BusinessMagazin

Tag: istorie

  • Airbus a livrat anul trecut cele mai multe aeronave din istoria companiei

    Airbus şi-a depăşit obiectivele pentru 2015, realizând un record de 635 aeronave livrate către 85 de clienţi din care 10 sunt noi. Aceste livrari includ 491 aeronave din familia A320, 103 aeronave A330, 27 aeronave A380 şi 14 aeronave A350 XWB. Livrările de aeronave Airbus din 2015 au crescut pentru al 13-lea an consecutiv, depăşind recordul precedent de 629 de aeronave livrate până la sfârşitul anului 2014, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei franceze.

    Airbus a primit, de asemenea, 1.036 comenzi nete de la 53 de clienţi (dintre care opt sunt noi), care cuprind 897 de aeronave cu un singur culoar şi 139 widebodies. La sfârşitul anului 2015 comenzile totale în aşteptare au atins un nou record în industrie, de 6.787 de aeronave în valoare de 996,3 miliarde de dolari la preţurile de listă.

    “Această performanţă comercială şi industrială dovedeşte fără echivoc că cererea mondială pentru avioanele noastre a rămas puternică”, a declarat Fabrice Brégier, preşedinte şi CEO al Airbus.

    Compania a deschis oficial în septembrie prima fabrică Airbus din Statele Unite, la Mobile, pe Coasta Golfului Alabama, unde între 40 şi 50 de aeronave din familia A320 vor fi produse anual până în 2018. Tot anul trecut, compania a lansat trei noi dezvoltări suplimentare de aeronave care includ: versiunea Long-Range pentru A321neo, care va oferi operaţiuni transatlantice; versiunea regională a A330, care este optimizată pentru a găzdui până la 400 de pasageri în misiuni de până la 3,000nm; şi versiunea Ultra-Long-Range a A350-900, capabilă de zboruri de 19 de ore.

    Cu sediul în Toulouse, Franţa, Airbus este producător de de aeronave comerciale cu familii de avioane ce au o capacitate cuprinsă între 100 şi peste 500 de locuri. Airbus are facilităţi de proiectare şi de fabricaţie în Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania, precum şi filialele în SUA, China, Japonia, India şi în Orientul Mijlociu. În plus, acesta oferă cel mai înalt standard de asistenţă şi de formare pentru clienţi printr-o reţea internaţională în expansiune.

     

     

  • Câţi bani a făcut Hitler din “Mein Kampf”

    Adolf Hitler, la fel ca şi scriitori noştri prolifici puşcăriaşi, a scris cartea “Mein Kampf” în timpul celor nouă luni petrecute la închisoare după ce a încercat să dea jos guvernul german în 1923, informează Business Insider.

    Iniţial, cartea lui Hitler nu a atras publicul german. ” S-au vândut aşa şi aşa”, săune Dr Pascal Trees, un cercetător în cadrul Insitutului de Istorie Contemporană.
    Cartea a fost publicată pentru prima dată în 1924 şi costa 12 mărci germane. Oportunitatea pentru a monetiza mai bine acest produs a apărut în 1933 când Hitler a fost ales drept cancelarul Germaniei.

    “Mein Kampf”, un cadou potrivit pentru nuntă? Aşa au crezut nazişti şi ofereau o copie a cărţii fiecărui cuplu proaspăt căsătorit. La vremea respectivă, Hitler câştiga10% din fiecare vânzare, ceea ce însemna undeva la 1 milion de dolari pe an, adică echivalentul a 12 milioane de dolari în ziua de azi.

    Până în 1939, cartea a fost tradusă în 11 limbi şi peste 5 milioane de copii au fost vândute în întreaga lume.

    Se pare că “Mein Kampf” încă reprezintă o atracţie pentru cititori deoarece cererea pentru prima ediţie a volumului “Mein Kampf” ce a fost tipărită într-o versiune adnotată este mare. Comenzile depăşesc de aproape patru ori tirajul ediţiei.

