Superbet să atragă atenţia unuia dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume?

    Gigantul american Blackstone a făcut la finalul săptămânii trecute prima investiţie directă pe piaţa din România. Este vorba de un pariu în valoare de 175 de milioane de euro pe piaţa pariurilor. Mai exact, fondul de investiţii a preluat un pachet minoritar de acţiuni în cadrul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România. Superbet a avut în 2017 afaceri de 130 mil. euro, iar la finalul anului trecut oficialii companiei estimau o creştere de 40% la nivelul anului 2018. Grupul are peste 3.500 de angajaţi, o reţea de peste 1.200 de agenţii de pariuri la nivel naţional, o platformă digitală lansată în 2016 şi o aplicaţie mobilă apărută anul trecut pe piaţă.


    Superbet, un business lansat în 2008 de antreprenorul Sacha Dragic pe piaţa din România, şi-a început totodată şi expansiunea la nivel regional şi apoi european. De altfel, venirea Blackstone în acţionariat va susţine planurile de expansiune ale grupului. Investiţia a fost făcută de către Blackstone Tactical Opportunities (BTO), parte a grupului Blackstone. „Suntem nerăbdători să începem acest parteneriat strategic cu cei de la Blackstone. Infuzia de capital din partea fondului american dublată de o experienţă bogată face din Blackstone un partener capabil să susţină grupul Superbet să-şi menţină poziţia de lider pe piaţă din România, să continue să-şi majoreze cota de piaţă şi mai ales să-şi poată valorifica oportunităţile de extindere a businessului atât în Europa Centrală şi de Est, cât şi la nivel global”, a declarat Sacha Dragic, cofondator şi CEO al grupului Superbet. În 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia, unde deţine o licenţă de operare în retail. În prezent, Superbet are în afara României operaţiuni directe în Polonia, dar şi birouri în Austria, Serbia, Croaţia, Malta şi Marea Britanie.


    „Este impresionantă investiţia susţinută a companiei româneşti în operaţiuni multi-channel şi digitale, incluzând aici şi lansarea propriei platforme online de gaming şi pariere, totul făcut la standardele internaţionale ale industriei de profil. Suntem nerăbdători să susţinem traiectoria ascendentă a Superbet, al cărei model de creştere se bazează pe extindere internaţională şi pe continuarea investiţiilor în tehnologie”, a declarat la rândul său Andrea Valeri, senior managing director în cadrul Blackstone.
    Blackstone este unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, cu active sub administrare de 512 miliarde de dolari. Pe piaţa locală fondul a fost prezent doar indirect, prin achiziţii regionale, preluarea pachetului minoritar din Superbet fiind primul pariu local direct. Blackstone Tactical Opportunities (BTO), vehiculul prin care s-a făcut tranzacţia, se concentrează în mod specific pe investiţii în pachete minoritare în companiile vizate.

  • Cât lucrează românii? – VIDEO

    6,2 ore pe săptămână lucrează peste program, în medie, un angajat român.
    65% dintre angajaţii români, lucrează peste program.
    91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.
    39% dintre angajaţii români admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru”.
    42% dintre angajaţi, indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea, interferează cu activitatea lor principală.

  • Recrutarea online, o „vânătoare” profitabilă

    Piaţa de recrutare online din România continuă să se dezvolte şi să se rafineze în conţinut, pe măsură ce lupta companiilor pentru atragerea şi retenţia angajaţilor devine tot mai acerbă, într-o piaţă măcinată de o lipsă acută de candidaţi. „Crearea de profiluri de tip employer branding, târgurile virtuale de carieră, anunţurile de recrutare în format video, inovaţiile bazate pe realitatea virtuală, dar şi o secţiune avansată de analytics sunt servicii pe care le-am dezvoltat în ultimii ani pentru piaţa de recrutare online din România”, descrie evoluţia pieţei Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Catalyst Solutions, care administrează platforma de recrutare online Hipo.ro.

    Urmând aceeaşi direcţie, eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România, a anunţat recent că îşi extinde portofoliul de business, odată cu lansarea unor cursuri pentru formarea programatorilor.

