BusinessMagazin

Tag: activitati

  • Cât de sigur este biroul de pe canapea?

    Munca de acasă aduce mai multe provocări pentru angajatorii şi angajaţii care abia acum fac cunoştinţă cu acest mod de operare, iar riscurile de securitate cibernetică aduse de această trecere masivă în mediul online nu lipsesc de pe lista de îngrijorări. „Toate măsurile de securitate pe care companiile au evitat să le implementeze până acum, din lipsă de timp sau de resurse, sunt puse acum pe un canal prioritar. De cele mai mult ori, trebuie început cu lucruri de bază, precum autentificarea în mai mulţi paşi şi folosirea unei soluţii de securitate pe toate terminalele”, a explicat Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la compania românească Bitdefender, într-o discuţie cu Business MAGAZIN.
    Specialiştii de la Bitdefender au înregistrat o creştere masivă a numărului de atacuri cibernetice raportate, care poziţionează România pe locul 9 în lume în acest sens. O astfel de creştere masivă ar trebui să conteze pentru toate companiile care au implementat soluţii de muncă de la distanţă în această perioadă.
     Mai mult, aceste date ar trebui să conteze pentru prima linie de atac în lupta cu pandemia – spitale sau farmacii – întrucât acestea sunt expuse în această perioadă, iar informaţiile lor sunt sensibile.
    „România ocupă locul al nouălea în lume în topul raportărilor de atacuri cibernetice legate de coronavirus, care au urcat de cinci ori în martie faţă de februarie, de la 1.448 la peste 8.000. Unităţile medicale vizate cel mai frecvent sunt spitalele, clinicile, farmaciile şi distribuitorii de echipamente medicale, în principal cu informaţii despre proceduri medicale sau terapii pentru tratarea infecţiei cu COVID-19, dar şi cu produse medicale care încă sunt disponibile în stoc”, au explicat specialiştii de la Bitdefender.
    Unul dintre principalele lucruri pe care le uită angajaţii atunci când lucrează de acasă este acela că sunt totuşi „la birou”. Specialiştii atrag atenţia cu privire la utilizarea laptopurilor şi telefoanelor de muncă în scop personal, ceea ce creşte nivelul de risc. „Lucrul de acasă poate veni şi cu o anumită relaxare, iar oamenii uită că de fapt trebuie să se comporte ca şi cum sunt în sediul companiei. În primul rând, angajaţii nu trebuie să folosească dispozitive personale pentru serviciu sau dispozitivele de serviciu pentru lucruri personale. Pe cât posibil, trebuie separate cele două aspecte ale vieţii oamenilor, cel de acasă şi cel de la serviciu, chiar dacă se desfăşoară temporar din acelaşi loc. În al doilea rând, trebuie avut grijă ca membrii familiei să nu aibă acces la terminalele de serviciu, care de cele mai multe ori conţin informaţii importante”, a explicat Silviu Stahie. Mai mult, Regulamentul General pentru Protecţia Datelor (GDPR) devine din ce în ce mai real în acest context, în care lucrul cu informaţii sensibile în afara biroului fizic ajunge la ordinea zilei. În acest sens, pentru fiecare copy-paste pe care îl face un angajat atunci când lucrează de acasă ar trebui să se gândească de două ori, mai ales atunci când informaţiile cu care lucrează pot periclita firma sau sunt date cu caracter personal.
    Totuşi, educarea angajaţilor în acest sens este responsabilitatea companiilor, întrucât angajaţii care nu au lucrat niciodată de acasă nu au fost pregătiţi în acest sens. „Una dintre problemele subestimate este lucrul cu date personale. Un simplu copy-paste neatent poate cauza încălcarea legilor în vigoare cu privire la protecţia datelor (GDPR), o acţiune care poate fi evitată prin utilizarea disciplinată cu privire la separarea serviciului de prezenţa angajaţilor acasă. Companiile au responsabilitatea de a-şi învăţa angajaţii regulile lucrului de acasă. Mulţi oameni nu au fost încă în situaţia de a lucra din altă parte decât la birou şi pot cădea în capcanele lucrului nesigur de acasă”, a spus el. În contextul securităţii cibernetice, angajaţii ar trebui să fie atenţi la metodele de phishing, când atacatorii încearcă să îi păcălească să le ofere date personale sau să instaleze malware care poate afecta infrastructura la care angajaţii sunt conectaţi.
     „Oamenii sunt tentaţi să deschidă e-mailuri şi mesaje cu propuneri atractive sau cu avertismente de la persoane necunoscute, iar acest comportament este exacerbat în această perioadă. Cel mai important sfat pentru oamenii de acasă este să îşi separe dispozitivele şi să fie atenţi la ce accesează. Multe dintre mesajele de la infractorii informatici pretind a fi trimise în numele departamentelor de IT din companii, de aceea utilizatorii trebuie să citească de două ori adresa de e-mail a expeditorului ca să se asigure că mesajul vine cu adevărat de pe domeniul angajatorului”, au atras atenţia specialiştii de la Bitdefender.
     În acelaşi timp, angajatorul ar trebui să se adapteze pentru un influx de trafic din afara infrastructurii proprii, ceea ce înseamnă că „deşi multe birouri sunt goale, problemele de securitate s-au înmulţit”, apreciază experţii.
    Un studiu efectuat de Bitdefender la care au răspuns peste 6.000 de angajaţi din securitatea informatică arată că firmele care instruiesc angajaţii să depisteze ameninţări digitale sunt proporţional mai eficiente şi mai rapide în oprirea la timp a unui atac. 38% dintre cei chestionaţi sunt de acord că instruirea este cea mai bună metodă de prevenţie a unui atac cibernetic. Astfel, instruirea angajaţilor e cel mai bun prim pas pentru o securitate informatică solidă. 
    În ceea ce-i priveşte pe angajaţi, ideea de bază pentru a proteja compania este clară: trebuie să lucreze de acasă ca şi cum ar fi la birou, cu aceeaşi grijă, şi să îşi separe activităţile personale de cele de birou.

