Guvernul ungar a semnat un acord de cooperare strategică cu Universitatea Fudan din China, deschizând calea pregătirilor pentru înfiinţarea unui campus în Budapesta, se arată într-un comunicat al ministerului ungar al inovaţiei şi technologiei, relatează Intellinews.
Documentul stabileşte obiectivele, directivele educaţionale şi locaţia campusului.
„Suntem foarte mulţumiţi de acordul provizoriu încheiat astăzi”, a declarat Joao Pedro Matos Fernandes, ministrul Mediului din Portugalia, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE. „Legea europeană privind clima este <<legea legilor>>” care stabileşte cadrul pentru legislaţia UE în materie de climă pentru următorii 30 de ani”, a adăugat el.
Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei şi lider al negocierilor pentru Green Deal, a salutat anunţul ca „un moment de referinţă pentru UE”. „Aceasta este o zi bună pentru oameni şi pentru planetă”, a adăugat el.
În plus faţă de obiectivul de neutralitate climatică din 2050, acordul de astăzi consolidează cadrul european pentru acţiunea climatică prin introducerea următoarelor elemente: un obiectiv ambiţios în domeniul climatului pentru 2030 de reducere cu cel puţin 55% a emisiilor nete comparativ cu 1990, cu claritate privind contribuţia reducerii şi eliminării emisiilor; recunoaşterea necesităţii de a spori eliminarea emisiilor de carbon a UE printr-un regulament LULUCF mai ambiţios, pentru care Comisia va face propuneri în iunie 2021; un proces pentru stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040, luând în considerare un buget indicativ pentru gaze cu efect de seră pentru 2030-2050 care urmează să fie publicat de către Comisie; un angajament faţă de emisiile negative după 2050; înfiinţarea Comitetului consultativ ştiinţific european privind schimbările climatice, care va oferi consultanţă ştiinţifică independentă; dispoziţii mai puternice privind adaptarea la schimbările climatice; o coerenţă puternică între politicile Uniunii şi obiectivul de neutralitate climatică; angajamentul de a interacţiona cu sectoarele pentru a pregăti foi de parcurs specifice sectorului, care să descrie calea către neutralitatea climei în diferite domenii ale economiei.
Acordul UE de miercuri trebuieaprobat oficial de către statele membre şi de legislativ, dar procesul ar urma să fie unul rapid, fără obstacole.
Acordul vine înaintea summitului climatic al preşedintelui SUA Joe Biden, unde Washington îşi va dezvălui propria ţintă.
Acordul a fost încheiat la doar câteva săptămâni după ce Australia a adoptat o controversată lege, prima de acest fel pe plan mondial, care obligă platformele tehnologice să plătească pentru ştiri.
News Corp nu a dezvăluit valoarea contractului, cu o durată de trei ani, din Australia. Luna trecută, compania a încheiat un acord global cu Google.
News Corp Australia controlează aproximativ 70% din tirajul ziarelor din Australia. Deţine, de asemenea, reţeaua de televiziune Sky News Australia.
News Corp are deja un acord cu Facebook pentru entităţile sale media din SUA, care implică plata pentru articolele incluse în Facebook News – un produs care nu este disponibil în Australia.
Acordul australian este mult mai larg – acoperă tot conţinutul News Corp Australia distribuit pe Facebook.
News Corp a condus o campanie de lobby în Australia – cu sprijinul rivalilor – pentru a-i determina pe politicieni să facă firmele tehnologice să plătească pentru ştiri.
Atât Google, cât şi Facebook s-au împotrivit. Facebook a blocat luna trecută accesul la conţinutul de ştiri australiene pe site.
Boicotul a durat aproximativ o săptămână, după care guvernul australian a făcut concesii şi a adoptat legea, pe 25 februarie.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, exclude închiderea totală a şcolilor din Bucureşti, deşi cazurile noi de COVID-19 au explodat în ultimele zile.
Ministrul Educaţiei a precizat că va lua în calcul închiderea tuturor unităţilor de învăţământ din Capitală în momentul în care se va ajunge la o rată de incidenţă de 6/1.000.
“Nu văd de ce s-ar pune în discuţie acest lucru atâta vreme suntem, şi sperăm cu toţii sa rămânem, departe de pragul de 6/1000 în Bucureşti. Până la pragul legal stabilit de 6/1.000, în calitate de Ministru al Educaţiei, nu voi fi de acord cu închiderea şcolilor”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, potrivit edupedu.ro.