    „Există un deficit uriaş de IT-işti în România. În orice moment, piaţa ar putea absorbi cu uşurinţă aproximativ 20.000 de specialişti. (…) Pe de altă parte, tot mai mulţi candidaţi îşi doresc să intre în această industrie, în jurul căreia s-au creat adevărate mituri în ultimii ani. De la salariile foarte mari pe care le oferă angajatorii, chiar şi pentru poziţii de juniorat, până la flexibilitatea de care se bucură, toate aceste argumente au transformat IT-ul în domeniul cel mai vânat de către candidaţi. Acesta a fost principalul semnal de alarmă care ne-a determinat să lansăm acest proiect, care în prima sa fază ar trebui să poată acoperi aproximativ 10% din deficitul pieţei”, spune şi Bogdan Badea, CEO al eJobs România.
    Pornite timid în anii ‘90 ca o alternativă modernă a agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi a firmelor de recrutare, site-urile de recrutare au ajuns astăzi să gestioneze milioane de CV-uri şi să ocupe primul loc în preferinţa companiilor atunci când vor să promoveze un anunţ de angajare.

    „De doi ani de când am relansat categoria «Locuri de muncă», am observat din ce în ce mai multă deschidere din partea companiilor către recrutarea online, cu tot ce implică aceasta: prezenţa permanentă, nu doar ocazională, pe platformele de recrutare, mai multă transparenţă în ceea ce priveşte salariul şi beneficiile oferite încă din redactarea anunţului de angajare, precum şi eforturi din ce în ce mai mari către definirea imaginii de angajator prin campanii de employer branding”, spune Paul Neagoe, business manager în cadrul OLX, liderul pieţei de anunţuri online.

    Cel mai mare şi unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de recrutare online este eJobs.ro, platformă administrată de compania cu acelaşi nume, care gestionează în prezent 4,1 milioane de CV-uri. Platforma controlează cea mai mare bază de candidaţi din România şi a avut afaceri de 9,6 milioane de euro în 2018, echivalentul unei creşteri de 25% faţă de anul precedent.

    „eJobs România a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 9,6 mili­oane de euro, în creştere cu 25% faţă de anul anterior şi estimăm pentru anul în curs un avans de 30% al businessului”, apreciază Bogdan Badea, şeful eJobs România.

    Principalul competitor al eJobs este BestJobs, site-ul administrat de compania BestJobs Recrutare, cu peste 2,5 milioane de CV-uri în baza de date şi afaceri de aproape 6 milioane de euro în 2017, potrivit celor mai recente date de pe site-ul Ministerului de Finanţe. „Pentru noi, 2018 a fost un an în care ne-am concentrat cea mai mare parte a eforturilor pe consolidarea sistemelor şi proceselor interne, cât şi pe construirea unor produse comerciale care să fie cât mai aproape de nevoile clienţilor noştri, o decizie strategică pe care am considerat-o mai importantă decât creşterea cifrei de afaceri pe termen scurt”, explică Dan Puică. El a preluat recent conducerea platformei de recrutare BestJobs de la antreprenorul Călin Fusu, fondatorul site-ului.

    Dan Puică estimează că piaţa de recrutare online s-a apropiat anul trecut de o valoare cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de euro.

    „Piaţa de recrutare din România este estimată la 200 milioane de euro în 2018, dublu faţă de anul de graţie 2008, din care aproximativ 20-25% este reprezentată de recrutarea online”, apreciază Dan Puică.

    Pe de altă parte, Bogdan Badea, CEO-ul eJobs, estimează piaţa de recrutare online la valoarea de 20 de milioane de euro, pe când Dragoş Gheban de la Hipo.ro crede că piaţa locală de recrutare online se apropie de 30 de milioane de euro, precizând însă că „jucătorii globali nu raportează rezultatele obţinute pe piaţa din România”. 

    Catalyst Solutions, compania care administrează site-ul de recrutare Hipo.ro, gestionează o bază de aproape un milion de CV-uri şi a raportat anul trecut afaceri de 2,5 milioane de euro. Businessul Catalyst funcţionează după un model hibrid online-offline, axat pe dezvoltarea de canale de recrutare şi employer branding pentru companiile care vizează candidaţi cu studii superioare. Compania organizează periodic şi târgul de joburi Angajatori de top. „În 2018, pe lângă proiectele derulate sub umbrela Hipo, serviciile nou adăugate au crescut foarte mult ducând veniturile Catalyst Solutions la 2,5 milioane de euro. Anul acesta estimăm o creştere de 25% a businessului”, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul companiei.