    Viaţa în videoconferinţe
    De când răspândirea virusului a dus la carantină şi a forţat din ce în ce mai multe companii să treacă la munca de acasă, una dintre activităţile preferate ale angajatorilor au devenit videoconferinţele – întrucât nu au găsit încă o limită normală între continuarea activităţii şi suprasolicitarea angajaţilor care încă lucrează.
    Intensificarea numărului de videoconferinţe atrage şi atenţia atacatorilor. De aceea, Bitdefender recomandă securizarea canalelor de videoconferinţă. Printre regulile pe care trebuie să le respecte se numără securizarea terminalelor. „În primul rând, angajaţii nu trebuie să dezvăluie niciodată credenţialele de acces (numele de utilizator şi parola) pentru sesiunile de videoconferinţă. Apoi, terminalele de pe care se accesează videoconferinţele trebuie să fie securizate şi să aibă soluţii de securitate instalate. De exemplu, în lipsa protecţiei adecvate, un atacator se poate conecta la un terminal şi poate urmări videoconferinţa”, a declarat Stahie.
    El subliniază că nu toate aplicaţiile care furnizează videoconferinţe sunt potrivite pentru mediul de lucru, astfel încât orice aplicaţie utilizată trebuie să ofere criptare integrală. „De asemenea, trebuie utilizate doar aplicaţii care au fost concepute pentru aşa ceva. Nu toate aplicaţiile care permit mai multor utilizatori să comunice audio şi video în acelaşi grup sunt potrivite pentru o companie. Bineînţeles, orice aplicaţie folosită pentru videoconferinţe trebuie să ofere criptare integrală pentru toţi participanţii”, a transmis reprezentantul Bitdefender. Nu în ultimul rând, cei care utilizează canalele de videoconferinţă în această perioadă ar trebui să actualizeze mereu la cea mai recentă variantă a programelor şi să fie atenţi la ce prezintă prin intermediul apelului. „Nu trebuie să uităm să actualizăm toate aplicaţiile pentru repararea oricăror carenţe de securitate şi, nu în ultimul rând, să avem grijă ce prezentăm în cadrul conferinţelor. Este foarte posibil ca un utilizator să ţină mai multe ferestre deschise în acelaşi timp, inclusiv unele care nu sunt pentru participanţii la conferinţă, şi să dezvăluie, din greşeală, detalii cu caracter privat”, au atras atenţia specialiştii.
     Munca de acasă, pe lângă faptul că vine într-un volum destul de mare şi cu mai multe provocări, generează o anumită senzaţie stranie, întrucât oamenii sunt izolaţi social şi pentru mulţi dintre ei nu mai există acum altceva decât casă – muncă – acasă. Un studiu publicat de compania specializată în conţinut media Buffer, anul trecut, arată că 22% dintre cei care lucrează de acasă au probleme cu capacitatea de a se deconecta de la muncă. În acelaşi timp, studiul realizat pe 2.500 de angajaţi arată că 19% dintre angajaţii care au muncit de acasă au indicat singurătatea drept o problemă, urmată de lipsa colaborării şi comunicării cu colegii – 17% dintre respondenţi. „Crearea mediului potrivit pentru cei care lucrează de la distanţă pentru prima dată este un pas extrem de important pentru bunăstarea angajaţilor şi pentru productivitatea companiei”, a atras atenţia Tony Anscombe, chief security evangelist în cadrul companiei slovace de securitate cibernetică ESET.
     

  • Sprijin de unicorn. UiPath pune la dispoziţia spitalelor din România software pentru a-şi gestiona activităţile

    UiPath, compania lider de Robotic Process Automation (RPA), cunoscută ca fiind primul unicorn românesc, anunţă disponibilitatea de a sprijini organizaţiile din sectorul public românesc în demersurile de combatere a răspândirii Covid-19 şi de gestionare a efectelor crizei. Potrivit unui comunicat de presă trimis azi de reprezentanţii companiei, UiPath pune la dispoziţia spitalelor licenţe gratuite şi suport tehnic end-to-end pentru a putea folosi platforma de RPA UiPath în activităţile lor de zi cu zi, dar şi acces la automatizări deja create. De asemenea, oferta este extinsă şi către acele instituţii şi organizaţii din sectorul public care gestionează efectele crizei provocate de răspândirea pandemiei de coronavirus.

    În era digitală, activităţile repetitive, cronofage, fără o valoare adăugată majoră pot fi delegate către roboţi software, care, cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI) şi machine learning (ML), pot executa sarcini complexe fără întrerupere şi fără erori. Capabili să prelucreze volume foarte mari de informaţii cu rapiditate şi acurateţe, roboţii software ar putea deveni asistenţii digitali ai personalului medical şi funcţionarilor, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.

    Măsurile anunţate de către UiPath sunt valabile până pe 30 septembrie, cu posibilitatea de a prelungi termenul pe toată durata pandemiei.