Rată de incidenţă de 3.98/1.000 în Bucureşti
Potrivit Digi 24, Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU) Bucureşti ar urma să se întrunească, pe 15 martie, într-o şedinţă, când va fi pusă în discuţie posibilitatea ca şcolile din Capitală să se închidă, având în vedere că rata de incidenţă a ajuns, potrivit ultimului raport prezentat de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), la 3.98 la mia de locuitori.
Facebook va relua furnizarea ştirilor în Australia de-a lungul următoarelor zile după ce guvernul a hotărât că va schimba codul de conduită care obligă marile companii tech să negocieze plăţi către trusturile de presă, notează Business Insider.
Săptămâna trecută, gigantul american a blocat toate ştirile din cadrul platformei pe care o deţine în Australia, mişcare criticată vehement de autorităţile de la Canberra. Astfel, pe 18 februarie, nicio pagină de Facebook a site-urilor de ştiri din Australia nu a fost valabilă.
Conform investing.com, Facebook avea circa 11 miliarde în cash la finalul anului trecut, în ciuda faptului că gigantul a respins instant decizia autorităţilor australiene.
„Suntem mulţumiţi că am ajuns la un acord cu guvernul australian şi apreciem discuţiile pe care le-am purtat cu trezorierul Frydenberg şi ministrul Fletcher în ultima săptămână”, a declarat Facebook.
Anterior, Google a anunţat lansarea produsului News Showcase în Regatul Unit, începând să plătească pentru conţinutul pe care îl preia de la publicaţiile britanice, fiind luate în calcul 120 de companii.
Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Pfizer şi BioNTech pentru încă 200 de milioane de doze de vaccin pentru Covid-19, ceea ce sporeşte rezervele statelor membre în T2, în contextul în care campania de vaccinare din Europa nu avansează în ritmul în care îşi doresc ţările europene, potrivit Bloomberg.
Acest acord sporeşte semnificativ numărul de doze Pfizer-BioNTech valabile pentru cele 27 de state membre. Contractul vizează o comandă de 200 de milioane de doze, cu opţiunea de a cumpăra încă 100 de milioane de doze.
Circa 75 de milioane de doze din această comandă ar urma să ajungă în al doilea trimestru la ţările europene, a anunţat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în luna ianuarie – când a fost semnalat acest acord pentru prima dată.
Ţările europene au rămas în urma Marii Britanii şi a Statelor Unite în cursa vaccinării, iar acest lucru este cu atât mai important în contextul în care noile tulpini răvăşesc Europa.
Hyundai Motor şi Apple plănuiesc să semneze un acord pentru fabricarea de maşini electrice până în luna martie, producţia din SUA urmând să înceapă astfel în 2024, scrie publicaţia Korea IT News, citată de Reuters.
Constructorul sud-coreean a declarat vineri că se află în prima fază a discuţiilor cu Apple, după ce o altă publicaţie locală a scris că cele două companii intenţionează să lanseze un model electric autonom în 2027, fapt ce a generat o creştere de 20% a acţiunilor Hyundai.
Reuters a transmis în urmă cu o lună că Apple plănuieşte să construiască o maşină electrică până în 2024 şi să implementeze o tehnologie inovatoare de încărcare, însă unii analişti cred că termenul ar putea fi extins până în 2028.
Viitorul model ar putea fi produs în cadrul unei uzine Kia din statul american Georgia, urmând să fie lansată o „versiune beta” în cursul anului viitor.
Acţiunile Hyundai Motor au crescut cu până la 14,6% în primele ore ale şedinţei de tranzacţionare de luni.
Cu o capitalizare de piaţă de aproape 51 de miliarde de dolari, Hyundai ocupă locul 12 în topul celor mai companii auto din lume. Firma a anunţat pe 11 decembrie că va cumpăra de la grupul japonez SoftBank compania de robotică Boston Dynamics, deţină până nu demult de Google. Între timp, Apple a ajuns la o valoare de 2.220 de miliarde de dolari.
Acordul se aplică cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2021 şi prevede eliminarea completă a taxelor vamale, dar numai pentru produsele care respectă regulile de origine preferenţială, arată Vladislav Dabija, manager Taxe Indirecte, Deloitte România, într-o opinie transmisă vineri.
Originea preferenţială este conferită mărfurilor importate dintr-o ţară atunci când sunt obţinute integral sau sunt prelucrate substanţial în acea ţară, parte a unui acord de comerţ preferenţial. Astfel, produsele pot beneficia de taxe reduse sau zero la import.
