Noul Captur este echipat, în funcţie de versiune, cu proiectoare full LED Pure Vision. Această tehnologie rafinează design-ul exterior şi îmbunătăţeşte siguranţa, oferind o mai mare eficienţă şi confort la condus. Luminile de zi cu LED, în forma literei «C», sunt integrate în bara de protecţie inferioară, recreând astfel identitatea luminoasă a brand-ului. Luminile din spate sunt dotate cu aceeaşi semnătură, vizibilă atât noaptea, cât şi ziua.
Captur a fost reproiectat pentru a se încadra în noua linie de design propusă de fratele său mai mare, Kadjar. Astfel, grila a fost redesenată, primind o nouă bandă cromată. Bara de protecţie include noi elemente de design, care subliniază personalitatea aventurieră a modelului Captur. Trei tipuri de jante sunt disponibile pentru cele trei niveluri de echipare: două de 16”, Extrême & Adventure, şi una de 17”Emotion.
Pe al treilea nivel de echipare, Captur poate fi echipat cu un pavilion vitrat fix. Disponibil numai în configuraţie în două nuanţe, această nouă caracteristică îmbunătăţeşte lumina ambientală în cabină.
Pentru prima dată în segmentul său, Renault oferă sistemul de avertizare asupra unghiului mort „Blind Spot Warning” şi sistemul “Easy Park Assist”, ambele disponibile pe versiunile superioare. Pentru o experienţă acustică unică, printre opţionale găsim şi calitatea premium oferită de Bose® Sound System.
Versiunile diesel disponibile sunt: dCi 90 (disponibil cu transmisie manuală sau transmisie automată) şi dCi110 cuplat cu o cutie manuală cu şase trepte. Echipat cu Stop & Start şi sistemul de recuperare a energiei la frânare şi decelerare, acest motor are o putere de 110 CP la 4000 rpm şi un cuplu de 260 Nm la 1750 rpm. Motorul de 110 CP dCI se bazează pe o nouă arhitectură turbo cu inerţie redusă, permiţând un timp de răspuns foarte scurt, la turaţii joase.
Pentru versiunile pe benzină Renault propune: Energy TCe 90 cu transmisie manuală şi TCe 120 cu transmisie manuală sau automată. În plus faţă de cutia automată EDC cu dublu ambreiaj, această cutie manuală este dedicată clienţilor cu un buget mai mic şi care isi doresc să aibă un control complet asupra modului de a conduce. Bazat pe tehnologia injecţiei directe, a sistemelor turbo şi Stop & Start, motorul livrează 205 Nm la 2000 rpm.
Pentru versiunile pe benzină preţurile pornesc de la 13.100 de euro (TVA inclus), iar cele pe motorină de la 14.700 euro (TVA inclus).
iCEE.fest s-a extins, ajungând la 6 scene plus o zonă outdoor, si la 12 linii de conţinut (Disruption, eHealth, VR&AR, Content, eCommerce, AdTech, Marcom, Smart Homes, Fin Tech, Creativity, Startups si Entertainment – concerte live, spectacole de standup comedy si prezentări amuzante).
Majoritatea companiilor globale, începând cu Google si Facebook, continuând cu The New York Times, Shazam, Yahoo, Lad Bible, AOL si mulţi alţii (peste 120 de nume, în total) vor fi la Bucuresti în 15 si 16 iunie.
Evenimentul va fi deschis pe 15 iunie, la 9.30, de Dragos Stanca, founder, ICEEfest. Pe lista de invitati se numara Constantine Kamaras, Chairman of the Board of Directors, IAB Europe; Odysseas Ntotsikas, Founder and Managing Director, Think Digital Group; Meagan Lopez, Global Digital Business Director, The New York Times; Jan Jirsa, Brand Engagement Director CEEMEA, LEGO; Ela Moraru, Country Business Development Manager, Google; Catalina Ionescu, Client Partner eCommerce CEE, Facebook; John Wittesaele, EMEA President, Xaxis; Chris Skinner, independent consultant and author, TheFinancer.
Mai mulţi speakeri cunoscuţi din domenii diverse vor urca pe scenele festivalului: Shafi Ahmed – primul chirurg care a folosit realitatea virtuală într-o operaţie, Dave Birss – creativul care îmbină muzica si neuromarketingul, Chris Skinner – expert global în impactul tehnologiei în transformarea sistemului financiar-bancar sau Alex Khan – cea mai influentă persoană în social media din Germania si mulţi alţii.