    UiPath a identificat deja la nivel international puncte fierbinţi ale sectorului public unde automatizarea este o soluţie rapidă şi eficientă, iar în România poate asista, printre altele, la:

    • Recepţionarea pacienţilor în unităţile de urgenţă – prin automatizarea formalităţilor de înregistrare a pacienţilor, personalul medical auxiliar va putea reduce timpii de aşteptare. Acolo unde este posibil, roboţii software pot accesa într-o multitudine de platforme şi aplicaţii istoricul pacienţilor oferind informaţii vitale medicilor în timp minim.
    • Facilitarea acordarii de sprijin către categoriile vulnerabile – procesarea nivelului record de cereri electronice pentru acordarea de suport social poate fi automatizată şi soluţionările vor putea fi eliberate cu rapiditate şi fără erori.

    Pe langă măsurile directe de sprijin, UiPath a apelat la cea mai mare comunitate de RPA din lume, iar membrii acesteia au răspuns apelului lansat la mijlocul lunii martie de a ajuta împreună organizaţiile care se află în linia întai în lupta cu răspândirea Covid-19 şi a limitării efectelor crizei. Până în prezent, peste 100 de programatori au anunţat că vor să contribuie cu timpul şi expertiza lor la dezvoltarea de soluţii de automatizare pentru organizaţii de peste tot din lume, inclusiv prin participarea la evenimente

    „Trăim într-o perioadă în care cooperarea strânsă între mediul privat şi instituţiile publice este vitală. Avem speranţa că, printr-un efort colectiv, putem atenua consecinţele nefaste cauzate de pandemia COVID-19. Suntem alături de instituţiile publice şi organizaţiile implicate în gestionarea crizei, oferind sprijin şi resurse pentru a asigura continuitate operaţiunilor critice, precum cele care implică colectarea şi procesarea volumelor mari de date, transmiterea informărilor de interes public, eficientizarea procedurilor de screening şi testare sau efectuarea neîntârziată a programărilor pacienţilor. Credem că nu există un moment mai bun decât acesta să folosim tehnologia disponibilă şă lucreze în favoarea noastră, caştigând timp şi viteză în lupta cu aceasta criză globală fără precedent”, a spus Razvan Atim, General Manager Eastern Europe la UiPath.


     

  • Cum poate începe curăţenia generală a României

    Fără identificarea soluţiilor prin care deşeurile sunt reintegrate în activităţile industriale, făcându-se astfel pasul către o economie circulară, trecerea de la PR de mediu la efecte concrete este însă imposibilă. Soluţii sunt, în contextul în care pe plan local a răsărit o specie de antreprenori axaţi pe probleme de mediu. Cineva trebuie să îi şi asculte, dar mai ales să îi finanţeze.

    „Blumenfield s-a lansat pe piaţa de consultanţă în toamna anului 2009. Consultanţa de mediu nu a fost o alegere de moment, a fost un pas firesc după o experienţă de aproape 10 ani în acest domeniu, atât din perspectiva sistemului public, cât şi din cea a mediului privat”, spune Gabriela Stanciu, directorul general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

    Firma, înregistrată în Constanţa, a terminat anul trecut cu un business de 5,6 milioane de lei şi un profit net de 2,7 milioane de lei. În 2018, potrivit Ministerului Finanţelor, compania avea un business de numai 1,3 milioane de lei şi un profit de câteva zeci de mii de lei, semn că apetitul pentru astfel de servicii este în creştere.

    „Blumenfield s-a înfiinţat din convingerea că mediul economic avea nevoie de o «gură de aer proaspăt» în situaţiile complicate ale birocraţiei, în implementarea cerinţelor de mediu din legislaţia în continuă schimbare, dar mai ales de studii de mediu care sa reflecte o evaluare obiectivă şi nu în ultimul rând să ofere soluţii şi programe de monitorizare relevante“, mai spune Stanciu, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Juridice cu specializarea în dreptul mediului.

    Investiţia iniţială în lansarea acestei afaceri a fost de circa30.000 de euro, iar primul an a fost mai mult despre obţinerea certificărilor ca elaborator de studii pentru protecţia mediului şi mai apoi atestarea din partea ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) pentru operaţiuni petroliere şi exploatări de resurse minerale.

    Apoi, în 2016, compania a mai făcut un pas şi anume lansarea unui laborator de cercetare, în Năvodari, primul centru privat de cercetare de mediu deţinut de o companie în regiune. „Astfel, Blumenfield are suportul diviziei sale ştiinţifice în elaborarea unor studii complexe de mediu, dar şi a unor programe de monitorizare a factorilor de mediu.”
    În total, echipa Blumenfield este formată din 20 de specialişti cu pregătire în diverse domenii: tehnic, biologie, ecologie, silvicultură, chimie, drept fiscal şi dreptul mediului.

    Astfel, în acest moment, Blumenfield elaborează documentaţii tehnice şi studii de mediu, dar poate merge până la gestionarea întregului proces de obţinere a avizelor, a acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu. „Ne ocupăm de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi şi proiecte şi căutăm soluţii de optimizare a costurilor pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora. De asemenea, desfăşurăm programe de monitorizare a biodiversităţii atât în mediul terestru, cât şi acvatic. Mai mult, efectuăm studii complexe de mediu pentru soluri contaminate, clasificarea deşeurilor, produselor şi subsţantelor periculoase.”