    Şi OLX.ro, platforma locală de anunţuri online gestionată de divizia Classifieds din cadrul grupului sud-african Naspers, a decis să intre pe piaţa locală a serviciilor de recrutare online în urmă cu doi ani, odată cu relansarea unei secţiuni dedicate anunţurilor de joburi.

    „Modelul de recrutare de pe OLX se bazează pe simplitate şi rapiditate, motiv pentru care aproximativ 70% dintre candidaţi contactează direct angajatorii prin aplicaţie sau telefon. Această simplificare a procesului, care este esenţială în special pentru segmentul blue collars, face ca angajatorii să atragă un segment mare de candidaţi într-un termen foarte scurt, urmând ca apoi să aleagă cea mai bună opţiune”, explică Paul Neagoe, business manager în cadrul OLX, care apreciază că aproape 68.000 de companii au publicat anunţuri pe OLX în primele trei luni ale anului. El a mai spus că, de exemplu, când vine vorba de recrutarea şoferilor, ocupaţie care este şi cea mai căutată în acest moment, un angajator este contactat în medie de 42 candidaţi, iar durata de închidere a anunţului este de numai 18 zile.

    Cum evoluează piaţa de recrutare online în regiune

    Presiunea mare la nivelul resursei umane se resimte tot mai acut şi în zona Europei Centrale şi de Est, ritmul de creştere al necesarului de angajaţi fiind mult mai mare decât cel al populaţiei din ţări precum Cehia, Germania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Suedia sau Regatul Unit. „În Cehia, de exemplu, lipsa de personal competent este estimată la aproximativ 500.000 de persoane în următorii zece ani. Tot în Cehia, 60% dintre angajaţi aşteaptă de la angajatori flexibilitate mai ales în ceea ce priveşte programul de lucru. Ungaria se confruntă şi ea cu o criză de personal, similară cu cea din România, iar în Bulgaria peste 68% dintre angajatori spun că întâmpină dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante”, explică Dan Puică, şeful BestJobs. Mergând pe aceeaşi idee, Bogdan Badea, CEO al eJobs România, spune că angajatorii au început să investească masiv în construirea unor branduri puternice, în contextul crizei acute de candidaţi. „Nici în România, nici în regiune nimeni nu-şi mai permite astăzi să piardă oameni buni.”

    Din perspectiva lui Paul Neagoe, business manager în cadrul platformei de anunţuri online OLX, piaţa de recrutare online este în creştere atât în România, cât şi în regiune. „Pieţe precum Polonia arată creşteri de peste 20-30% de la an la an, în ciuda unui grad mai avansat de maturitate. Segmentul de blue collars a devenit un driver important al creşterii, datorită accentului pus pe volumul de posturi disponibile şi pe numărul ridicat de candidaţi. OLX Polonia, spre exemplu, este lider detaşat pe piaţa de blue collars locală, arătând o dublare în 2018 faţă de anii precedenţi.” 

    Procesul de atragere şi de retenţie a angajaţilor, principala macrotendinţă în 2019 din piaţa muncii în România

    2019 rămâne sub presiunea lipsei tot mai acute a forţei de muncă, România situându-se pe locul doi în lume în privinţa ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depăşită doar de Japonia, unde 89% dintre angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante. În acelaşi timp, începutul acestui an a adus unele incertitudini în economie, angajatorii devenind mai prudenţi în privinţa politicilor de angajare, mulţi dintre aceştia luând în calcul comasarea unor funcţii sau reducerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, potrivit datelor unui studiu realizat de BestJobs.

    Pe de altă parte, Bogdan Badea, şeful eJobs România, indică procesul de atragere şi de retenţie a angajaţilor ca principala macro-tendinţă din piaţa muncii în 2019, toate acţiunile concrete prin care se întâmplă acest lucru transformându-se în subtendinţe, fiecare în parte destul de amplă ca importanţă şi resurse antrenate. „Una dintre principalele astfel de tendinţe este legată de employer branding, care a început şi în România să câştige foarte mult teren şi să antreneze echipe şi bugete complexe. Asta înseamnă că, în lupta pentru atragerea şi retenţia talentelor, echipele de HR au început să lucreze umăr la umăr cu echipele de marketing şi comunicare pentru crearea unor strategii de employer branding care să le ajute să-şi transmită mesajul de angajator. Provocarea cea mai mare este să aibă capacitatea de a trece peste mesajele care nu vorbesc candidaţilor şi angajaţilor pe limba lor, care nu sunt autentice, personale şi care sunt născute mai degrabă dintr-un simţ comun al oamenilor de HR sau marketing şi mai puţin din date clare, concrete şi cercetare de piaţă”, explică Bogdan Badea.

