BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Cine este tânărul de 30 de ani care a devenit miliardar peste noapte, după ce un gigant i-a cumpărat afacerea cu 20 de miliarde de dolari, fiind şi cea mai mare achiziţie făcută vreodată de această companie

    Startup-ul său, Figma, a fost vândut gigantului software pentru aproape 20 de miliarde de euro: era un rival prea „periculos” pentru compania care se mişcă rapid pentru Photoshop, parte din Adobe, datorită serviciilor centrate pe utilizator şi a schimbărilor în timp real.

    Dylan Field, 30 de ani, este un director american de tehnologie şi co-fondator al Figma, o companie de software de editare a graficelor vectoriale bazată pe web. Field a fondat Figma în 2012 împreună cu Evan Wallace, pe care îl cunoscuse în timp ce cei doi erau studenţi la informatică la Universitatea Brown.

    Dylan Field şi cu partenerul său de afaceri au câştigat 20 de miliarde de dolari (19,9 miliarde de euro) în numerar şi acţiuni într-o clipă prin startup-ul Figma. O idee care în doar cinci ani s-a dovedit prea periculoasă chiar şi pentru un gigant din sectorul software precum Adobe.

    Achiziţia era inevitabilă, întrucât mica companie din San Francisco devenea un adevărat concurent şi pentru Photoshop (deţinut de Adobe) şi datorită unei serii investiţii care au ajutat-o să se dezvolte, precum cea din 2021 pentru 200 de milioane de dolari, cu sprijin oferit de Durable Capital şi de Morgan Stanley în joc. Potrivit estimărilor, Field şi colegul său deţineau fiecare câte 10% din acţiuni în companie.

    Cine este Dylan Field
    Fiu de terapeut şi de profesor, în calitate de co-fondator al Figma, Dylan Field se poate lăuda deja că a avut o carieră uluitoare, care a început de la o vârstă fragedă. Şi-a concentrat imediat startup-ul, a cărui idee s-a născut în 2012, pe tema graficii digitale pentru site-uri de internet şi software.

    Studentul american (familia are origini evreieşti) de la Universitatea Brown a primit prin intermediul Thiel Fellowship suma de 100.000 de dolari finanţare, pentru a-şi putea abandona temporar studiile şi a se concentra full-time pe afacerea sa. S-a mutat în San Francisco şi peste patru ani, în 2016, a scos pe piaţă primul software deţinut de Figma.

    Aflat pe lista celor mai influenţi 30 de tineri antreprenori sub 30 de ani în viziunea Forbes, el a asigurat o creştere rapidă a Figma. Field a avut întotdeauna o pasiune pentru tehnologie, inginerie şi antreprenoriat, atât de mult încât în 2011 a propus şi organizat un hackathon în institutul său la care au participat 150 de studenţi şi colegii lor. În perioada universitară a colaborat apoi cu LinkedIn şi cu startup-ul de ştiri Flipboard, lucrând şi ca „product manager”.

  • Asul din mâna Volkswagen: Gigantul auto german vrea să listeze Porsche la o evaluare de 70-75 mld. euro. IPO-ul ar aduce 9,4 mld. dolari pentru părintele Volkswagen

    Volkswagen va preţui acţiunile Porsche între 76,50 şi 82,50 euro, a anunţat duminică grupul german, ceea ce va duce la o Ofertă Publică Iniţială (IPO) parţială care ar estima valoarea mărcii istorice de maşini sport la 70-75 de miliarde de euro, scrie Financial Times.

    Lansarea a 12,5% din Porsche, planificată pentru 29 septembrie la Frankfurt, va aduce între 8,7 şi 9,4 miliarde de euro companiei-mamă a mărcii, Volkswagen. VW a declarat că va convoca o adunare generală extraordinară în decembrie, la care va propune utilizarea a aproximativ jumătate din veniturile IPO pentru a plăti un dividend unic. O mare parte din acest dividend se va îndrepta către familiile Porsche-Piëch pentru achiziţionarea de acţiuni cu drept de vot.