    Germanii au lansat o versiune reeditată de 2.000 de pagini a cărţii scrisă de Adolf Hitler, care cuprinde explicaţii şi comentarii pe marginea textului iniţial. Aceasta este prima ediţie republicată a cărţii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Financial Times.

    Insitutul de Istorie Contemporană din Munchen anunţă republicarea cărţii lui Hitler, cu 3.500 de adnotări, la care s-a lucrat timp de trei ani de către istorici.

    Drepturile de autor vor fi de domeniu public, începând cu anul 2016, odată cu împlinirea a 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler.

  • Star Wars: The Force Awakens a doborât recordul deţinut de Avatar în America de Nord

    Disney a anunţat că biletele vândute în Statele Unite şi Canada pentru cel mai recent film din seria Star Wars au generat până marţi seară încasări de 758,2 milioane de dolari şi că vor depăşi cu certitudine după proiecţiile din cursul zilei de miercuri recordul de 760,5 milioane de dolari deţinut din anul 2009 de filmul Avatar.

    Tot miercuri, Star Wars: The Force Awakens a depăşit pragul de 800 de milioane de dolari din veniturile generate de vânzarea biletelor în afara Americii de Nord.

    Până acum, Star Wars a doborât peste 40 de recorduri de box office, potrivit boxofficemojo.com. Printre acestea se numără cea mai de succes lansare internaţională (528 milioane dolari) şi mai multe recorduri pe continentul nord-american: cele mai mari încasări într-o singură zi (119 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de vineri (119 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de duminică (60 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de luni (40 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de marţi (37 milioane dolari), filmul care ajunge cel mai repede la 100 de milioane de dolari (1 zi), 200 de milioane de dolari (2 zile), 500 de milioane de dolari (10 zile).

    La nivel global, Star Wars: The Force Awakens a generat vânzări de bilete de 1 miliard de euro în doar 12 zile; în comparaţie, Avatar a atins acest prag după 17 zile.

    Singurul prag important pe care Star Wars îl mai poate trece este cel deţinut tot de Avatar, şi anume cele mai mari încasări din istorie. Avatar, lansat în 2009, deţine primul loc cu încasări de 2,77 miliarde dolari, urmat de Titanic (2,19 miliarde dolari), Jurassic World (1,66 miliarde dolari) şi Star Wars: The Force Awakens (1,55 miliarde dolari).

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

    Ideea unui guvern de tehnocraţi a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub aşteptări, prima soluţie este cea a unui guvern de specialişti neafiliaţi politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicaţi într-un scandal, dată fiind apartenenţa lor politică, soluţia oferită este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Acesta a fost cazul şi în luna noiembrie, după ce Victor Ponta şi-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deşi PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, preşedintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Ştirea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloş un profesionist neafiliat politic.
    Şi presa internaţională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mişcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocraţi proeuropeni“, au scris cei de la Agenţia France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloş, care are un an la dispoziţie pentru a-şi demonstra abilităţile în faţa cetăţenilor încă şocaţi de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupţiei endemice“. Şi Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

    „Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al ţării, condus de premierul Dacian Cioloş“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloş, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morţi, eveniment care a declanşat o campanie de proteste sub sloganul «corupţia ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri şi spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

    Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloş au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniştri. Cioloş a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătăţii, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spaţiul public. Mai exact, după anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

    Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeaşi decizie şi în cazul Ministerului justiţiei: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiţiei din guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloş pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestaţia slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunităţi.
    Programul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloş a luat în calcul şi faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradiţional, la creşterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral”.

    Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite şi de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care deţin funcţii de ministru au fost aşezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloş a adăugat că fotografia de grup a miniştrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate“, a spus el.

    Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunţat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacţie de aprobare din partea societăţii civile, Dacian Cioloş a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoţilor vor creşte şi că statul va sprijini investiţiile importante ale Bisericii. Finanţele mai arată că guvernul finanţează în continuare lăcaşurile de cult româneşti de peste graniţe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

    Guvernul Cioloş a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creştere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe lichidităţi.

    Prima lună de activitate a guvernului de tehnocraţi nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloş şi ceilalţi specialişti din cel de-al 17-lea guvern al României.
     