„După 5 ani de la lansarea conceptului, festivalul a ajuns la maturitate iar anul acesta avem cea mai apropiată ediţie de ce se doreste a fi iCEE.fest, ca proiect”, spune Dragos Stanca, fondator.
O dată cu lansarea agendei din acest an, organizatorii au anunţat si mai multe tipuri de bilete, dedicate anumitor categorii profesionale sau doar pentru una din cele două zile ale festivalului.
Biletele încă disponibile pot fi achiziţionate de pe site-ul oficial, iCEEfest.com.
Studenţii si elevii interesaţi beneficiază de 50% discount la toate categoriile de bilete iar 10% din valoarea încasărilor va fi donată proiectului Copăceni Tech House, menit să ajute copiii cu boli grave să se bucure de cele mai noi tehnologii.
Festivalul are loc în 15 si 16 iunie, la cinematograful din cadrul Băneasa Mall, în parteneriat cu Orange. Printre partenerii iCEE.fest 2017 se mai numără XAXIS, BCR, Volkswagen si Carrefour.
Într-o luptă cu David, Goliat nu poate decât să piardă. De aceea, BMW a ales să colaboreze cu pentru mulţi necunoscuta firmă israeliană Mobileye pentru viitorul maşinilor sale: un autovehicul cu adevărat autonom, care deţine total controlul funcţiilor de rulare.
Legătura dintre BMW, companie emblematică a Germaniei, şi Mobileye a ajuns un model de colaborare între corporaţiile mari, care se mişcă lent, şi start-up-urile agile pe care armate de executivi speră să-l poată reproduce.
|n proiectul lor au intrat alte nume grele: Intel, producător american de microprocesoare, şi foarte recent britanicii de la Delphi Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto din lume.
Povestea a început în iulie 2016, când BMW, Intel şi Mobileye – care produce sisteme avansate de asistenţă pentru şoferi – au anunţat că îşi vor uni forţele pentru a face din proiectele de automobile autonome o realitate şi că vor colabora pentru a aduce soluţii de ”şofat complet automatizat“ pentru producţia de serie până în 2021.
De atunci, partenerii iniţiali au dezvoltat un sistem care poate fi folosit de alţi dezvoltatori din sectorul automotive şi de producători auto pentru propriile proiecte şi branduri, scrie presa israeliană. |ntre timp, în martie, Intel a achiziţionat cu aproximativ 15 miliarde de dolari firma israeliană, aceasta fiind cea mai mare astfel de tranzacţie de pe piaţa de profil din Israel. Afacerea a fost lăudată în Israel ca semn al puterii tehnologice a acestei ţări. Intel a căutat mariajul cu Mobileye în efortul de a-şi construi o poziţie bună ca jucător de bază pe partea de tehnologie în industria maşinilor autonome.
|n urmă cu câteva zile proiectului i s-a alăturat şi Delphi, ca partener de dezvoltare. |n afară de BMW, Mobileye mai lucrează cu Volkswagen şi Nissan, un indiciu despre cât de căutate sunt de corporaţii colaborările cu start-up-urile.
Despre standardele de colaborare stabilite de israelieni a scris Handelsblatt, cea mai mare publicaţie financiară din Germania.
Mobileye nu se încadrează în clişeul star-up-urilor. Nu este o aplicaţie de socializare, o piaţă online sau un magazin virtual. Puţini consumatori au auzit de această companie. Nu vine din Seattle şi nici din Silicon Valley. Mobileye nu are intenţia de a ucide industria tradiţională, aşa cum Amazon a făcut cu librăriile, Expedia cu agenţii de turism şi cum Uber face cu taxiurile.
Mobileye schimbă lumea la fel de mult cum o fac aceşti faimoşi perturbatori. |n 2007, BMW a prezentat lumii prima maşină care ”vede“, un sedan Seria 5 echipat cu camere Mobileye şi software de inteligenţă aritificială pentru o funcţie de siguranţă care avertizează şoferii când aceştia se abat de la banda lor.