    Acţiuni în valoare de aproximativ 3,8 miliarde EUR au fost alocate unei combinaţii de susţinători: Autoritatea pentru Investiţii din Qatar şi un mare acţionar VW care intenţionează să achiziţioneze aproape 2,5% din Porsche, împreună cu Norges Bank, T Rowe Price şi fondul suveran din Abu Dhabi. Ultimele trei nume s-au angajat să subscrie acţiuni fără drept de vot în valoare de 1,8 miliarde de euro.

    „Suntem acum la început cu planurile IPO pentru Porsche şi salutăm angajamentul investitorilor noştri de temelie”, a declarat directorul financiar al VW, Arno Antlitz.

    Ca parte a IPO parţială, care ar deveni una dintre cele mai mari oferte europene înregistrate în istorie, familiile Porsche-Piëch, acţionarii de bază ai VW, vor cumpăra încă 12,5% din Porsche. Tranşa familiilor va avea drept de vot.

    În funcţie de preţul final de ofertă pentru IPO, veniturile din vânzarea de acţiuni către clanul Porsche-Piëch – care a pierdut controlul direct asupra companiei când VW a cumpărat Porsche în 2012 – se vor ridica între 9,4 miliarde şi 10 miliarde de euro. 

    Porsche SE, vehiculul de investiţii Porsche-Piëch, a declarat că va finanţa achiziţia acţiunilor sale Porsche cu un capital de datorie de până la 7,9 miliarde de euro.

     

     

     

  • Răspunsul Blue Air referitor la situaţia turbulentă pe care o traversează acum. Numărul total de pasageri afectaţi a ajuns la 230.000, după cum anunţă chiar compania

    „Redresarea Blue Air, respectiv reluarea operaţiunilor de transport aerian de pasageri, implică o colaborare strânsă şi sprijinul din partea tuturor partenerilor comerciali, dar şi al tuturor instituţiilor publice şi autorităţilor din România, eforturile depuse de managementul executiv, Consiliul de Administraţie şi acţionariatul societăţii, fiind insuficiente în lipsa unei astfel de colaborări”, subliniază reprezentanţii operatorului aerian Blue Air, într-un comunicat de presă. 

    Ei au precizat că oferă disponibilitatea permanentă a conducerii executive a societăţii de a transmite toate informaţiile şi informările necesare, şi de a participa la absolut orice discuţie necesară cu factorii decizionali din cadrul instituţiilor publice şi autorităţilor ce pot ajuta la redresarea companiei, într-o manieră unitară şi organizată.

    „Precizăm faptul că până la acest moment, în urma discuţiilor purtate de conducerea executivă a Blue Air, putem confirma sprijinul primit din partea majorităţii aeroporturilor din străinătate, incluzând aeroporturile din Italia, Israel, Spania, Marea Britanie, precum şi a furnizorilor de combustibil din aceste aeroporturi, pentru a putea relua prestarea serviciilor către Blue Air, sub condiţia plăţii în avans a serviciilor oferite şi mizăm pe acelaşi sprijin şi din partea aeroporturilor din România, Bacău, Cluj-Napoca, Bucureşti- Otopeni şi Iaşi.”

    În ceea ce priveşte suspendarea activităţii de transport aerian de pasageri din perioada 6 septembrie – 9 octombrie 2022, compania informează că numărul total de pasageri afectaţi de anulările zborurilor în această perioadă este de aproximativ 230.000, reprezentând aproximativ 77.000 rezervări bilete de călătorie.

    Rambursarea tuturor sumelor datorate pasagerilor pentru biletele achiziţionate depinde esenţial de reluarea operaţiunilor şi a activităţii de vânzare a Blue Air, un factor care poate influenţa acest lucru fiind aportul în numerar adus de unul dintre cei doi investitori cu care se află în discuţii. 

    Toţi pasagerii au fost notificaţi de anularea zborurilor şi au primit trei opţiuni disponibile: reprogramarea călătoriei pe următorul zbor disponibil, rambursarea în portofelul electronic (Blue Air oferind un bonus în procent de 25%, din valoarea biletului achiziţionat drept compensare pentru neplăcerile create pasagerilor noştri) sau rambursarea biletelor achiziţionate.

    În ultimele zile au fost create peste 17.500 de portofele electronice, totalizând 1.900.000 de euro, iar pasagerii care au ales această opţiune vor putea folosi sumele în vederea achiziţionării de bilete imediat ce vom activa procesul de vânzare.  