  • Retrospectivă 2015: Falimentul anului

    A trecut un an şi jumătate de administrare specială a Astra, în care acţionarii nu au putut susţine majorarea capitalului social cu necesarul de 425 de milioane de lei şi nici nu au putut să atragă vreun investitor strategic care să aducă banii necesari supravieţuirii companiei, până când consiliul ASF a decis, la data de 26 august, închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizaţiei de funcţionare şi solicitarea intrării în procedură de faliment a societăţii Astra Asigurări. Autoritatea de Supra-ve-ghere Financiară (ASF) a pus astfel capăt unei istorii de 25 de ani, prin decizia de dizolvare a Astra Asigurări şi de deschidere a procedurii de faliment.

    Compania omului de afaceri Dan Adames-cu, controlată prin intermediul firmelor The Nova Group Investments Romania şi Epsilon Estate Provider, era până acum doi ani cel mai mare asigurător din piaţă, iar falimentul ei a lăsat 1.400 de angajaţi fără un loc de muncă şi 1,8 milioane de clienţi în incertitudine privind recuperarea integrală a despăgubirilor.

    Managementul defectuos al activităţii companiei, servirea anumitor interese personale sau de grup prin utilizarea activelor, precum şi raportarea distorsionată atât a performanţei financiare, cât şi a indicatorilor de pruden-ţia-litate, având ca efect crearea aparenţei de conformitate cu regulile în vigoare, sunt principalele cauze ce au condus la falimentul Astra Asigurări, potrivit raportului administratorului special al companiei, KPMG, analizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Tribunalul Bucureşti a amânat de mai multe ori luarea unei decizii privind falimentul Astra Asigurări, dar a aprobat la începutul lunii decembrie cererea de faliment a companiei printr-o decizie care nu este însă definitivă. Pe 16 decembrie, KPMG Restructuring, lichidatorul judiciar provizoriu al Astra Asigurări, a anunţat că a iniţiat elaborarea strategiei de lichidare a patrimoniului societăţii de asigurare.  Fondul de Garantare a Asiguraţilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor şi de plată a acestora, va începe însă plăţile numai după o decizie definitivă a instanţei. Astra Asigurări avea, la finalul lunii iunie 2,5 milioane de poliţe valabile, potrivit ASF.
    Decizia fermă a ASF a reprezentat o lovitură puternică de imagine asupra pieţei locale de asigurări şi a zguduit şi mai mult încrederea asiguraţilor, şi aşa redusă, în companiile locale de asigurări; dar a avut şi efecte concrete, precum creşterea preţului pentru poliţele auto RCA. După falimentul Astra, prima medie pentru poliţele de răspundere civilă auto a crescut cu peste 15%, o creştere semnificativă înregistrându-se pe segmentul transporturilor, unde o poliţă a ajuns să fie în prezent de două-trei ori mai scumpă.

    Ca urmare a falimentului Astra, dar şi a noilor standarde din domeniu, care obligă la majorarea capitalului firmelor de asigurări, tarifele RCA vor creşte anul viitor, creşterea fiind estimată de reprezentanţii companiilor de asigurări la 15%. Astra se afla pe poziţia  a treia în clasamentul asigurătorilor locali, loc ocupat în prezent de Groupama, cu prime brute subscrise în valoare de 579 de milioane de lei pentru perioada ianuarie-septembrie. Allianz-Ţiriac este în considerare liderul pieţei, cu subscrieri de aproximativ 770 de milioane de lei în primele nouă luni ale acestui an şi în creştere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania este urmată de Omniasig, cu afaceri de 694 de milioane de lei în aceeaşi perioadă. Falimentul Astra a adus în clasamentul primilor 10 asigurători de pe piaţa locală compania Uniqa, cu afaceri de 265 de milioane de lei în intervalul ianuarie septembrie. Cele 35 de societăţi de asigurare care activează pe piaţa locală (20 axate pe asigurări generale, opt – asigurări de viaţă şi 7 – activitate compozită) au raportat afaceri de 6,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu aproximtiv 7,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, motorul pieţei fiind în vânzările mai mari de poliţe auto obligatorii (RCA) şi unit-linked.