    Tocmai această clasificare a deşeurilor este esenţială.
    În opinia Blumenfield, soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local. Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.
    Şefa Blumenfield dă câteva exemple. „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de explorare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.
    Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”
    Un alt exemplu privind deşeurile periculoase este chiar cel al energiei regenerabile.
    „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ
    100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.
    Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”
    În acest moment, spune Stanciu, clienţii Blumenfield provin din industria petrolieră atât onshore, cât şi offshore, din industria de energie verde, exploatări de resurse minerale, infrastructură portuară, turism, dezvoltare imobiliară.
    „Am avut privilegiul de a oferi expertiza noastră în 2019 în cel mai mare proiect de prospecţiune seismică 3D din Europa din industria oil & gas onshore. Un proiect desfăşurat pe aproximativ 1.600 km2 în judeţele Brăila, Buzău, Ialomiţa suprapus peste cinci arii naturale protejate din reţeaua Natura 2000 a necesitat atenţia noastră pentru evaluarea biodiversitătii, etapă ce a necesitat
    un efort de monitorizare de
    4.800 ore, întocmirea documentaţiilor şi obţinerea acordului de mediu şi a avizului administratorului ariilor naturale protejate. Proiectul de prospecţiune s-a încheiat de curând, fără niciun prejudiciu asupra speciilor de interes conservativ pentru care aceste arii naturale protejate au fost desemnate.”
    Dincolo de aceste proiecte derulate, mai există o problemă, mai ales când vine vorba de aplicarea la scară industrială a soluţiilor găsite în laborator. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.
    Astfel, deşeurile rămân în continuare cea mai mare problemă generată de industrie în materie de mediu, singura soluţie de a schimba lucrurile fiind integrarea acestora într-o logică de economie circulară.
    „Industria are nevoie de soluţii noi, eficiente pentru problemele vechi, iar una dintre probleme o reprezintă deşeurile şi poluarea mediului datorată acestora. Şi nu vorbesc aici despre companiile care au emis şi chiar aplică politici concrete de prevenire a poluării şi de protecţie a mediului. E vorba de acele «poluări istorice», de situri contaminate, de poluarea aerului, de deversări necontrolate de ape neepurate.  Concret? Ar fi nevoie de o «curăţenie generală» a României şi un bun început bun ar fi putea fi utilizarea cu folos a taxelor colectate la Fondul pentru Mediu.”
    Acesta ar fi însă doar începutul pentru un morman de probleme.

  • Enel a anunţat o donaţie de 100.000 de euro pentru spitalul Matei Balş

    Şi Enel România s-a alăturat eforturilor echipelor medicale în susţinerea luptei împotriva COVID-19 şi în sprijinul vindecării pacienţilor infectaţi, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi. Astfel, prin companiile sale de furnizare şi distribuţie a energiei electrice, Enel donează 100.000 de euro pentru a sprijini activitatea Institutului Naţional de Boli Infecţioase – prof. Dr. Matei Balş.

    Donaţia se va face asociaţiei „Societatea de Boli Infecţioase şi HIV/ SIDA”, care luptă umăr la umăr alături de Institutul Naţional de Boli Infecţioase – Prof. Dr. Matei Balş împotriva COVID-19. Suma va fi folosită pentru echipamentele medicale necesare prevenirii şi controlului răspândirii virusului, precum şi pentru asigurarea mijloacelor medicale necesare tratării cât mai multor persoane.

    În ultimele săptămâni, Enel România a implementat o serie de măsuri menite să contribuie la reducerea răspândirii COVID-19 din grijă pentru comunităţile pe care le deserveşte, pentru clienţi şi, de asemenea, pentru angajaţii săi.

    Prin urmare, toate activităţile care implică contactul direct cu publicul au fost suspendate, oferind clienţilor canale alternative de comunicare. De asemenea, Enel România a activat regimul de muncă inteligentă (tele-muncă) pe termen lung pentru toate activităţile angajaţilor pentru care acest regim poate fi aplicat, cu excepţia activităţilor esenţiale care nu suportă amânare, care sunt necesare pentru a garanta continuitatea serviciului şi securitatea sistemului electric naţional.

    De asemenea, compania a pregătit un plan de continuitate, pentru a asigura siguranţa în furnizarea de energie electrică în zonele care ar putea fi declarate „zone roşii” de către autorităţi.

     

     


     

  • Declaraţii de la MAI. Ce avem voie să facem şi ce nu de mâine: fără fotbal sau ieşiri fără motive întemeiate

    Marcel Vela, Ministrul de Interne al ţării, a revenit cu declaraţii după discursurile de astăzi ale Preşedintelui  Klaus Iohannis, precum şi al Premierului Ludovic Orban.

    Astfel, de mâine, 25 martie, sunt interzise toate deplasările persoanelor, potrivit Ordonanţei Militare cu numărul 3, cu câteva excepţii:

    – deplasarea în interes profesional;
    – deplasarea pentru asigurarea de bunuri pentru persoane şi pentru animale (cumpărături);
    – este permisă deplasarea pentru asistenţă medicală justificată;
    – deplasarea pentru motive justificate, cum ar fi îngrijirea unor vârstnici sau a unor copii;
    – deplasări scurte, în apropierea gospodăriei – sunt excluse activităţile sportive de echipă – de exemplu, fotbalul;
    – deplasarea în scopul donării de sânge sau alte scopuri umanitare şi de voluntariat;
    – deplasarea în scopul unor activităţi agricole;
    – deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare;
    – circulaţia persoanelor de peste 65 de ani este permisă între 11 şi 13, dacă are ca scop cumpărăturile de alimente pentru persoane sau animale, asistenţă medicală care nu poate fi amânată sau făcută de la distanţă, asistenţa altor persoane vârstnice sau copii, deplasări scurte, cât şi pentru nevoile animalelor de companie domestice
    – circulaţia persoanelor de peste 65 de ani este permisă şi în afara intervalului orar 11-13 în scopuri profesionale sau pentru practicarea activităţilor agricole.

