BusinessMagazin

Tag: extindere

  • IKEA, vanzari de 100 mil. euro in anul fiscal incheiat la 31 august 2008

    De la lansarea primului catalog, la inceputului lui septembrie anul trecut, si pana la sfarsitului lui august anul acesta, IKEA a vandut, prin magazinul sau situat in parcul de retail Baneasa, peste 12 milioane de produse, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acesteia.

     

    Dintre acestea, 60% au fost articole de mobilier, iar restul – accesorii si decoratiuni pentru casa. Din categoria mobilierului, cele mai bine vandute produse au fost dulapurile si bibliotecile, iar din cea a accesoriilor si decoratiunilor, cele mai cautate au fost becurile economice, pernele si pilotele.

     

    In primul an de functionare pe piata romaneasca (martie 2007-martie 2008), compania a realizat un volum de vanzari de 87 de milioane de euro, cu mult peste estimarile initiale, care vizau o valoare de 40 de milioane de euro. In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end.

     

    Compania are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.

     

    Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.

     

  • IKEA, vanzari de 100 mil. euro in anul fiscal incheiat la 31 august 2008

    De la lansarea primului catalog, la inceputului lui septembrie anul trecut, si pana la sfarsitului lui august anul acesta, IKEA a vandut, prin magazinul sau situat in parcul de retail Baneasa, peste 12 milioane de produse, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acesteia.

     

    Dintre acestea, 60% au fost articole de mobilier, iar restul – accesorii si decoratiuni pentru casa. Din categoria mobilierului, cele mai bine vandute produse au fost dulapurile si bibliotecile, iar din cea a accesoriilor si decoratiunilor, cele mai cautate au fost becurile economice, pernele si pilotele.

     

    In primul an de functionare pe piata romaneasca (martie 2007-martie 2008), compania a realizat un volum de vanzari de 87 de milioane de euro, cu mult peste estimarile initiale, care vizau o valoare de 40 de milioane de euro. In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end.

     

    Compania are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.

     

    Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.

     

  • Coldwell Banker a investit 300.000 de euro in doua noi agentii

    “Asa-zisa criza imobiliara este, de fapt, tendinta de maturizare a pietei. Cumparatorii au inceput sa-si schimbe viziunea asupra modului de achizitionare, au devenit mai sofisticati, au nevoie de specialisti care sa le ofere solutii profesioniste. Cu siguranta, acest lucru va determina o selectie a dezvoltatorilor imobiliari si a serviciilor", considera Valentin Ilie, CEO si actionar al companiei.

     

    Cele doua sucursale – Coldwell Banker Banu Manta si Coldwell Banker Unirii, se adauga celor sapte sucursale existente deja, dintre care patru se situeaza in tara.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre companiile imobiliare specializate pe segmentul rezidential.
     

     

  • IKEA vizeaza afaceri de 120 mil. euro pana in 2010

    In conditiile in care numai in primul an de functionare retailerul suedez a realizat pe piata romaneasca vanzari de 87 de milioane de euro, este posibil ca previziunile sa fie depasite, avand in vedere si extinderea retelei de magazine in provincie si in Bucuresti. Astfel, companie are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. Pentru moment, reprezentantii companiei nu au dorit sa ofere informatii cu privire la posibila achizitionare de terenuri pentru viitoarele magazine, acestia precizand ca pentru amplasarea lor este preferata varianta unui parc de retail, fara a o exclude insa si pe cea a unui “amplasatament izolat”.

     

    Compania a investit 1,3 milioane de euro in lansarea noului catalog de produse valabil pentru perioada septembrie 2008 – august 2009, care va fi distribuit in 950.000 de exemplare in Bucuresti si in orasele limitrofe acestuia. Noul catalog prezinta cu 30% mai multe produse si cu 90 de pagini in plus fata de precedentul, in el fiind incluse aproximativ 8.000 de “familii” de produse. Eficientizarea costurilor logistice a determinat ieftinirea a 6-7% dintre produsele deja prezente in catalogul anterior, potrivit informatiilor reprezentantilor IKEA.

     

    In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end. In fiecare luna, IKEA vinde 1,1 milioane de produse, dintre care cele mai solicitate pana acum au fost produsele de uz casnic pentru bucatarie.

     

    Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ un miliard de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.