    În cel mai scurt timp cu putinţă vom reveni cu detalii despre modalitatea în care va fi reluată activitatea de transport aerian de pasageri de către Blue Air, în funcţie şi de rezultatele înregistrare în negocierile cu investitorii, dar şi de disponibilitatea autorităţilor de a ne sprijini în acest proces dificil.  

     

     

     

     

     

     

  • MedLife anunţă achiziţionarea pachetului majoritar din platforma digitală SanoPass

    MedLife, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de servicii medicale private din România, anunţă achiziţionarea pachetului majoritar din platforma digitală SanoPass, unul din cele mai active startup-uri româneşti din zona de healthtech, care oferă servicii medicale, de wellness şi fitness în regim de abonament şi individual.

    „Tranzacţia marchează continuarea strategiei MedLife de a integra şi consolida serviciile medicale şi cele de wellness, dezvoltând un sistem integrat de servicii pentru un still de viaţă sănătos prin prevenţie medicală, sport şi nutriţie”, susţin reprezentanţii businessului într-un comunicat.

    Platforma digitală SanoPass unifică şi facilitează accesul la sănătate şi fitness, oferind acces în peste 1.200 de clinici private, atât de proximitate, cât şi din reţele mari, şi în peste 200 de săli de fitness din România şi Republica Moldova. Prin intermediul acestei reţele naţionale de parteneri, SanoPass asigură servicii medicale şi de fitness pentru 50.000 de abonaţi.

    „Realitatea ultimilor ani arată clar cât de acută este nevoia de noi modele de pachete de servicii de medicină şi prevenţie centrate pe nevoile individuale ale pacienţilor şi, în acelaşi timp, complementare sistemelor de sănătate publice şi private. Achiziţia pachetului majoritar din platforma digitală SanoPass marchează astfel încă un pas important pentru MedLife în direcţia strategică de a deveni un furnizor integrat de abonamente de asistenţă medicală preventivă, mişcare şi nutriţie, în completarea serviciilor de diagnostic şi tratament pe care le oferim deja în cea mai mare reţea de unităţi medicale la nivel naţional. Convingerea noastră este că, odată cu integrarea acestui model la nivel naţional, vom putea contribui la o îmbunătăţire importantă a calităţii vieţii pacienţilor din România. În plus, credem cu tărie că, mai devreme sau mai târziu, toate aceste abonamente şi servicii ar trebui să devină deductibile fiscal deoarece reprezintă un instrument cheie în menţinerea sănătăţii populaţiei şi în degrevarea cheltuielilor sistemului public de sănătate”, a declarat Dorin Preda, director executiv, MedLife Group.

    În urma finalizării tranzacţiei, SanoPass va rămâne un business independent, iar echipa de management se va păstra în aceeaşi formulă, fondatorii Andrei Vasile şi Delia Iliaşa urmând să îşi continue activitatea şi planurile de dezvoltare în cadrul SanoPass. Pentru următoarea perioadă, SanoPass vizează extinderea substanţială a echipei şi a portofoliului de clienţi şi beneficiari, compania deservind atât abonaţi individuali, cât şi clienţi persoane juridice, preponderent IMM-uri care au între 10 şi 250 de angajaţi. În plus, SanoPass colaborează cu unele dintre cele mai puternice companii de asigurări din România, cum ar fi Generali, Metropolitan Life şi NN.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, SanoPass a cunoscut o expansiune remarcabilă, înregistrând în prima jumătate a anului 2022 peste 100.000 de servicii medicale şi de fitness livrate.

    MedLife a anunţat în urmă cu 5 luni intrarea pe un  nou segment de business, cel al serviciilor de  wellness, care completează serviciile medicale de diagnostic şi tratament oferite la nivel naţional, prin achiziţia sălilor de fitness Sweat Concept. Tranzacţia s-a încheiat săptămâna trecută, planurile de creştere în această direcţie fiind în plină dezvoltare.   

  • China cumpără masiv GNL rusesc la preţuri reduse

    China cumpără masiv GNL rusesc la preuri reduse

    China achiziţionează masiv gaze naturale lichefiate din Rusia la preţuri foarte mici, relatează Bloomberg.