    Pentru dovada deplasărilor profesionale este nevoie de adeverinţă de la serviciu (care nu trebuie să fie neapărat ştampilată şi poate fi prezentată electronic) sau legitimaţie; liber profesioniştii şi cei care practică activităţi agricole prezintă o declaraţie pe proprie răspundere.

    Prevederile de mai sus se aplică de mâine, 25 martie, începând cu ora 12.

    O altă măsură introdusă astăzi îi vizează pe toţi cei care intră în ţară: se instituie metoda carantinării pentru toate persoanele care intră în ţară timp de 14 zile.

    De asemenea, Autorităţile Administraţiei Publice locale trebuie să asigure îngrijirea persoanelor fără adăpost – măsura se aplică începând cu publicarea în Monitorul Oficial.

    Administratorii pieţelor agroalimentare trebuie să asigure păstrarea unei distanţe sociale între toţi oamenii din piaţă.

    Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni între România şi Franţa şi Germania.

    Documentele care expiră în perioada aceasta pot fi schimbate la 90 de zile după ce expiră starea de urgenţă.

    Suspendarea temporară a activităţii comerciale care restrângea activitatea de comerţ cu amănuntul nu se aplică produselor electronice şi electrocasnice care asigură livrarea la domiciliu, precum şi celor care vând produse de optică.
     

  • Primul cinema din ţară care îşi suspendă activităţile în contextul COVID-19

    CINEMAX România, cel mai nou operator cinematografic din ţară îşi suspendă proiecţiile de film din cadrul CINEMAX Veranda, în mod voluntar şi proactiv în contextul generat de răspândirea accelarată a virusului COVID-19, din ultimele zile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii cinematografului.

    CINEMAX România, prin conducerea sa, a decis întreruperea activităţii sale, începând cu data de 14 martie, pentru o perioadă nedeterminată, cu scopul de a limita riscul de răspândire a COVID-19 în rândul vizitatorilor şi a angajaţilor săi.

    Potrivit informaţiilor din comunicatul de presă, prin această măsură de prevenţie, CINEMAX doreşte să îşi arate sprijinul său faţă de eforturile autorităţilor publice de limitare a răspândirii Coronavirusului în rândul populaţiei, prin evitarea spaţiilor publice, în formă absolută. Acesta este singura soluţie eficientă de prevenţie, în acest moment. Prin închiderea cinematografului, conducerea CINEMAX îi roagă pe toţi iubitorii de film să evite spaţiile închise şi aglomerate şi să respecte toate regulile de igienă şi dezinfecţie impuse de autorităţi.

    „Hotărârea luată întăreşte măsurile deja adoptate de Guvernul României şi de Ministerul Sănătăţii de prevenţie, informare şi dezinfectare, deja implementate în cadrul cinematografului. Mai mult decât atât, CINEMAX îşi asumă responsabilitatea şi solidaritate faţă de siguranţa vizitatorilor noştri, a angajaţilor, cât şi a colaboratorilor şi a partenerilor, fiind alături de societatea civilă şi privată în această situaţie dificilă.” a declarat Claudia Gheorghe, Marketing Manager

    Contravaloarea tuturor biletele deja achiziţionate pentru proiecţiile viitoare ale filmelor din program, va fi rambursată în integralitate, mijloacele de comunicare interne, pentru aceste solicitari rămânând operaţionale : www.cine-max.ro/ vernda@cine-max.ro

     

  • Afacerea care vrea sa revoluţioneze interacţiunea dintre medici şi pacienţi printr-o platformă bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială

    Prin intermediul MedicAI, pacienţii au posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate. Câştigul? Analizele pot fi văzute de oriunde şi oricând şi integrate cu sistemele clinicilor, favorizând astfel colaborarea dintre doctori. Proiectul MedicAI a prins contur şi are deja mai mulţi susţinători care cred în potenţialul ideii. „Pe partea de sisteme medicale, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Medicina este la fel peste tot, dar sistemele diferă, iar acest lucru poate să afecteze adopţia din punctul de vedere al reglementărilor specifice fiecărei ţări. Vedem însă câteva ţări posibile în Europa de Vest şi ţările din regiune, sau calea MedicAI poate fi Africa sau Asia”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mircea Popa, CEO-ul şi fondatorul MedicAI, cu privire la planurile start-up-ului de extindere în afara România. Astfel, anul acesta echipa MedicAI va testa mai multe pieţe şi va vedea de unde va avea cel mai bun feedback pentru a face următoarea investiţie.

    Până în prezent, start-up-ul a atras în total finanţări de aproape 600.000 euro, din care 500.000 euro au fost obţinuţi la finalul anului trecut de la fondurile de investiţii D Moonshots şi Roca X. Pentru a se putea extinde însă în străinătate într-un ritm susţinut, MedicAI mai are nevoie de încă o rundă de finanţare la finalul acestui an.

    „Finanţările luate până acum ne vor ajunge până la finalul anului. Vom avea nevoie de mult mai mulţi bani decât am avut nevoie până acum pentru a ne dezvolta. Planul nostru este ca la finalul anului să luăm o finanţare de 2 milioane de euro, bani care să ne permită să ne extindem în alte câteva ţări, să avem prezenţă acolo şi să ne dezvoltăm mult mai agresiv”, a punctat el.