    Până acum gradul de intermediere a brokerilor de asigurări a ajuns la 59,33%, cu o valoare totală a primelor brute intermediate de 3,75 de miliarde de lei; în creştere cu 13,59% faţă de anul trecut. Clasamentul brokerilor de asigurare este condus de Safety Broker (270 de milioane de lei), Marsh (242 de milioane de lei) şi Transilvania Broker (200 de milioane de lei), potrivit ASF.

    Piaţa de asigurări va trece prin schimbări şi anul viitor, în contextul în care din 2016 intră în vigoare noile standarde de solvabilitate Solvency II, care urmăresc creşterea protecţiei asiguraţilor prin armonizarea reglementării şi supravegherii sectorului. Totodată, setul european de directive este conceput pentru a preveni acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar şi pentru a anticipa evoluţii nefavorabile din acest sistem.

  • Preţul petrolului s-a prăbuşit

    Momentul în care scăderea se va opri nu se întrevede încă,posibilitatea fiind ca preţurile să scadă şi mai mult, poate chiar la 20 de dolari pe baril. Declinul este provocat de încetinirea creşterii economiei chineze, a doua mare economie a lumii, şi de supraoferta creată de livrările suplimentare provenite din America de Nord.

    Scăderea din ultima perioadă a fost alimentată de reuniunea din decembrie a statelor producătoare de petrol din OPEC, în frunte cu Arabia Saudită, care menţin producţia la 31,5 milioane de barili pe zi, peste plafonul maxim al organizaţiei, organizaţia refuzând să renunţe la strategia de a-şi proteja cota de piaţă prin preţuri mici.

    Atare mişcări erau greu de intuit la începutul anului, când barilul era cotat la 50 de dolari, oricum un preţ care nu mai fusese înregistrat din 2009. Motivele invocate pentru scăderea preţului erau atunci creşterea producţiei din Rusia şi din Irak; Rusia ajunsese la cel mai ridicat nivel de producţie de la destrămarea Uniunii Sovietice, până la 10,667 milioane de barili pe zi. Estimările analiştilor indicau scăderi, dar la niveluri, să le zicem suportabile, de 42 de dolari barilul în cazul Goldman Sachs (două săptămâni mai târziu estimările companiei mergeau spre 30 de dolari barilul). Agenţia Internaţională pentru Energie anticipa o creştere a preţurilor în a doua jumătate a lui 2015, mizând pe o reechilibrare a pieţei şi pe efectele, „marginale“ doar, ale creşterii producţiei de hidrocarburi din Statele Unite.

    Efectele scăderii preţurilor nu s-au lăsat aşteptate: Lukoil anunţa o scădere a investiţiilor din 2015 cu 10%, adică 1,5 miliarde dolari, concretizată prin reducerea cheltuielilor de rafinare şi prin blocarea noilor angajări, cât şi prin menţinrea dividendelor la nivelul anului 2014. Câteva zile mai târziu şi OMV anunţa reducerea investiţiilor pentru perioada 2015 – 2017, dar şi faptul că va rata ţinta de producţie stabilită la 400.000 de barili echivalent petrol pe zi.

    Piaţa a primit ceva semnale încurajatoare în mai, când China devenea cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, devansând pentru prima oară Statele Unite, analiştii apreciind că achiziţiile se vor menţine la un nivel ridicat în pofida ritmului mai lent de creştere al economiei chineze. Importurile de petrol ale Chinei au atins în aprilie un nivel record de aproape 7,4 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 7,2 milioane de barili pe zi înregistrat de importurile Statelor Unite. „Poziţia de cel mai mare importator de ţiţei va conferi Chinei mai multă influenţă. Angajamentul Chinei în Orientul Mijlociu va cotinua să se schimbe, nu va mai fi un jucător minor“, a declarat Philip Andrews-Speed, director pentru cercetări în domeniul securităţii energiei la National University of Singapore. În ultimul deceniu, producătorii de petrol din întreaga lume şi-au schimbat în mod fundamental rutele comerciale, în condiţiile în care importurile SUA au scăzut de la peste 10 milioane de barili pe zi în urmă cu 10 ani la circa 7 milioane de barili pe zi în prezent, în timp ce importurile Chinei au crescut de şapte ori.