    Japonia şi Coreea de Sud, destinaţii de top pentru gazele naturale lichefiate ruseşti, nu au mai achiziţionat din Rusia de la invadarea Ucrainei în februarie.

     

  • Elon Musk a vrut să „încetinească” achiziţia Twitter de frica războiului: „Nu va avea sens să cumpărăm Twitter dacă ne îndreptăm spre al Treilea Război Mondial”

    Elon Musk a vrut să „încetinească” achiziţia Twitter de 44 de miliarde de dolari la câteva luni după ce Rusia a invadat Ucraina, spunând într-o serie de mesaje private că nu ar avea sens cumpărarea platformei „dacă ne îndreptăm către cel de-al Treilea Război Mondial”, relatează Business Insider.

    Aceste texte au ieşit la iveală, marţi, într-o audiere despre respingerea unui proces din octombrie pentru acordul lui Musk de cumpărare a Twitter.

    Mesajele text au fost trimise pe 8 mai unui bancher de la Morgan Stanley, care finanţează o parte din afacerea lui Musk. În aceste texte, miliardarul a citat şi un discurs al preşedintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a ţinut un discurs pe 9 mai pentru aniversarea a 77 de ani de la victoria Aliaţilor asupra Germaniei naziste, unde a spus că invazia Ucrainei este „singura decizie corectă”, susţinând fără temei că Occidentul „se pregăteşte pentru invadarea Rusiei”.

    „Să încetinim doar câteva zile”, a spus avocatul Twitter, citind mesajele lui Musk în timpul audierii. „Discursul lui Putin de mâine este foarte important. Nu va avea sens să cumpărăm Twitter dacă ne îndreptăm spre al Treilea Război Mondial”.

    Unul dintre avocaţii lui Musk, Alex Spiro de la Skadden Arps, a declarat că modul în care au fost caracterizate textele în instanţă a fost „o prostie totală”. Textul complet va fi ataşat şi depus la dosarul instanţei săptămâna viitoare.

    Miliardarul a semnat un acord în aprilie pentru a cumpăra platforma social media. Când Musk a spus că renunţă la înţelegere în iulie, Twitter l-a dat în judecată aproape imediat pentru a pune a-l determina să încheie acordul la preţul convenit de 44 de miliarde de dolari. 

    Echipa juridică a CEO-ului Tesla susţine că Twitter l-a indus în eroare intenţionat cu privire la numărul de utilizatori şi de conturi de spam de pe platformă, ceea ce reprezintă o fraudă şi o încălcare a contractului.

  • Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduş. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată şi o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“

    ♦ România rămâne în acest an cu o singură fabrică de procesare a sfeclei de zahăr pentru producţia zahăr, cea a grupului austriac Agrana ♦ Astfel, îşi va satisface doar 10% din consum, într-un an în care preţul unui kilogram de zahăr a sărit de 1 euro în retail ♦ Importurile anuale se îndreaptă uşor şi sigur spre jumătate de miliard de euro.

    După două luni de la terme­nul stabilit pentru cumpă­rarea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (jud. Mureş) – 1 iulie 2022 – deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“.

    „Înţeleg că irigaţiile sunt necesare (a­cesta fiind unul dintre marile proiecte de in­vestiţii anunţate recent de Daea – n. red.), pentru că este secetă şi pentru noi cultiva­to­rii de sfeclă, dar cea mai urgentă problemă este achiziţia fabricii de zahăr de la Luduş. Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce ră­mân după ce e demolată şi o să mâncăm za­hăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultiva­tor de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei.

    Fermierul cultiva anual 700-750 de hec­tare cu sfeclă de zahăr pentru fabrica de zahăr de la Luduş şi trimitea 40.000 de tone de sfeclă. Anul acesta voia să crească supra­faţa până la 1.000 de hectare, dar în luna fe­bruarie a acestui an, grupul francez Tereos a anunţat că există posibilitatea închiderii activităţii fabricii din localitatea Luduş din Mureş, din România, ţară în care veniturile au scăzut de la 238 de milioane de lei în 2016 la 158 de milioane de lei în 2021 şi a mers în toţi aceşti ani pe pierdere, conform datelor publice.