    Ce face însă mai exact MedicAI? Platforma, bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială, le oferă pacienţilor posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate, pe care le pot vizualiza apoi de oriunde şi oricând, depozitându-le pe termen lung. De asemenea, utilizatorii MedicAI pot da acces mai multor doctori la imaginile medicale stocate în contul lor, platforma integrându-se cu sistemele clinicilor medicale. Astfel, clinicile pot trimite spre exemplu analizele imagistice pacienţilor direct prin platforma proprie sau să colaboreze cu alte clinici. Ca atare, platforma MedicAI permite în acelaşi timp şi colaborarea medicilor direct în cloud, atât între ei, cât şi împreună cu pacienţii lor.

    „Avem deja doctori care folosesc MedicAI în diferite sisteme şi în diferite ţări, cum ar fi Franţa. Sunt doctori care au legătură cu România, sau care fac turism medical. Platforma noastră ajută foarte mult navigatorii medicali – cei care duc pacienţii din România care nu pot găsi aici tratamentul adecvat, în spitale din străinătate”, a explicat Mircea Popa.

    De la lansarea MedicAI la jumătatea anului trecut şi până în prezent, pe platformă sunt stocate cazurile a circa 2.000 de pacienţi, iar circa 200 de medici o folosesc în mod real, la care se adaugă şi alţi doctori care o testează momentan.
    „Noi ne-am propus ca anul acesta să ajungem la 1.000 de medici în platformă, nu doar din România, ci şi din alte câteva ţări din Europa”, a punctat el referitor la ţintele propuse pentru 2020.

    Modelul de business al MedicAI nu este încă definitivat, însă start-up-ul vrea ca platforma să rămână mereu gratuită pentru pacienţi, iar clinicile medicale să fie cele care să susţină accesul gratuit al pacienţilor în platformă.

    „Totodată vom avea mereu o componentă gratis pentru doctori, la fel ca modelul Dropbox – foloseşti gratis serviciul pentru o anumită capacitate de stocare, iar dacă vrei mai mult, începi să plăteşti. Încă explorăm modelul de business. O variantă ar fi ca spitalele şi clinicile să plătească pentru ca medicii care lucrează pentru ele să aibă acces în platformă”, a precizat CEO-ul şi fondatorul MedicAI. 
    În prezent, echipa MedicAI numără 20 de persoane, însă la început start-up-ul a pornit la drum cu 5-6 membri. 

    Proiect: ebriza
    Ce face? Soluţie software în cloud pentru emiterea de bonuri fiscale şi gestionarea întregii afaceri din domeniul ospitalităţii
    Investiţie iniţială: 70.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 500.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: minimum 200.000 euro
    Invitat: Cristian Dinescu, cofondator al ebriza

    Proiect: InnerTrends
    Ce face? Platformă de analiză a datelor pentru a ajuta companiile să înţeleagă ce îi determină să cumpere sau nu un produs
    Finanţare în curs: 1,2 milioane euro
    Invitat: Claudiu Murariu, cofondator şi CEO al InnerTrends

    Proiect: MOCAPP
    Ce face? Platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor
    Investiţie iniţială: 65.000 euro
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: circa 200.000 euro
    Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP

    Proiect: Questo
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru turism prin intermediul căreia utilizatorii pot explora diferit oraşele şi locurile turistice atunci când călătoresc
    Finanţare totală primită până acum: 300.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: 500.000 euro
    Invitat: Alexandru Govoreanu, cofondator Questo

    Proiect: SecurifAI
    Ce face? O soluţie de analiză a înregistrărilor de la camerele video de supraveghere cu ajutorul inteligenţei artificiale
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Evaluare proiect: 1 milion euro
    Invitaţi: Radu Ionescu şi Valeriu Filip, cofondatorii SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ţara unde cea mai periculoasă boală a secolului face ravagii. Situaţia este atât de gravă încât în 20 de ani aproape jumătate din casele din ţară vor fi locuite de o singură persoană

    Indiferent de activitate, fie că vorbim despre ieşiri la cocktailuri sau Karaoke, tot mai mulţi japonezi aleg să îşi petreacă timpul singuri. Ce cauzează această schimbare uriaşă în ţara în care, în mod tradiţional, erau preferate activităţile de grup?

    „Ohitorisama” este un termen care defineşte a face lucrurile singur în general, inclusiv mâncatul în oraş sau vizitarea a diferite locuri, potrivit unui material video publicat de BBC.
    „Fac lucruri singură în general pentru a nu fi nevoită să mă organizez în funcţie de programele altor persoane”, spune o tânără citată de BBC.
    Mai mult de o treime din gospodăriile din Japonia sunt formate dintr-o singură persoană. Este estimat ca până în 2040, gospodăriile formate dintr-o singură persoană să reprezinte aproximativ 40% din total.

    Studiile dezvăluie faptul că generaţiile tinere au ajuns să aprecieze mai mult timpul petrecut singuri, în detrimentul celui petrecut alături de familie şi prieteni. Iar companiile speculează această preferinţă a oamenilor şi oferă acum bunuri şi servicii pentru cei care se bucură de activităţi solo. În Japonia ei pot face inclusiv Karaoke singuri – activitate populară în Asia; acum fanii acestei activităţi pot merge în spaţii de Karaoke pentru o singură persoană.

