Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.
Marius Bosoiu, 26 de ani, a intrat în contact cu mediul de afaceri încă din facultate, care l-a pregătit ca specialist în comunicare. În vara anului trecut, când a început un job legat de piaţa de capital, el a înţeles că trebuie să facă ceva mai mult decât să economisească şi astfel a descoperit o nouă pasiune – investiţiile la bursă. Acum poate spune că îmbină utilul cu plăcutul.
„Principalul motiv pentru care am devenit investitor la BVB este obţinerea unui venit suplimentar generat de economiile proprii, cu un randament superior celui al depozitelor bancare. De asemenea, am avut în vedere şi sprijinirea sectorului antreprenorial din România, care are nevoie de capital pentru a putea dezvolta companiile atât pe plan local, cât şi la nivel internaţional”, spune Marius Bosoiu, brăilean în vârstă de 26 de ani stabilit în Bucureşti.
Marius a absolvit un master în management şi comunicare în afaceri la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Cu o experienţă de cinci ani în business development şi comunicare la NNDKP, în mai 2022 s-a alăturat echipei Cornerstone Communications, companie specializată în relaţii cu investitorii şi servicii de consultanţă pentru piaţa de capital.
Ei bine, tocmai această funcţie este cea care l-a apropiat de lumea investiţiilor la bursă. Din poziţia de şef de operaţiuni, Marius asistă clienţii în activităţile de relaţii publice şi aspectele operaţionale specifice unei companii listate.
„Am intrat în piaţă în urmă cu aproximativ un an, atunci când am început să activez într-un domeniu conex pieţei de capital. Investiţiile intră în categoria pasiunilor, deşi jobul pe care îl am în prezent este legat de piaţa de capital. Astfel, activitatea pe care o desfăşor zi de zi mă ajută să fiu la curent cu evoluţiile din piaţă, ceea ce facilitează procesul decizional referitor la alegerea companiilor în care să investesc”, spune el.
Marius Bosoiu, 26 de ani
PROFESIE: specialist în comunicare
OCUPAŢIE: director de operaţiuni
INVESTEŞTE: din pasiune
Prima alimentare a contului deschis la broker a fost de 4.000 de lei. A investit la început în companii de pe piaţa principală, cum ar fi Sphera Franchise Group şi Banca Transilvania, dar şi de pe piaţa AeRO, precum AROBS Transilvania Software, Simtel Team şi SafeTech Innovations. Cum a fost experienţa lui de începător?
„Pentru mine, procesul de înregistrare a fost facil, lucru datorat şi de faptul că eram familiarizat cu acesta. Într-adevăr, după selectarea brokerului, paşii de urmat sunt extrem de uşor de parcurs chiar şi pentru persoanele mai puţin tehnice. Ce consider că lipseşte este un ghid uşor accesibil care să cuprindă toate etapele pentru a deveni investitor la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă investitorul.
Până în prezent, Marius nu a realizat vreun exit, nici în cazul acţiunilor care sunt pe minus nu a marcat pierderea. Încă de când a devenit investitor, contextul pe care l-am traversat a fost unul plin de provocări. Astfel, a avut oportunitatea să cumpere o bună parte din portofoliu în momente de scădere a pieţei. Randamentul anului 2022 a fost de aproximativ 10% şi cel mai mult au cântărit acţiuni ca SafeTech, Simtel şi Nuclearelectrica, unde a beneficiat de un preţ de intrare mai scăzut în comparaţie cu evoluţia ulterioară.
„Din experienţa de până acum, consider că cele mai importante calităţi ale unui investitor sunt capacitatea de a achiziţiona acţiuni compatibile stilului propriu de a investi, răbdarea şi asumarea unei nereuşite. Astfel, atât timp cât există încredere în companie şi în perspectivele acesteia, este important să nu te laşi influenţat de fluctuaţiile de preţ, dar atunci când aceşti factori nu mai sunt solizi, decizia potrivită este exitul”, adaugă Marius Bosoiu.
În ceea ce priveşte pieţele în care sunt listate companiile, portofoliul lui este destul de echilibrat, cu un mic plus pentru piaţa AeRO. În privinţa împărţirii pe sectoare, domeniul IT&C este cel mai important, cu o pondere de 53%, fiind reprezentat de Safetech Innovations şi AROBS Transilvania Software, urmat de energie regenerabilă cu 18%, deţinând acţiuni la Simtel. Restul portofoliului este alcătuit din sectoare precum financiar-bancar (8%), bunuri de larg consum (8%) energie (7%) şi agricultură (6%).
„Strategia mea de investiţii este pe termen lung, astfel că prefer să investesc, în principal, în acţiuni cu potenţial ridicat de creştere. Acesta este şi motivul pentru care companiile listate pe piaţa AeRO reprezintă peste jumătate din portofoliul meu, fiecare dintre acestea având planuri solide pentru transferul pe piaţa principală. De asemenea, domeniile în care activează companiile din portofoliu sunt unele cu perspective bune”, adaugă Marius.
Per ansamblu, portofoliul lui Marius a înregistrat o evoluţie pozitivă în primele luni din 2023, cu o creştere pe majoritatea companiilor, deşi au existat evenimente de natură să scadă încrederea în piaţa de capital. Acesta remarcă faptul că incertitudinea din economie a generat un comportament precaut din partea investitorilor, care mizează şi pe alte instrumente financiare, precum titluri de stat sau depozite bancare, iar această stare a fost accentuată şi de problemele companiilor cu obligaţiuni listate care au intrat în insolvenţă.