Anul acesta, un BMW 40 cu tehnologie Mobileye de şofat autonom va fi testat în condiţii de drum real în Europa şi SUA. Colaborarea cu nemţii a fost bună până acum pentru israelieni. Firma în vârstă de 17 ani valorează 10 milioarde de dolari pe bursa din New York. Parteneriatul a fost profitabil şi pentru BMW. Dacă totul merge conform planului, producătorul auto are şanse bune să câştige cursa globală pentru maşina cu adevărat autonomă. Iar concurenţii sunt mulţi, puternici şi invidioşi.
CEO-ul Tesla, Elon Musk, spunea la începutul lui mai că inginerilor săi le-a luat doar şase luni să recreeze tehnologia de şofat autonom şi pe cea de procesare vizuală a Mobileye după ce aceste două companii s-au despărţit.
Tesla şi Mobileye au pus capăt unui parteneriat de furnizare în septembrie 2016 din motive care nu sunt pe deplin clare. Companiile s-au acuzat reciproc de acţiuni care le-au subminat mariajul.
|nsă mariajul dintre BMW şi Mobileye pare unul funcţional, deocamdată. Legătura lor este modelul pe care legiuni de executivi de companii speră să-l poată imita. |n pofida armatelor de cercetători şi ingineri – doar BMW are 10.000 de oameni care lucrează în aceste domenii – companiile mari adesea se chinuie să ţină pasul cu accelerarea schimbărilor tehnologice. Corporaţiile iau decizii lent, fiind îngreunate de ierarhii şi de mii de teleconferinţe. Start-up-uile au viteza şi agilitatea înscrise în ADN-ul lor.
De aceea, aproape toate companiile mari au intrat în parteneriate cu start-up-uri. |n loc să încerce să le blocheze, o luptă pe care Goliat n-o poate decât pierde, corporaţiile au ales colaborarea.
Desigur, companiile prin tradiţie cumpără concurenţii mici pentru a avea acces la produsele şi tehnologia lor. Uneori investesc în start-up-uri. |n ultimul timp tot mai multe companii mari dezvoltă incubatoare, acceleratoare sau centre pentru inovaţie pentru start-up-uri. Iar proiectele lor de adopţie a antreprenorilor – corporaţiile se joacă de-a capitalul speculativ finanţând întreprinzătorii – iau avânt. Unele companii, precum BMW, sar peste aceste modele de colaborare şi folosesc start-up-uri pentru a reinventa chiar procesul de inovare.
Bucureşti – Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, a încheiat anul fiscal 2016 cu o cifră de afaceri de aproximativ 1,5 miliarde de lei (332 milioane de euro) în vânzări consolidate în România, înregistrând astfel o creştere semnificativă de 22 de procente faţă de anul anterior. Vânzările totale nete de 2,7 miliarde de lei (592 milioane de euro), inclusiv vânzările companiilor neconsolidate şi livrările interne către companiile afiliate, au înregistrat o creştere faţă de anul trecut de aproximativ 58 de procente, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. “2016 a fost un an cu o creştere dinamică pentru Grupul Bosch în România, care continuă să fie o piaţă importantă pentru Bosch”, a spus Mihai Boldijar, reprezentantul grupului Bosch în România, la conferinţa anuală de presă a companiei din Bucureşti. “Ne aşteptăm ca vânzările noastre să continue să crească, deoarece cautăm în permanenţă noi domenii de expansiune în toate sectoarele de activitate. În primul trimestru din 2017, compania noastră a atins din nou o creştere semnificativă, cu două cifre, a vânzărilor,” a adăugat Boldijar. Bosch numără în prezent aproximativ 4.800 de angajaţi în România – o creştere cu peste 50 de procente faţă de anul trecut, în acord cu dezvoltarea pozitivă a afacerii în ţară. Se preconizează o creştere a acestui număr în 2017, mai ales pentru locaţiile din Blaj, Cluj şi Timişoara.