     

  • Cu ce se ocupă fiul marelui politician Ion Raţiu, stabilit la Londra: „Cel mai dor îmi este de legumele şi fructele pe care le găseşti în pieţe, acestea fiind mai gustoase decât orice poţi găsi în Occident”

    Nicolae Raţiu a studiat în Marea Britanie la Marlborough College, continuându-şi pregătirea la New York University, în Statele Unite. „Am început să lucrez în industria de transport imediat după absolvirea facultăţii, în 1971. Aveam o diplomă în transporturi maritime şi economie”, îşi aminteşte el. După doi ani de lucru s-a alăturat afacerii tatălui său, Ion Raţiu, o afacere tot în domeniul trasportului care avusese rezultate bune în anii ’60 dar care întâmpina dificultăţi în acea perioadă din cauza apariţiei containerelor, cu care ei nu puteau concura. „Businessul s-a închis în 1980 şi astfel ne-am concentrat atenţia pe investiţiile în real estate.”

    În paralel, Nicolae Raţiu a lucrat şi ca broker în industria petrolieră şi ţinând cont de evoluţia pieţei în acea perioadă a reuşit să câştige bani mulţi, după cum spune chiar el. Apoi a venit 1989, iar ianuarie 1990 l-a găsit în România, unde-l ajuta pe tatăl său la campania prezidenţială. „Am fondat împreună ziarul «Cotidianul» şi am dezvoltat o tipografie pentru a-l putea tipări.” El este cel mai mic dintre cei doi fii ai omului politic Ion Raţiu. Născut la Davos, în Elveţia, Nicolae Raţiu a venit în România în anii ’90, când avea deja 40 de ani, după ce regimul comunist se prăbuşise, iar tatăl său se întorsese acasă pentru a candida la preşedinţie.

    „În afară de asta (de «Cotidianul» – n.red.) nu am avut alte businessuri în România în anii ’90, însă am administrat afacerile familiei din Marea Britanie din domeniul imobiliar.” A investit în clădiri de birouri, în depozite şi chiar în sectorul rezidenţial, iar businessul a crescut puternic, după cum spune el.

    Începând cu anii 2000 a investit şi în România în domeniu – în terenuri, proprietăţi industriale, parcuri logistice, proiecte rezidenţiale şi hoteluri. „De asemenea, am pariat pe alte domenii, respectiv materiale de construcţii, fabrici de mobilă şi placaj. Cea mai recentă investiţie a mea în România este într-un centru de date în Câmpulung Muscel, mai exact pe fosta platforma Aro.”

    Datele publice arată că omul de afaceri este acţionar în circa zece firme din România. El a preluat de-a lungul timpului mai multe proprietăţi. Spre exemplu, prin firma Turda Development, Nicolae Raţiu a preluat în 2007 fosta fabrică de bere Ursus din Turda. Pe acest teren el trebuia să construiască un centru comercial de 15.000 mp, o investiţie estimată iniţial la 15 milioane de euro. Venirea crizei a pus pe pauză proiectul, astfel că în prezent firma apare a avea venituri zero. O altă firmă a omului de afaceri este Landmark Management, care a preluat în anul 2007 licenţele de fabricaţie şi platforma industrială Aro Câmpulung. Automobilul de teren Aro, produs la Câmpulung, a ieşit din fabricaţie în anul 2003. Iniţial Nicolae Raţiu anunţa chiar că ia în calcul reluarea producţiei, fapt ce nu s-a petrecut.

    Platforma industrială Aro Câmpulung are o suprafaţă de 49 de hectare, conform celor mai recente date ale Business MAGAZIN. După preluare, compania controlată de Nicolae Raţiu a derulat investiţii pentru reabilitarea platformei prin reconstrucţia infrastructurii şi reconversia unor hale. Aici a apărut şi centrul de date menţionat de omul de afaceri.

    „Un astfel de business are nevoie de curent electric constant, fără întreruperi, iar la Eurodatapark avem 36 de megawaţi, în special energie verde. Clienţii de centre de date din România ignoră faptul că Bucureştiul este amplasat pe o falie seismică şi se află doar cu trei metri deasupra nivelului mării.” Astfel, spune el, când se va produce un cutremur masiv, şi invariabil se va produce, întregul sector financiar se va prăbuşi şi nu va avea o rezervă. Niciunul dintre centrele de date din Capitală – majoritatea amplasate în subsolurile unor clădiri de birouri – nu va supravieţui. „Va fi o catastrofă.

    Acesta e motivul pentru care ne-am poziţionat în Eurodatapark pentru a avea back-up (rezervă), pentru a putea asigura continuitate în business. Eu sunt o persoană răbdătoare, oamenii se vor trezi la realitate, însă sper să fie înainte să se petreacă dezastrul. Dacă nu, va fi prea târziu. În România însă cine ştie dacă sau când se va întâmpla?”

    Se declară ca fiind antreprenor şi afirmă că nu îi place să lucreze pentru altcineva. A lucrat pentru tatăl său timp de şapte ani şi chiar şi aşa a fost dificil. „Am supravieţuit; deşi ne-am certat, am rămas prieteni.”

    Dacă ar fi să adune toate operaţiunile businessurilor pe care le deţine, ar reieşi că are circa 500 de oameni în subordine, deşi unii nu ştiu că lucrează pentru el. „Dacă ar fi să îmi evaluez businessul, aş zice probabil 30 de milioane de euro. Jobul meu presupune administrarea unui business folosindu-mă doar de tastatura computerului şi de telefonul mobil. Stau cu degetele fixate pe tastatură şi cu mobilul lipit de ureche.” Totodată, ca preşedinte al The Ratiu Family Charitable Foundation, o fundaţie înregistrată în Marea Britanie şi care are sediul la Londra, el prezidează un board care oferă anual până la 100 de burse – cu o valoare totală de 200.000 de lire – pentru studiu în varii domenii, pentru cercetare şi călătorii. „Eu nu am plecat din România, am venit aici. De altfel, revin destul de des, de regulă în fiecare lună. Se remarcă schimbări de fiecare dată însă lucrurile se mişcă greu.”