„Strategia pe care am avut-o până acum a vizat cumpărarea de acţiuni, activitate care va continua şi în perioada următoare. La acest moment urmăresc câteva companii pentru a le adăuga în portofoliu, dar monitorizez continuu piaţa pentru alte oportunităţi. Având în vedere incertitudinea existentă, cred că oamenii fac investiţii pe baza proiecţiilor pe care le au în legătură cu anumite sectoare sau companii şi mai puţin pe fundamentele actuale ale acestora, ceea ce poate oferi nişte preţuri avantajoase”, mai spune el.
L-am rugat pe investitor să nominalizeze câteva companii pe care le-ar vedea listate la Bursa de la Bucureşti. A preferat să îmi spună în schimb ce tip specific de companie îi place – „una care să activeze într-un domeniu cu perspective pozitive, cu o poziţie financiară bună, un istoric solid, guvernanţă de calitate, condusă de un antreprenor cu viziune şi cu un potenţial semnificativ de creştere. Din punct de vedere istoric, acestea sunt companiile care confirmă aşteptările şi cresc încrederea investitorilor în sistemul pieţei de capital.”
Aşteptarea pe care o are de la o acţiune este să înregistreze o evoluţie pozitivă a preţului, cel puţin pe termen mediu. Pornind de la acest principiu, analiza pe care o realizează include activitatea companiei, indicatorii financiari din ultimii ani, perspectivele pe care aceasta le are şi managementul, toate puse în contextul economic general. Bineînţeles, socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu cea din târg, aşa că am fost curios să aflu cum se confruntă el cu situaţiile în care se simte descurajat.
„Lipsa certitudinii reprezintă o componentă intrinsecă a activităţii investiţionale. Gestionarea acestui risc depinde, printre altele, de tipul de instrumente financiare utilizate, intervalul de timp vizat pentru investiţii, contextul economic, dar şi cel geopolitic şi sanitar, aşa cum am văzut în ultimii ani. Totuşi, dacă analizele companiilor demonstrează condiţii favorabile pentru investiţii, atunci ponderea influenţei factorilor externi asupra companiei este diminuată pe termen mediu şi lung”, explică el.
Marius consideră că ceea ce îi lipseşte cel mai mult bursei din România sunt investitorii de retail. Spune că o piaţă de capital emergentă are nevoie de o bază solidă de investitori care să contribuie la consolidarea companiilor importante şi să le sprijine pe cele aflate în etape incipiente de dezvoltare, dar cu potenţial de a deveni repere ale economiei locale.
Celor care vor să îi urmeze exemplul, el le transmite că înainte de acest pas ar trebui să înţeleagă modul în care funcţionează o companie, să fie la curent cu evenimentele care au loc atât în România, cât şi la nivel global, să fie conştienţi de riscurile investiţiilor la bursă, să îşi creeze aşteptări realiste în legătură cu eventualele câştiguri şi să evite să se lase influenţaţi de opinia unor pseudospecialişti, care pot avea o agendă ascunsă. Numeşte asta educaţie financiară elementară.
„Nu cred în existenţa unui moment extrinsec potrivit pentru a începe investiţiile deoarece fluctuaţiile sunt continue şi nu poţi şti în ce punct al valului economic te afli, dacă este unul ascendent sau descendent. Cred că mult mai important este nivelul individual de pregătire, astfel încât investiţiile să fie bazate pe fundamente solide, iar acest lucru, coroborat cu un orizont de timp de minimum 1-2 ani, va duce la înregistrarea unor randamente investiţionale pozitive”, conchide Marius Bosoiu.
DICŢIONARUL INVESTITORULUI
Brokerul este un operator economic, o persoană fizică sau o companie care intermediează cererea şi oferta pe o piaţă financiară, adică este un intermediar între vânzător şi cumpărător. Există mai multe tipuri de brokeri – imobiliari, de acţiuni, de contracte futures, de produse forex sau de opţiuni, de fonduri sau de credite etc. – iar unii dintre ei au servicii complete sau extinse. Brokerii de la bursă sunt în general companii reglementate care oferă clienţilor acces la pieţe financiare. Ei sunt cei care plasează pe piaţă ordinele de cumpărare sau de vânzare ale clienţilor prin intermediul unei platforme de tranzacţionare şi remuneraţia lor constă în comisioane din tranzacţiile încheiate. Pentru a investi sau tranzacţiona la bursă, un investitor are nevoie să apeleze la serviciile unui broker şi trebuie să analizeze cu atenţie oferta celor prezenţi în piaţă pentru a alege unul.
ÎN CE MAI INVESTIM
Tehnologie
AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.
AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.
În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.
De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.
În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.
Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
74,2 mil. lei (plus 11,3%).
Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.
„Suntem încrezători că anul acesta vom continua să fim la fel de activi şi implicaţi în proiecte diversificate, precum şi în tranzacţii de M&A, prin care să atragem companii antreprenoriale din domeniul IT, care pot aduce valoare adăugată grupului nostru. Totodată, vizăm consolidarea activităţii noastre pe pieţele din America de Nord şi Europa, prin creşterea numărului de clienţi şi întărirea parteneriatelor cu clienţii existenţi.”
Voicu Oprean, CEO, preşedinte CA şi acţionar majoritar al AROBS Transilvania Software
! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.
Pe baza propunerii consiliului de administraţie, votată ulterior de acţionarii companiei, Petrom îşi va remunera investitorii cu un dividend brut de 0,0375 lei pe acţiune din profitul pe 2022.