Începând din acest an, companiile implicate în astfel de operaţiuni trebuie, în primul rând, să verifice care sunt taxele vamale standard aplicate de UE şi Regatul Unit pentru produsele pe care le comercializează. O bună parte din statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului aplică tarife vamale relativ mici. Din acest considerent, este posibil ca produsele respective să beneficieze deja de taxe vamale standard zero la importul în UE sau Regatul Unit. În acest caz, bunurile expediate între UE şi Regatul Unit sunt deja scutite de plata taxelor de import, iar compania nu va trebui să îndeplinească formalităţile privind originea preferenţială (aplicabile la importurile UE din state terţe, pentru ca taxele vamale să fie zero) cuprinse în acord.
Cu toate acestea, companiile vor fi obligate să facă formalităţi de import şi /sau export atunci când livrează bunurile din UE în Regatul Unit sau invers.
În cazul în care există taxe vamale, companiile implicate trebuie să stabilească posibila origine preferenţială a mărfurilor, pe baza regulilor de origine incluse în acord, pentru a solicita cu succes taxe vamale zero pentru un produs importat din UE sau Regatul Unit.
Astfel, este necesar să se demonstreze că produsul implicat provine din UE sau Regatul Unit din perspectiva originii preferenţiale.
Solicitarea unui tratament tarifar preferenţial este o decizie comercială care nu trebuie luată imediat. Dacă lanţul de aprovizionare a companiei nu este încă pregătit să îndeplinească toate cerinţele impuse de aceste reguli, mărfurile pot fi importate în UE sau Regatul Unit cu taxe vamale nepreferenţiale/standard cu posibilitatea de a solicita cota preferenţială (zero) în termen de trei ani de la momentul importului.
În acest demers comercial, companiile interesate trebuie să urmeze câţiva paşi.
Primul constă în analizarea codurilor de clasificare tarifară vamală pentru produsele pe care urmează să le importe/exporte şi verificarea regulilor de origine preferenţială. Cei care comercializează produse precum fructe proaspete, legume, animale vii, resurse naturale trebuie să demonstreze că acele produse sunt extrase, cultivate sau recoltate în UE sau Regatul Unit pentru a fi considerate „obţinute în întregime” de acolo şi scutite de taxe vamale.
Cei care comercializează produse fabricate/prelucrate trebuie să stabilească dacă acestea au fost transformate suficient în UE sau Regatul Unit. Dacă tipul de procesare a produselor este încadrat în categoria „operaţiuni minime”, înseamnă că este insuficientă pentru a conferi originea produsului. Lista cu operaţiunile minime, cum ar fi „simpla asamblare a părţilor”, este cuprinsă în acord.
Dacă tipul de prelucrare sau fabricaţie care are loc în UE sau Regatul Unit depăşeşte nivelul de „operaţiuni minime”, produsul trebuie să îndeplinească şi cerinţele cuprinse în „Regulile de origine specifice produsului” cuprinse în acord. Aceste reguli stipulează ce fel de transformare trebuie să aibă loc cu materialele neoriginare utilizate la fabricarea produsului exportat pentru ca acesta să poată beneficia de cotă zero la taxele vamale.
În plus, în acord sunt specificate şi contingentele de origine, alternativele la regulile de origine specifice produsului şi regulile tranzitorii specifice produsului aplicabile acumulatoarelor electrice şi vehiculelor electrificate.
După ce s-a stabilit că produsul în cauză îndeplineşte regula de origine preferenţială, comerciantul trebuie să se informeze cu privire la modul în care trebuie să facă cererea de origine preferenţială la importul său în UE sau Regatul Unit.
Acordul permite comercianţilor să solicite taxa vamala preferenţială pe baza atestatelor de origine (constând într-o declaraţie a furnizorilor înscrisă pe factură) sau a informaţiilor pe care le deţine importatorul.
În ambele cazuri, cererea de origine preferenţială trebuie să se bazeze pe informaţiile şi documentele suport care susţin originea solicitată.
Astfel, pentru a fi în măsură să revendice cu succes originea preferenţială, comercianţii sunt sfătuiţi să ia în considerare întregul lanţ de aprovizionare/procesele de fabricaţie: de unde provin materialele utilizate la fabricarea produsului, ce entitate din lanţul de aprovizionare cunoaşte procesul de fabricaţie la care a fost supus produsul şi poate face o declaraţie privind originea, care este responsabilul pentru vămuirea mărfurilor (acesta din urmă este, în general, responsabil cu dovedirea originii mărfurilor).