    Spune că cel mai dor din România îi este de legumele şi fructele pe care le găseşti în pieţe, acestea fiind mai gustoase decât orice poţi găsi în Occident. La polul opus, cel mai puţin îi e dor de letargie şi de defetism, de birocraţie şi de lipsa de flexibilitate. „Dacă ar fi să aleg trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România aş opta pentru reţeaua de autostrăzi, pentru reţeaua de cale ferată şi pentru guvern şi acţiunile sale.” Traficul din Bucureşti îl descrie ca fiind îngrozitor. Şoferii români pare că insistă să meargă prin centru de fiecare dată, spune el. „Trebuie să recunoaştem însă că şoselele de centură sunt într-o stare deplorabilă, încă o dovadă că infrastructura e slab dezvoltată.” La polul opus, cafeaua şi scena culinară sunt remarcabile, asta dacă poţi ajunge la ele ţinând cont de trafic şi de infrastructură.

  • O tânără cu experienţă în agenţii de publicitate a renunţat la job-ul ei pentru propria afacere, în industria textilă. Câţi bani poţi să mai faci dintr-un brand de haine românesc?

    Despre yoga se spune că este, în sine, o formă de inspiraţie. Este concentrare, meditaţie, atenţie şi calibrare a simţurilor. În final, toate laolaltă duc la zen, nu-i aşa? Mai mult decât zen, pe Ramona Sima yoga a condus-o şi la o idee de business. Şi aşa, cu mişcări line şi paşi atent aşezaţi, a creat Suav, o afacere cu un nume ca o şoaptă, dar bine ancorat în realitate.

    „Suav a apărut ca idee în vara anului 2016 şi ca firmă în noiembrie 2016. A apărut din nevoia de îmbrăcăminte comodă pentru yoga, din fibre naturale, care să lase corpul să se mişte şi să respire, în condiţiile în care «uniforma» era formată din colanţi şi topuri mulate din materiale sintetice, la fel ca echipamentul pentru aproape orice sport”, povesteşte Ramona Sima, fondatoarea Suav. Nu avea experienţă în domeniul textilelor, mai mult decât pasiunea pentru modă, însă şi-a pus la bătaie toată experienţa celor aproape două decenii pe care le-a petrecut în agenţii publicitare precum McCann-Erickson, Graffiti BBDO, GMP sau Papaya şi a mers pe calea antreprenoriatului. „La început, firma a avut doi asociaţi, dar, începând din august 2019, are un asociat unic.” În persoana Ramonei Sima. Din atelierul Suav din Bucureşti ies salopete, pantaloni şi bluze numai bune de purtat în sala de port. Sau, pentru cine vrea, şi de purtat pe stradă sau pentru orice alte activităţi sportive. „Investiţia financiară a fost mică, în jur de 7.000 de euro, însă am avut noroc cu prieteni şi colaboratori din «cealaltă viaţă» (domeniul publicităţii – n. red.), care ne-au ajutat cu competenţele lor de design, fotografie, consultanţă, creaţie vestimentară şi aşa mai departe. Practic, aproape tot ce este nevoie pentru etapa de început a unui brand”, spune Ramona Sima. Businessul creşte încet, dar sigur, iar anul trecut a generat venituri de 21.000 de lei. Afacerea are însă toate premisele pentru a evolua şi mai mult. „În 2019, am decis să ne extindem obiectul de activitate şi în zona serviciilor şi am început să organizăm retreaturi de yoga, care, pe lângă experienţa de auto-cunoaştere şi de explorare interioară, oferă şi o experienţă de călătorie memorabilă. În 2020, vom creşte numărul retreaturilor oferite şi vom include şi destinaţii din afara ţării.” Din planuri fac parte şi alte idei de linii secundare de business, tot din sfera yoga, wellness şi wellbeing. Dar fiecare pe rând. În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, concentrarea va fi pe parteneriate cu magazine de haine destinate activităţilor fizice, dar şi magazine de design românesc şi studiouri de yoga. Momentan, Suav are o colaborare cu magazinul Monoton, deschis în Timişoara. „Clienţii noştri, atât pentru îmbrăcăminte, cât şi pentru retreaturi, sunt majoritar femei din mediul urban, preocupate de un stil de viaţă sănătos şi responsabil, de dezvoltare personală, care practică sau predau yoga. Majoritatea sunt din România, dar avem şi câteva cliente fidele din străinătate”, spune Ramona Sima. Un top sub brandul Suav costă între 150 şi 200 de lei, pantalonii – între 150 şi 240 de lei, iar salopetele – 300 de lei. Totul, pentru o deconectare ca la carte.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afacerilor de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Frica de zbor – seminarii pentru învingerea fricii de zbor (Bucureşti)
    Fondatori: Sebastian Radu, Luminiţa Constantin, Ioana Blaj, Cătălin Prală
    Prezenţă: Bucureşti

    Travlocals – platformă de turism (Bucureşti)
    Fondator: Radu Fusea
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Wegloo – concept de facilităţi de cazare (Azuga)
    Fondator: Larisa Puşcaşu
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: Azuga

    Panseea – producţie de cosmetice (Voluntari)
    Fondator: Carmen Zaiu
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 12.000 de euro
    Prezenţă: online, târguri şi evenimente

    Pineberry – producţie de cămăşi (Olteniţa)
    Fondator: Alina Rachieru
    Cifră de afaceri în 2019: 165.000 de euro
    Prezenţă: online, Bucureşti