     

    In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.
     

  • Celelalte fete ale Facebook








    Mark Zuckerberg, tanarul care a infiintat la doar 22 de ani reteaua sociala Facebook, in 2004, cocheteaza de mai multa vreme cu ideea de a-si creste prezenta in unele tari europene sau asiatice, dar pana acum si-a tot amanat planurile, pentru a-si consolida pozitia in interiorul granitelor SUA, unde competitia cu rivalul MySpace este tot mai stransa.




     

    O prima initiativa a luat-o Zuckerberg la inceputul acestui an, cand a lansat o invitatie in randul membrilor retelei, cu scopul de a gasi cativa voluntari pentru traducerea paginilor Facebook in orice limba straina, de la italiana, portugheza sau spaniola si pana la mandarina. Iar la scurt timp a lansat cate o versiune a retelei sociale in limba germana, franceza si spaniola. Dar americanul nu se multumeste numai cu atat, planurile sale urmarind ca reteaua lui sa fie disponibila in cat mai multe limbi straine.

     

    Germania este o piata pe care Facebook a ajuns sa o cunoasca indeaproape, in special prin prisma concurentei cu reteaua nemteasca StudiVZ, care a atras pana acum peste sase milioane de utilizatori. Disponibila si in franceza, italiana si poloneza, reteaua mai are inca patru milioane de utilizatori si in alte tari europene, precum Austria sau Elvetia, popularitatea ei fiind tocmai motivul pentru care grupul Hotzbrink, actualul proprietar al StudiVZ, a cumparat in 2006 reteaua de la fondatorii sai pentru o suma de aproximativ 110 milioane de dolari (aproape 70 de milioane de euro).

     

    Dar nu competitia in sine este cel mai ingrijorator lucru pentru Zuckerberg, ci faptul ca StudiVZ este de fapt o copie aproape fidela a Facebook. Singura diferenta semnificativa este culoarea rosie predominanta in locul celei albastre; in rest, reteaua nemteasca foloseste aceeasi structura si design adoptate initial de Facebook, asemanari care l-au determinat in urma cu mai putin de doua saptamani pe Mark Zuckerberg sa actioneze in justitie StudiVZ pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

     

    “Acuzatiile sunt nefondate din punctul nostru de vedere. Pe internet exista o multime de retele sociale si, evident, Facebook nu este nici prima, nici ultima”, a comentat Marcus Riecke, directorul executiv al StudiVZ, cand a aflat acuzatiile care i s-au adus companiei sale. “Acum ca a constatat ca nu prea are sanse de extindere in Germania, Facebook incearca de fapt sa ne impiedice pe noi sa ne dezvoltam printr-o decizie a justitiei.”


    Mark Zuckerberg isi sustine insa punctul de vedere, argumentand ca este destul de evident ca StudiVZ este un “produs contrafacut”, avand la baza modelul Facebook. Iar pentru prejudiciile aduse prin furtul de proprietate intelectuala, se asteapta ca reteaua germana sa-i plateasca despagubiri, desi suma nu a fost specificata.

     

    StudiVZ este numai una dintre primele zece cele mai profitabile clone ale Facebook din lume, problema in acest sens fiind mult mai veche, iar pe langa cele cateva afaceri cunoscute, exista zeci de antreprenori care au sperat ca pot obtine faima si castiga bani frumosi pe seama unei idei copiate chiar fara a mai incerca sa-si creeze propriul concept de retea sociala, mai ales ca pentru Facebook au fost lansate inclusiv aplicatii software pe care oricine le poate folosi pentru a-si concepe propria clona a retelei.

     

    Compania Agriya Infoway din India vinde cu 400 de dolari (250 de euro) o asemenea aplicatie, denumita Kootali, prin care pot fi copiate in amanunt designul si functionalitatile Facebook pe o alta pagina de internet. “In ultimele sase luni, aplicatia a fost vanduta in 50 de exemplare, in timp ce alte cateva sute au fost distribuite in mod ilegal, prin intermediul retelelor de piraterie software”, spune Aravind Kumar, directorul tehnic al Agriya Infoway. Totusi, compania nu isi face griji ca ar putea incalca legea prin vanzarea aplicatiei care copiaza Facebook. “Atat timp cat nu am furat continutul sau imaginile Facebook, ci le-am creat pentru clientii nostri, nu am gresit cu nimic”, sustine Kumar.