Bosch a investit aproximativ 282 milioane de lei (63 milioane de euro) în 2016 – în special pentru continuarea dezvoltării locaţiilor de producţie pentru Soluţii de mobilitate şi a activităţilor de cercetare şi dezvoltare. La fabrica de componente auto electronice din Jucu, Bosch produce, printre altele, unităţi electronice de control pentru asistenţă la condus şi unităţi electronice pentru siguranţă, care oferă siguranţă în trafic şi creşte confortul condusului. Pentru a răspunde cererii tot mai mari de dezvoltare profesională a angajaţilor talentaţi, Bosch construieşte la fabrica din Jucu un Centru Multifuncţional. Acesta va fi dedicat în special formării elevilor în cadrul sistemului de învăţământ dual, dar şi dezvoltării continue a angajaţilor Bosch. În plus, unitatea de producţie din Blaj şi-a mărit capacitatea de producţie în 2016 în sectorul Soluţii de mobilitate pentru senzori şi componentele electronice pentru grupul motopropulsor. Fabrica din Blaj, care produce şi pentru sectorul Tehnologie industrială, va continua să îşi consolideze poziţia în viitor, extinzându-şi capacitatea de producţie. În plus, Bosch planifică să investească în Blaj în următorii doi ani în construirea unui depozit nou şi a unei clădiri suplimentare de birouri.
În calitate de furnizor de top şi utilizator al Industriei 4.0, Grupul Bosch investeşte şi în producţia conectată în România: Bosch operează deja 150 de proiecte de Industrie 4.0 în fabricile proprii – în România, unităţile de producţie de la Blaj şi Jucu deja utilizează tehnologie de ultimă oră în procesul de producţie. De exemplu, maşinile sunt echipate cu etichete NFC (Comunicare Câmp Proxim). Prin scanarea lor prin intermediul telefoanelor mobile standard, personalul de întreţinere poate să verifice imediat disponibilitatea componentelor de schimb sau să acceseze documentaţia maşinii.
O altă investiţie importantă a fost noul laborator de la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, prevăzut cu tehnologie avansată pentru operaţiuni hardware şi mecanice, precum testarea şi verificarea calităţii produselor. Momentan, sunt peste 170 de ingineri talentaţi în Cluj, care lucrează la teme strategice precum asistenţa la condus şi conducerea automatizată, soluţii pentru Internetul lucrurilor şi dispozitive conectate. De exemplu, sistemele de asistenţă la condus sunt precursoarele conducerii automatizate şi pot preveni accidente, crescând siguranţa şi confortul în timpul condusului. Centrul de Inginerie din Cluj intenţionează să îşi extindă operaţiunile în România în următorii doi ani.
Toate sectoarele de activitate ale companiei au contribuit la dezvoltarea pozitivă în 2016 în România, potrivit reprezentanţilor companiei. În sectorul de activitate Soluţii de mobilitate, divizia Piese auto şi echipamente de service a înregistrat un nou record de vânzări, pentru al treilea an consecutiv, în toate segmentele de produse: piese de schimb, echipamente de diagnoză şi acumulatori. Având noi parteneri, reţeaua Bosch a crescut la 328 de service-uri, fiind cea mai extinsă reţea independentă de service-uri auto din România. În acelaşi timp, sectorul Tehnologie pentru construcţii şi energie a înregistrat o dezvoltare pozitivă anul trecut. Divizia de Termotehnică a continuat creşterea vânzărilor pe toate segmentele de produse în 2016 şi s-a bucurat de succes în special în ceea ce priveşte centralele termice în condensare. În plus, sectorul Bunuri de larg consum s-a prezentat foarte bine anul trecut. Afacerea cu aparate electrocasnice a înregistrat din nou o creştere cu două cifre în 2016, depăşind piaţa locală. În cei 17 ani pe piaţa locală, BSH Electrocasnice a livrat familiilor din România 3,7 milioane de electrocasnice. În acest an, prin lansarea de noi produse, precum plitele pe gaz cu tehnologie FlameSelect, pentru o ajustare precisă a flăcării, sau robotul de bucătărie OptiMum, cu cântar integrat şi temporizator, compania preconizează o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre pe piaţa din România. Divizia Scule Electrice a înregistrat, de asemenea, o creştere cu două cifre în anul 2016, în special în segmentul sculelor profesionale. De anul trecut, sculele Bosch sunt disponibile şi în marile lanţuri de magazine. Divizia a obţinut rezultate excelente şi în segmentul sculelor de grădinărit şi al telemetrelor inteligente cu laser, unde vânzările au crescut cu peste 30 de procente.