    Astfel, Teodor Aflat a mai rămas cu un singur contract de vânzare a producţiei, pentru Agrana, şi a diminuat suprafaţa până la 200 de hectare. Apoi, el a fost iniţiatorul demersurilor pri­vind oprirea dezmembră­rii fabricii de zahăr de la Luduş şi vânzarea sa pe bucăţi la fier vechi, după ce compania Tereos a re­nunţat să încheie contrac­te cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500. Aceştia, reuniţi în a­so­ciaţii şi federaţii împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au iniţiat ulterior discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica şi a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. „Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producţie şi activitatea în fabrică, mai ales în contextul internaţional al pieţei zahărului“, spunea Chesnoiu în luna mai.

    Înţelegerea s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru în­che­ierea procedurii de cum­părare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisio­nat, fiind acuzat de abuz în serviciu. Petre Daea a depus jurămân­tul ca ministru al agri­cul­turii în data de 8 iulie, iar prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

    „Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“, a spus Petre Daea, contactat vineri, 26 august, de ZF. Teodor Aflat susţine că fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, „a zis că bani sunt să o cumpere (se vehicula că francezii cer 70 mil. euro – n. red.), dar la 1 iulie trebuia să îi plătească pe francezi şi noi ne îndreptăm spre 1 septembrie, întrebarea este: mai vor să o vândă francezii? Ce face statul nostru astfel încât fabrica să nu ajungă la fier vechi?“.

    Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA“ Luduş, formată din apro­ximativ 400 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov, care au cultivat în ultimii ani sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 7.000 – 8.000 de hectare anual, i-au trimis o scrisoare lui Petre Daea prin care i-au cerut sprijinul privind salvarea fabricii.

    „Speranţa fermierilor este în sprijinul dumneavoastră pentru urgentarea demersurilor privind cumpărarea de către statul român sau de către investitori români. (…) Vă rugăm să consideraţi această scrisoare un strigăt de disperare din partea unor fermieri români. Instituţiile statului, în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sunt în măsură şi au pârghiile necesare pentru a duce la bun sfârşit demersurile privind achiziţia acesteia. În România, din cele 33 de fabrici existente, a rămas o singură fabrică de zahăr în funcţiune, cea de la Roman“, se arată în scrisoare.

    Fermierii se tem că odată cu trecerea timpului intervine şi riscul de a fi înstrăinate o parte din dotările fabricii. Producţia medie realizată la nivel de fabrică este de 47 t/h, iar prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectaţi atât angajaţii, cât şi fermierii şi industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr.

    „Această unitate nu trebuie distrusă, nu trebuie să ajungă la fier vechi, pentru că în viitorul apropiat nimeni nu va mai face alta. (…) Dacă nu mai producem zahăr în România, o să mâncăm ce ni se pune pe rafturile din supermarketurile străine şi dacă acum e 5,4 lei/kg, când nu va mai fi produs de noi, ci de străini, nu se ştie cât va ajunge, poate fi 10, 15, 20 lei/kg, pentru că noi nu am făcut la timp ce puteam face. Am lăsat să se distrugă toată industria românească şi acum trebuie să facem ceva să nu cadă complet şi această fabrică“, precizează Teodor Aflat.

    În acest an, producţia maximă ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamţ) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile. România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Teodor Aflat susţine că în fabrica de la Luduş, dacă s-ar lucra la capacitate maximă, ar putea fi produs 25% din necesarul de consum al României şi fabrica poate porni anul viitor, căci anul acesta nu au mai fost făcute contracte cu cultivatorii de sfeclă de zahăr.

    „E ultima fabrică care poate fi salvată. (…) Noi, cultivatorii, suntem interesaţi să o cumpărăm, să investim în ea, iar domnul Chesnoiu ne-a promis că statul ne ajută să luăm credite cu garanţii de stat pe 15 ani să repunem în funcţiune fabrica, să devenim acţionari. Însă dacă statul nu se implică acum să facă o investiţie strategică în binele naţiunii, fabrica se va demola şi sunt deja interesaţi investitori să cumpere terenul fabricii din Luduş“, a mai spus fermierul.