    Cea de-a doua tendinţă importantă în viziunea şefului eJobs România este legată de flexibilitate, atât din partea angajaţilor, cât şi a angajatorilor.

    „Asta poate însemna fie că angajatorii încep tot mai des să ofere angajaţilor program flexibil, fie posibilitatea de a lucra remote sau de a se dezvolta şi în alte departamente decât cele în care s-au angajat. Pentru candidaţi, flexibilitatea se traduce prin deschiderea pe care trebuie să înceapă să o aibă când vine vorba despre orientarea lor profesională, să aibă curajul de a o lua de la capăt dacă jobul sau domeniul în care lucrează nu-i mai mulţumeşte sau simt că nu au făcut alegerea potrivită. Astăzi sunt atât de multe opţiuni de a o lua de la capăt şi de a face o reconversie, indiferent de vârstă şi de experienţa profesională, încât barierele profesionale au devenit aproape inexistente.”

    La rândul său, Dragoş Gheban, de la Catalyst Solutions, remarcă faptul că pentru a-şi atinge obiectivele de recrutare, angajatorii au început să comunice pe mai multe paliere, de la flexibilitatea jobului la oportunităţile de dezvoltare în cadrul companiei, oportunităţile internaţionale sau cultura companiei. În ceea ce priveşte metodele de recrutare, pe lângă canalele consacrate,  companiile au început să includă în uneltele de recrutare şi reţelele de social media, dintre acestea Instagram, Facebook şi LinkedIn fiind cele mai utilizate în România.

    „Utilizarea social media în campaniile de recrutare rămâne totuşi un canal secundar. În continuare, cele mai utilizate metode şi, totodată, canalele care livrează cele mai bune rezultate sunt postarea anunţurilor pe site-urile de joburi, prezenţa în cadrul evenimentelor de recrutare, evenimentele de tip open days, prezenţa în publicaţii dedicate dezvoltării profesionale sau în cadrul evenimentelor de dezvoltare profesională, la care se adaugă recomandările primite din partea propriilor angajaţi”, spune Dragoş Gheban. De remarcat sunt şi eforturile de relocare pe care tot mai multe companii au început să le ia în calcul, aceste tipuri de campanii venind ca un răspuns la problemele existente pe piaţa forţei de muncă.

    „În plus, marii angajatori încep să-şi îndrepte tot mai mult atenţia către segmente noi de candidaţi prin importul de forţă de muncă din ţările asiatice, prin relocarea românilor din diaspora atraşi înapoi în ţară cu pachete financiare sau prin educarea directă a candidaţilor încă de pe băncile şcolii, prin crearea de şcoli profesionale sau cursuri de (re)calificare”, concluzionează Paul Neagoe de la OLX.

  • Veste importantă de la ANAF pentru DATORNICII din baza de date a Fiscului

    „Prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, au fost modificate şi completate cu prevederile art. 157, alin.(2) şi alin.(3), precum şi prevederile art. 162, alin.(1) din Codul de procedură fiscală”, reaminteşte referatul de aprobare.
     
    Această lege este în vigoare din 20 ianuarie 2019, iar OUG nr. 25/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 martie 2018.
     
    „Astfel, noutatea adusă prin completarea prevederilor art.157, alin.(2) din Codul de procedură fiscală, constă în faptul că, nu sunt considerate obligaţii fiscale restante, obligaţiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale contestate potrivit legii şi care sunt garantate conform art. 210 – 211 sau art. 235 din Codul de procedură fiscală. De asemenea, alin.(3) al aceluiaşi articol, prevede că, nu se consideră că, un debitor înregistrează obligaţii fiscale restante, în situaţia în care, suma obligaţiilor fiscale datorate de acesta este mai mică sau egală cu sumele certe, lichide şi exigibile pe care debitorul le are de încasat de la autorităţile contractante”, mai menţionează referatul citat, referindu-se la noutăţile introduse de Legea menţionată.