Bosch Service Solutions din Timişoara a înregistrat, de asemenea, o creştere cu două cifre în 2016, fiind principala locaţie din Europa ce oferă servicii externalizate pentru Grupul Bosch. Diversitatea lingvistică reprezintă unul din atuurile importante ale locaţiei, care oferă servicii în 20 de limbi de circulaţie internaţională. Prezentă pe piaţa din România din 2007, compania sărbătoreşte în acest an un deceniu de activitate.
Pentru 2017, ţinând cont de previziunile economice modeste şi de incertitudinea geopolitică, Bosch urmăreşte să atingă o creştere a vânzărilor cu trei până la cinci procente.
”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.
”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.
Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.
”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.
Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.
Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.
Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.
Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.
în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.
O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Munchen elaborează o nouă tehnologie care fructifică această proprietate a undelor Wi-Fi pentru a realiza holograme sau fotografii 3D cu obiectele care se află în interiorul unei camere.
Tehnologia se află încă în fază de prototip şi are o rezoluţie limitată, dar perspectivele sunt promiţătoare.
“Se poate scana o cameră, pornind de la transmisia Wi-Fi. Nu se poate fotografia o ceaşcă de cafea, dar formele unei persoane sau a unui câine aflat pe canapea sunt surprinse cu acurateţe. Orice obiect mai mare de 4 centimetri poate fi captat”, a explicat cercetătorul Philipp Holl de la universitatea din Munchen, scrie realitatea.net
O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Munchen elaborează o nouă tehnologie care fructifică această proprietate a undelor Wi-Fi pentru a realiza holograme sau fotografii 3D cu obiectele care se află în interiorul unei camere.
Tehnologia se află încă în fază de prototip şi are o rezoluţie limitată, dar perspectivele sunt promiţătoare.
“Se poate scana o cameră, pornind de la transmisia Wi-Fi. Nu se poate fotografia o ceaşcă de cafea, dar formele unei persoane sau a unui câine aflat pe canapea sunt surprinse cu acurateţe. Orice obiect mai mare de 4 centimetri poate fi captat”, a explicat cercetătorul Philipp Holl de la universitatea din Munchen, scrie realitatea.net
Nume importante, începând cu giganţii globali Google si Facebook, vor prezenta pe cele 5 scene ale iCEE.fest viziunea lor legată de viitor. Detalii sunt prezentate aici.
Festivalul va acoperi anul acesta mai multe zone de interes, în tot atâtea evenimente paralele: disruption (modele de business neconvenţionale), realitate virtuală si augumentată, digital health (cum tehnologia schimbă sistemul tradiţional în medicină), digital content, e-commerce, ad tech (tehnologii pentru îmbunătăţirea campaniilor online), marcom (despre tendinţele în marketing si comunicare), creativitate si startups.
În plus, anul acesta festivalul propune două evenimente-satelit noi, dedicate caselor inteligente (smart homes) si tehnologiei care schimbă modul tradiţional în care funcţionează băncile si sistemele de plată (fin tech).
Pe site-ul oficial se poate consulta lista actualizată de speakeri precum si detalii legate de principalele linii de conţinut din acest an, precum si care sunt companiile care vor prezenta, în detaliu.
Festivalul iCEE.fest – Interactive Central and Eastern Europe Festival – este organizat de ThinkDigital România, cu sprijinul Orange. Susţinători importanţi mai sunt Carrefour, Volkswagen, XAXIS, BCR si Ernst&Young. Internaţional, festivalul e susţinut de IAB Europe si, în plan academic, de The University of Sheffield.
Ultimele bilete disponibile se pot cumpăra de pe site-ul iCEEfest.com.
Copilăria sa nu a fost însă una uşoară: după cum povesteşte în cartea “Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future”, el a ajuns la un moment dat la spital după ce mai mulţi bătăuşi de la şcoală l-au lăsat inconştient pe scările instituţiei.
Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pensylvania unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.
Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.
În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1.5 miliarde, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.
Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: “Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul”.
Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.
În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes “Iron Man”. “Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark”, a comentat Musk. “Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri”.
În aprilie 2017 Tesla a devenit cel mai valoros producător de maşini din Statele Unite, cu o capitalizare de piaţă de peste 50 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
În prezent, Elon Musk are o avere estimată la 14,9 miliarde de dolari.