     

    Clientii despre care vorbeste, in cea mai mare parte site-uri necunoscute precum FaceClub.com sau Umicity.com, nu sunt insa o amenintare foarte mare pentru Facebook. “O problema este mai degraba aplicatia software a Agriya Infoway si altele de acest gen”, considera Jeremiah Owyang, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Forrester Research. Cu alte cuvinte, nu platforma software este avantajul principal al Facebook, mai ales ca orice doritor o are la indemana, ci baza de peste 30 de milioane de vizitatori unici care ii acceseaza paginile in fiecare luna. Numai ca in tarile unde Facebook nu este prezenta, aceste copii au sanse mai mari sa castige utilizatori, lucru care s-a si intamplat. Dincolo de exemplul Germaniei, clone ale Facebook exista si in Rusia, China sau Australia.




  • Mai ieftin ca-n China




    Canon a renuntat sa-si mai extinda fabricile din China sau sa ridice altele noi si, in loc, isi va dubla – pana la 8.000 – numarul de angajati de la o fabrica din afara capitalei Vietnamului, Hanoi. In apropiere, Nissan isi extinde un centru de inginerie mecanica. Hanesbrands, compania de lenjerie intima cu sediul in Winston-Salem, California de Nord, construieste si ea doua fabrici in aceasta regiune, la fel ca si Texhong Textile Group din Shanghai.








     

    O lunga lista de ingrijorari in privinta Chinei sta in spatele acestei tendinte: inflatie, penurie de forta de munca si de energie, o moneda in continua apreciere, politici guvernamentale in schimbare, chiar si posibilitatea unor tulburari sociale de amploare intr-o buna zi. Dar cea mai importanta dintre ele e ca salariile din China cresc cu 25% pe an in dolari, in multe domenii, si China nu mai e asa un chilipir.

     

    Companiile folosesc strategia “China plus unu” ca sa reduca riscurile de supradependenta de fabricile dintr-o tara. Corporatiile multinationale “iau in calcul toata lumea si vor sa mentina un echilibru” intre China si alte state, spune Edward Kang, directorul executiv de la Ever-Glory International, un producator de articole sportive din Nanjing, China. Ever-Glory, care vinde catre Wal-Mart, construieste la randul sau o fabrica in Vietnam.

    Companiile care mai raman in China cauta cu disperare sa tina costurile sub control. “Ne vom pastra capacitatea din China, dar vom creste gradul de automatizare si vom reduce numarul angajatilor”, spune Laurence Shu, directorul financiar al companiei Texhong din Shanghai, unul dintre cei mai mari producatori de articole textile din bumbac si elastan. Ca sa scada costurile cu forta de munca, Hanesbrands construieste o fabrica intens automatizata in Nanjing. Dar compania mai construieste o alta fabrica in Vietnam, pe langa cea pe care a cumparat-o aici, si inca doua in Thailanda. 

     

    Gerald Evans, presedintele pentru livrari globale la Hanesbrands, spune ca, in comparatie cu China, “in Vietnam si in Thailanda am gasit mai multa disponibilitate imediata atat pentru teren, cat si pentru forta de munca”. Hanesbrands va muta o parte din productie din Mexic si America Centrala catre Asia.

     

    In China, unde zonele rurale nu prea mai abunda in tineri muncitori apti de lucru pe care sa-i trimita fabricilor, salariile au crescut cu peste 10% pe an pentru multi dintre cei de pe linia de productie. Iar pentru muncitorii calificati, precum tehnicienii mecanici, salariile cresc si mai repede.

     
    Trebuie spus insa ca, desi companiile cauta alte locuri ca sa-si fabrice produsele, se lovesc si in alte parti de economii supraincalzite: in Vietnam, spre exemplu, inflatia a fost de 25,2% in mai. Totusi, pe de alta parte, China incepe sa renunte la obiceiul de a percepe impozite reduse de la companiile detinute de straini, in timp ce Vietnamul inca le ofera investitorilor un impozit zero pentru primii patru ani si o reducere la jumatate a impozitului standard de 10% pentru urmatorii zece ani.
     