Pentru a atesta originea pe documente comerciale la importul în Regatul Unit, exportatorii din UE trebuie, în general, să fie înregistraţi în sistemul REX (Sistemul exportatorilor autorizaţi). Însă pentru mărfurile cu o valoare mai mică de 6.000 de euro nu este necesară înregistrarea REX. La importul în UE, exportatorii din Regatul Unit trebuie să prezinte un atestat de origine ce include numerele lor EORI (număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici) din Regatul Unit.
O alternativă la un atestat de origine este revendicarea preferinţei pe baza informaţiilor pe care le deţine importatorul. În acest caz, exportatorul nu trebuie să facă declaraţii oficiale cu privire la statutul originar al mărfurilor. Cu toate acestea, exportatorul sau producătorul ar putea fi obligaţi să furnizeze importatorului informaţii care să susţină originea produsului.
În cazul procesării şi fabricării produselor, acestea trebuie să aibă loc, în principiu, pe teritoriul UE sau al Regatului Unit pentru ca produsul să fie considerat de origine preferenţială. Există, totuşi, excepţii pentru bunurile returnate. Mai mult, chiar dacă acordul permite transportul produselor către state terţe, pentru a fi expuse sau depozitate acolo, acestea îşi pot păstra statutul de origine preferenţială numai dacă nu au fost modificate în statul terţ respectiv.
Autorităţile vamale pot solicita o dovadă în acest sens.
Nu în ultimul rând, este extrem de importantă stabilirea unui proces de control al originii şi a unei administrări adecvate pentru a demonstra originea preferenţială a bunurilor comercializate. În această privinţă, trebuie să se ţină cont de faptul că cerinţele/perioadele de păstrare a înregistrărilor pot fi diferite în cadrul părţilor la acord şi, de asemenea, pot varia în funcţie de statele membre ale UE. Acest aspect este important în cazul controalelor/verificărilor efectuate de autorităţile vamale competente.
După 7 ani de discuţii şi negocieri, Uniunea Europeană a reuşit să-şi atingă unul dintre principalele obiective în relaţia cu China, şi-anume un acord bilateral de investiţii despre care Bruxelles-ul crede că va rezolva o parte dintre problemele cu care se confruntă companiile europene, potrivit FT.
Cu toate acestea, acordul s-ar putea dovedi controversat din perspectiva celor care militează petnru drepturile omului, întrucât există multe acuzaţii legate de abuzuri în China.
Mai mult, acordul ar putea genera fricţiuni între Bruxelles şi viitoarea administraţie Biden, în contextul în care noul preşedinte ales al SUA a subliniat că îşi doreşte să se alieze cu UE pentru a face front comun împotriva practicilor comerciale agresive ale Beijingului.
Ce înseamnă acordul pentru Uniunea Europeană?
Acordul încheiat cu Beijingul ar urma să adreseze mai multe probleme pe care le reclamă blocul european de mai bine de un deceniu.
Printre acestea se numără temerile legate de modul în care companiile europene sunt forţate să dezvăluie cunoştinţe tehnologice valoroase pentru a avea voie să intre în piaţa din China. De asemenea, o altă preocupare pe care acordul o adresează ţine de teama că firmele chinezilor sunt favorizate în mod nedrept pe piaţa internă, întrucât sistemul ajutoarelor de stat şi al suvenţiilor nu este unul transparent.
Acordul va „îmbunătăţi considerabil terenul de joc pentru investitorii din UE”, inclusiv prin „interzicerea transferurilor forţate de tehnologie şi a altor practici” similare, a transmis Uniunea Europeană într-o declaraţie.
Alte părţi din acord vizează drepturi de acces în piaţă stabiilite de la sector la sector, eliminând bariere precum cerinţa ca firmele europene să intre în parteneriate cu chinezi pentru a avea acces în piaţă, sau plafoanele legate de nivelul investiţiei.
Printre sectoarele la care companiile europene vor avea acces sporit prin acest acord se numără industria automotive, producătorii de echipamente destinate telecomunicaţiilor, cloud-computing, industria privată de sănătate şi servicii auxiliare pentru transport aerian.
De asemenea, acordul aliniază drepturile de acces ale europenilor la piaţa serviciilor financiare din China cu cele ale investitorilor americani.
Acordul rezolvă tensiunile comerciale dintre UE şi China?
Într-un interviu cu FT din 30 decembrie, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că acordul „nu este un panaceu care adresează toate provocările legate de China, dar aduce multe îmbunătăţiri bine-venite”.