    La jumătatea anului marile grupuri petroliere anunţau că au redus cheltuielile pentru noi proiecte cu 200 de miliarde de dolari, în cadrul unor măsuri urgente menite să protejeze investitorii de scăderea preţurilor. Era vorba de amânarea a 46 de proiecte mari de petrol şi gaze cu rezerve cumulate de 20 de miliarde de barili echivalent de petrol, mai mari decât rezervele dovedite ale Mexicului. Între companiile care amână marile planuri de producţie în aşteptarea scăderii costurilor se aflau şi BP, Royal Dutch Shell, Chevron, Statoil şi Woodside Petroleum.

    Alte estimări indicau că industria petrolului are nevoie de 500 de miliarde de dolari pentru ca producătorii să îşi poată plăti datoriile. Numărul obligaţiunilor companiilor de petrol şi gaze cu randamente de cel puţin 10% s-a triplat în ultimul an, astfel încât 168 de firme din America de Nord, Europa şi Asia înregistrau astfel de datorii, iar raportul dintre datoriile nete şi profiturile companiilor se află la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Piaţa suprasaturată a împins preţurile, spre finalul anului, la minimele ultimilor 11 ani, la niveluri comparabile cu cele din 2004, când au început discuţiile despre un super-ciclu al pieţei mărfurilor. Producţia de petrol a OPEC se află la niveluri maxime încă de anul trecut, statele membre încercând să scoată de pe piaţă producătorii concurenţi care înregistrează costuri mai mari de producţie, cum sunt cei care exploatează zăcăminte de şist din SUA.

     

  • “Star Wars: Trezirea Forţei”, cel mai bun debut din istoria box office-ului nord-american

    “Star Wars: Trezirea Forţei”, a doborât recordul de încasări în primul weekend de proiecţii în Statele Unite şi Canada, înregistrând cel mai bun debut din istoria box office-ului nord-american, cu 238 de milioane de dolari. Filmul, regizat de J.J. Abrams, a depăşit precedentul record, deţinut de “Jurassic World” (208,8 milioane de dolari), lansat pe marile ecrane în luna iunie.

    Filmul nu a reuşit să învingă “Jurassic World” pe plan mondial, înregistrând 517 milioane de dolari în weekendul premierei faţă de 524,9 milioane de dolari în cazul peliculei cu dinozauri; explicaţia este în lansarea mai târzie a Star Wars în China, pe 9 ianuarie 2016.

    Citiţi mai multe despre fenomenul Star Wars

    Cu  57 de milioane de dolari, “Star Wars: Trezirea Forţei” doborâse deja un prim record, cel al încasărilor pentru o primă seară de proiecţii pe ecranele nord-americane, deţinut până la momentul respectiv de ultimul film din seria “Harry Potter”, cu 43,5 milioane de dolari.

    “Star Wars: Trezirea Forţei” este o continuare a faimoasei saga creată de George Lucas, iar acţiunea se petrece la 30 de ani distanţă de cea din episodul al şaselea al seriei, “Războiul Stelelor: Întoarcerea lui Jedi”, lansat în 1983. Luke Skywalker, ultimul maestru Jedi, a dispărut, însă el trebuie neapărat să fie găsit pentru a salva galaxia de acţiunile maleficului Prim Ordin, organizaţia ce a înlocuit Imperiul Galactic. Prinţesa Leia, devenită general, îl trimite pe pilotul de vânătoare Poe Dameron într-o misiune specială, cu obiectivul de a-l găsi pe Luke Skywalker. El se va întâlniîn această misiune cu tinerii Finn şi Rey. Din distribuţia celui de-al şaptelea episod al francizei fac parte, între alţii, Harrison Ford, Daisy Ridley, Carrie Fisher, Mark Hamill, Adam Driver, Peter Mayhew, Gwendoline Christie, Oscar Isaac şi Simon Pegg.

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.