    Mai mult, el crede că va dispărea şi cultura sfeclei de zahăr, iar fermierii vor vinde utilajele pe care le deţin la fier vechi, căci nu pot fi folosite la alte culturi. „Noi, la ora actuală deţine utilaje pentru recoltarea sfeclei de zahăr de 1,4 milioane de euro.“

    În 1991, importurile României de zahăr şi produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea şi preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise.

     

  • Un miliardar saudit a făcut un pariu de 500 de milioane de dolari pe Rusia la începutul războiului

    Prinţul Alwaleed Bin Talal a investit peste 500 de milioane de dolari în firme ruseşti în perioada invaziei Moscovei în Ucraina, într-un semn al poziţiei politice prudente pe care statul din Golf a menţinut-o faţă de partenerul său din OPEC+, conform Yahoo Finance.

    Firma de investiţii a prinţului Alwaleed, Kingdom Holding Co., a achiziţionat în februarie certificate de depozit emise de Gazprom PSJC, Lukoil PJSC şi Rosneft PJSC, potrivit unui document depus la bursă. Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

    Nu au fost date date date specifice pentru aceste investiţii, iar firma saudită nu a răspuns la întrebările dacă le mai deţine în continuare. Valoarea tuturor acestor certificate de depozit a scăzut rapid după începerea războiului, când tranzacţionarea la Moscova a fost oprită şi au fost impuse sancţiuni occidentale asupra Rusiei.

    Investiţiile evidenţiază relaţia delicată a Arabiei Saudite cu Rusia de-a lungul conflictului, în condiţiile în care mulţi dintre vecinii săi din Golf s-au retras.

    Alwaleed, al cărui bunic a fost fondatorul Arabiei Saudite moderne, este unul dintre cei mai bogaţi oameni ai ţării şi unul dintre cei mai importanţi investitori internaţionali. Mai nou, el a fost eclipsat de fondul suveran de investiţii al regatului, prezidat de vărul său, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care a achiziţionat în luna mai 16,9% din acţiunile Kingdom Holding Co pentru 1,5 miliarde de dolari.

    Preşedintele Vladimir Putin şi conducătorul de facto al regatului, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, au vorbit de mai multe ori de la începutul războiului. Ambele ţări au colaborat în cadrul grupului de producători de petrol OPEC+ pentru a gestiona oferta de ţiţei şi au rezistat în mare măsură apelurilor liderilor occidentali, inclusiv ale preşedintelui american Joe Biden, de a contribui la soluţionarea preocupărilor legate de inflaţia mondială prin creşterea producţiei de petrol.

    Prinţul Alwaleed a fost reţinut la hotelul Ritz-Carlton din capitala saudită în 2017, împreună cu alţi prinţi şi oficiali guvernamentali, în cadrul a ceea ce statul a numit o anchetă anticorupţie. Nici-o acuzaţie oficială nu a fost prezentată vreodată, iar el a fost eliberat după 83 de zile, după ce a ajuns la o “înţelegere confirmată” nedivulgată cu guvernul.

    Kingdom Holding a investit 1,37 miliarde de riali (365 de milioane de dolari) în certificatele de depozit americane ale Gazprom în februarie. De asemenea, a investit 196 de milioane de riali în certificatele de depozit globale ale Rosneft în aceeaşi lună şi 410 milioane de riali în certificatele de depozit americane ale Lukoil între februarie şi martie.

    Achiziţiile fac parte din programul de investiţii al Kingdom Holding, care se concentrează pe finanţarea alternativă, energie, divertisment, inteligenţă artificială, asigurări, gestionarea activelor, mărfuri şi fonduri.

    Firma saudită a investit 3,4 miliarde de dolari la nivel mondial începând din 2020, pe baza documentelor depuse, o dezvăluire rară din partea companiei. Cea mai mare investiţie a fost evaluată la 2,5 miliarde de riali la Telefonica SA din Spania între aprilie şi august 2020.

    De asemenea, firma deţine acţiuni în Uber Technologies Inc., TotalEnergies SE, Alibaba Group Holding Ltd. şi BHP Group Ltd., achiziţionate în cea mai mare parte în 2020 şi 2021. Cea mai recentă tranzacţie pe care a dezvăluit-o a fost de 178 de milioane de riali în Hercules Capital Inc. realizată în iunie. Acţiunile firmei de capital de risc au crescut cu 17% de la începutul lunii iulie.