Acordul cu China rezolvă mult mai puţine aspecte decât acordurile negociate de UE cu Japonia, Canada şi chiar cu Marea Britanie. În principal, înţelegerea acoperă aspecte legate de drepturi de acces şi reguli de acces în economie.
Printre problemele pe care nu le adresează acest acord se numără supracapacitatea Chinei în producţia de oţel, acces inegal şi neuniform la contracte publice şi problema comerţului ilicit de bunuri.
„Acest acord este doar un element într-un peisaj complicat al relaţiilor UE-China şi este clar că mai sunt multe provocări complexe de adresat”, a adăugat Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ.
Ce are de câştigat China din acest acord?
Câştigul principal al chinezilor este unul diplomatic. Viitoarea administraţie Biden din SUA a subliniat faptul că vrea să creeze o alianţă de state democratice prin care să pună presiune pe Beijing, atât în privinţa respectării drepturilor omului, cât şi în ceea ce priveşte practicile comerciale agresive.
Astfel, acordul cu UE îi aduce Beijingului o relaţie mai apropiată cu Bruxelles într-un moment crucial.
China a intrat în negocieri cu mai puţin cerinţe decât Uniunea Europeană, în contextul în care blocul european a acuzat că este o victimă a unui teren de joc dezechilibrat. Cu toate acestea, acordul reconfirmă condiţiile existente de acces ale banilor chinezi în Europa, într-un moment în care Uniunea Europeană se uită mai atent la companiile străine şi la modul în care acestea aderă la regulile de concurenţă.
Mai mult, acordul le oferă chinezilor mai multe oportunităţi în sectorul de producţie din Europa, cât şi în sectorul energiei regenerabile care creşte constant la nivelul UE.
În acelaşi timp, oficialii europeni insistă că deschiderea sectorului de energie regenerabilă este limitat, plafonat la 5% pentru fiecare piaţă din blocul european, şi că aceasta este condiţionată de o deschidere reciprocă din partea Chinei.
Uniunea Europeană şi China sunt aproape de finalizarea mult-aşteptatului acord de investiţii, întrucât Bruxelles-ul vrea să obţină condiţii corecte de business pentru companiile europene care operează în a doua cea mai mare economie a lumii, potrivit FT.
În cadrul unei întâlniri a ambasadorilor din ţările UE care a avut loc luni la Bruxelles, Comisia Europeană a raportat progrese în negocierile cu Beijingul, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile muncitorilor în China. Conform oficialilor UE, acordul ar putea fi anunţat chiar săptămâna acesta.
„Comisia a relatat o evoluţie pozitivă în negocierile cu China, inclusiv în privinţa standardelor din piaţa muncii. (…) Ambasadorii au salutat progresul înregistrat în negocieri”, a declarat un oficial UE pentru publicaţia americană.
Uniunea Europeană îşi doreşte să încheie acest acord până la termenul limită stabilit pentru finalul anului 2020. Pentru blocul european aceste negocieri sunt importante în gestionarea relaţiilor comerciale tensionate dintre UE şi China, o ţară pe care a catalogat-o drept „competitor economic” şi „un rival sistemic”.
Acordul dintre cele două părţi ar trebui să elimine barierele investiţionale cu care se confruntă companiile europene pe piaţa chineză, precum cerinţele legate de un joint-venture necesar cu o firmă chineză sau plafoanele stabilite în prezent pentru deţinerile investitorilor străini în anumite industrii. Printre sectoarele acoperite de acord se numără producţia, serviciile financiare, imobiliarele sau construcţii.
Pentru China, acordul menţine actuala deschidere a pieţei europene şi oferă noi posibilităţi de investiţii în energie regenerabilă.
Cu toate acestea, acordul ar putea aduce tensiuni între blocul european şi noul preşedinte american Joe Biden.
Noua administraţie americană „ar dori să înceapă consultările cu partenerii europeni în privinţa preocupărilor comune legate de practicile economice ale Chinei”, a scris Jake Sullivan, viitorul consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe Twitter.
Acordul ar veni la o lună după ce Uniunea Europeană a publicat o strategie transatlantică în care cere SUA să lucreze cu blocul european pentru a întâmpina „provocarea strategică” reprezentată de China.
Echipa lui Joe Biden a dat semnale că va încerca să lege o alianţă multilaterală cu UE şi alţi parteneri prin care va încerca să pună presiune asupra practicilor Beijingului.