    Prinţul Alwaleed, în vârstă de 67 de ani, a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi investitori saudiţi după ce a preluat acţiuni în companii precum Citigroup Inc. şi Apple Inc. El a susţinut eforturile de modernizare ale prinţului Mohammed, inclusiv acordarea dreptului de a conduce pentru femei.

    Mai recent, el a anunţat vânzarea unui pachet de acţiuni la casa sa de discuri Rotana Music către Warner Music Group Corp. şi a strâns 2,2 miliarde de dolari prin vânzarea unei părţi din pachetul său de acţiuni la lanţul hotelier Four Seasons către Cascade Investment LLC a lui Bill Gates.

    Alwaleed este cunoscut pentru investiţiile pe termen lung şi este un fan al celebrului investitor Warren Buffett. El s-a autointitulat odată echivalentul arab al Oracolului din Omaha.

     

  • Un student a făcut 110 milioane de dolari tranzacţionând acţiuni Bed Bath & Beyond

    Un student în vârstă de 20 de ani a obţinut un câştig de aproximativ 110 milioane de dolari prin vânzarea unei acţiunilor la retailerul Bed Bath & Beyond, după ce preţul acestora a crescut vertiginos în timpul unei luni de tranzacţii frenetice care aminteşte de boom-ul acţiunilor “meme” de anul trecut, conform Financial Times.

    Jake Freeman, student la matematică aplicată şi economie la University of Southern California, a achiziţionat aproape 5 milioane de acţiuni la Bed Bath & Beyond în iulie, potrivit documentelor de reglementare, după ce profiturile sumbre şi demiterea directorului general au dus la prăbuşirea preţului acţiunilor.

    Freeman a cumpărat acţiunile la mai puţin de 5,50 dolari fiecare. Marţi, preţul unei acţiuni Bed Bath & Beyond a urcat la peste 27 de dolari. Pe măsură ce acţiunile au urcat, Freeman a vândut acţiuni în valoare de peste 130 de milioane de dolari din conturile sale de la TD Ameritrade şi Interactive Brokers.

    Vânzarea lui Freeman a fost bine sincronizată. Acţiunile Bed Bath & Beyond s-au prăbuşit joi cu peste 20%, după ce investitorul şi campionul “meme-stock” Ryan Cohen a dezvăluit miercuri seară că intenţionează să vândă tot pachetul de acţiuni pe care îl deţine (aproape 12% din companie).

    După ce a vândut acţiunile, Freeman a mers să ia cina cu părinţii săi în suburbia New York-ului unde locuiesc, iar miercuri a zburat spre Los Angeles pentru a se întoarce în campus, a spus el.

    Pachetul iniţial de acţiuni al lui Freeman a costat aproximativ 25 de milioane de dolari, sumă despre care a spus că a fost strânsă în mare parte de la prieteni şi familie. El a investit ani de zile împreună cu unchiul său, Dr. Scott Freeman, un fost director farmaceutic. Cei doi au achiziţionat recent o un pachet de acţiuni într-o companie farmaceutică listată la bursă, numită Mind Medicine.

    Freeman a mai spus că a fost stagiar ani de zile la un fond de acoperire din New Jersey, Volaris Capital. Chiar înainte de a împlini 17 ani, Freeman şi fondatorul acestuia, Vivek Kapoor, un fost director al Credit Suisse, au publicat o lucrare intitulată “Irreducible Risks of Hedging a Bond with a Default Swap”.

    Freeman a acumulat poziţia sa de peste 6% în Bed Bath & Beyond prin intermediul Freeman Capital Management, un fond înregistrat în oraşul cowboy Sheridan, Wyoming, potrivit documentelor depuse.

    La dezvăluirea poziţiei sale în iulie, Freeman a trimis un mesaj intransigent către consiliul de administraţie al retailerului. Compania, spunea el, “se confruntă cu o criză existenţială pentru supravieţuirea sa”. Avea nevoie “să îşi reducă rata de consum de numerar, să îşi îmbunătăţească drastic structura capitalului şi să strângă numerar”, a adăugat el.

    Acţiunile lanţului cu sediul în New Jersey, cunoscut pentru operarea unor magazine pline de aspiratoare, prosoape şi gadgeturi de bucătărie au crescut de cinci ori în ultima lună, chiar şi după raportul sumbru privind rezultatele din 29 iunie.

    Acesta a raportat că vânzările s-au prăbuşit cu 25% în al doilea trimestru, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce pierderea netă s-a mărit de la 51 milioane de dolari la 358 milioane de dolari. Poziţia sa de numerar s-a diminuat la 107 milioane de dolari de la 1 miliard de dolari la începutul anului.

    Bed Bath & Beyond este una dintre cele câteva acţiuni “meme” care au devenit populare la începutul anului 2021, dar a atras mai puţină atenţie decât GameStop, retailerul de jocuri video prezidat de Cohen, şi AMC, lanţul de cinematografe.

    Creşterea preţului acţiunilor sale a fost determinată de interesul investitorilor de retail atraşi de valoarea redusă a preţului şi de un număr semnificativ de vânzători care pariază că preţul acţiunilor va scădea.

    Aceste două caracteristici tind să atragă interesul investitorilor de retail care frecventează forumurile Reddit. Înseamnă că aceştia pot încerca să pună la cale un “short squeeze”, determinând creşterea preţului acţiunilor şi forţând investitorii profesionişti să îşi desfacă poziţiile pesimiste, ceea ce nu face decât să propulseze acţiunile şi mai sus.

    O dezvăluire separată făcută luni de Cohen, care este şi co-fondator al retailerului de alimente pentru animale de companie Chewy, a fost cea care a făcut ca acţiunile să explodeze marţi. El a dezvăluit că a cumpărat un număr mare de opţiuni de cumpărare la Bed Bath & Beyond, instrumente derivate care pot aduce un câştig în cazul în care o acţiune creşte în valoare.

     

  • Dobândă istorică pentru cea mai mare finanţare din energie: Romgaz a împrumutat 325 mil. euro la o dobândă EURIBOR la 3 luni plus 0,05% pe an pentru achiziţia acţiunilor Exxon în proiectul de gaze de la Marea Neagră

    Romgaz (SNG), companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei, a împrumutat 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank la o dobândă istorică de EURIBOR la 3 luni plus 0,05% pe an, arată datele agregate de ZF din raportul semestrial al companiei de 19 miliarde de lei.

    În luna martie 2022, Romgaz a semnat acordul de finanţare cu Raiffeisen Bank pentru finanţarea parţială a achiziţiei acţiunilor EMEPRL, care deţine 50% din drepturile şi obligaţiile aferente perimetrului Neptun Deep.

    În iunie 2022, s-a încheiat un act adiţional la contractul de finanţare între Romgaz ca împrumutat şi Raiffeisen Bank şi Banca Comercială Română S.A. în calitate de creditori.

    Facilitatea are scadenţa finală în cinci ani de la data tragerii. Nu există alte costuri ale îndatorării în afară de cele legate de dobândă. Împrumutul este rambursabil în rate trimestriale şi nu este garantat.

    Valoarea justă a împrumutului aproximează valoarea rămasă a împrumutului, întrucât a fost contractat recent şi poartă o rată variabilă a dobânzii. Maturitatea acestuia este la 30 iunie 2027.

    Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL să fie demarate formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep.

    Tranzacţia a fost consiliată de firmele de avocatură Dentons, care a asistat Romgaz, şi Wolf Theiss, care a reprezentat creditorul Raiffeisen Bank.

    Valoarea totală a tranzacţiei se ridică la 1,06 miliarde de dolari, iar Romgaz trebuie să depună o garanţie de 106 milioane de dolari. Conducerea Romgaz a menţionat că finalizarea tranzacţiei va avea loc în trimestrul al doilea.

    Tranzacţia a fost întârziată în ultima perioadă datorită ajustării unor clauze din contractul de vânzare-cumpărare.

    Romgaz a cumpărat 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră, cealaltă parte fiind deţinută de OMV Petrom.

    Romgaz are 18,9 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG înregistrează o creştere de 24,36% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 407 mil. lei, conform datelor BVB.