    In provinciile de pe coasta, cu acces rapid la porturi, chiar si muncitorii necalificati castiga acum 120 de dolari pe luna la 40 de ore lucrate saptamanal, iar adesea sensibil mai mult. Muncitorii din fabricile vietnameze castiga cam 50 de dolari pe luna la 48 de ore lucratoare in fiecare saptamana, inclusiv sambata.

     

    Texhong estimeaza ca pentru fiecare lucrator chinez din domeniul textilelor, costurile medii cu forta de munca vor creste cu 16% in acest an, incluzand aici cresterile in costurile cu beneficiile suplimentare, comparativ cu cele 12%, cu cat au crescut anul trecut. Noile reglementari fac mai dificil pentru companii sa evite plata beneficiilor, precum contributiile la fondurile de pensii, crescand si mai mult costurile cu forta de munca. Cand aceste cresteri se combina cu o moneda care se apreciaza fata de dolar cu un ritm anual de pana la 10%, costurile cu forta de munca in China urca pana la 25% pe an sau chiar mai mult. Iar inflatia in China – peste 8% in februarie, martie si aprilie si 7,7% in mai – indica perspectiva ca aceste costuri sa creasca si mai mult in curand.

     

  • Shopping City Sibiu se extinde cu 35.000 mp

    Shopping City Sibiu va include, dupa finalizarea procesului de extndere, un hypermarket Carrefour de 12.000 mp, un operator de mobila Mobexpert de 7.740 mp, un Flanco World cu o suprafata de 1.000 mp, un Proges (1 200 mp), galeria comerciala Promenada Mall urmand sa fie extinsa de asemenea cu 3.000 de metri patrati.

     

    Parcul de retail va fi unul din cele mai ample dupa finalizarea extinderii, cu doua hypermarkert-uri – Real si Carrefour, doi operatori de mobila – Mobexpert si Mobilia, doi operatori de bunuri electronice si electrocasnice – Media Galaxy si Flanco, un operator de bricolaje – Baumax, si un mall – Promenada Mall. In plus, Shopping City Sibiu detine o unitate exterioara de retail de 4.000 mp care ii are chiriasi pe Hervis Sport, Takko Fashion, Deichmann si New Yorker.

     

    “Extinderea Shopping City Sibiu va aduce un mare avantaj parcului de retail, oferind clientilor o singura destinatie pentru toate nevoile de shopping ale acestora", a declarat Michael Gingrich, regional asset manager al Argo Real Estate. Agentul exclusiv de inchiriere a parcului de retail a fost Cushman & Wakefield Activ Consulting, reprezentantii companiei de consultanta declarand ca noua galerie este inchiriata in proportie de 80%.

     

    Suprafata totala a parcului de retail va ajunge la 85.000 mp inchiriabili cand toate extinderile vor fi finalizate. Investitia totala Argo Real Estate pentru aceasta extindere este estimata la 34 milioane de euro
     

  • Carrefour deschide al 14-lea hipermarket

    Magazinul are o suprafata de vanzare de 7.400 mp si este situat la intrarea in Pitesti, la nodul de legatura dintre autostrada Bucuresti-Pitesti si DN 65. Centrul comercial care il gazduieste, Jupiter City, are o suprafata de 40.000 mp si include o vasta galerie comerciala.

    Investitia in hipermarketul Carrefour Pitesti a fost de aproximativ 20 de milioane de euro. Astfel, au fost create 450 noi locuri de munca, iar de la infiintarea sa, Carrefour Romania a facut deja peste 8.000 de angajari in hipermarketuri si are peste 1.000 de angajati in supermarketurile Carrefour Express.

    Carrefour este lider pe formatul de hipermarket in Romania, realizand in 2007 o cifra de afaceri de 866 milioane de euro, cu o crestere de 42,2% fata de 2006. In 2008, Carrefour se asteapta sa depaseasca 1 miliard de euro, cifra de afaceri.
     

  • Plaza Romania se extinde

    Extinderea Plaza Romania consta in construirea unui etaj suplimentar deasupra supermarketului G’market. Suprafata G’Market va fi redusa, permitand introducerea unui nou magazin de dimensiuni mari. De asemenea, va fi construit un nou mezanin in acelasi sector, care va fi accesibil de la primul etaj, amplasarea unor magazine urmand sa fie schimbata.

     

    “Prin extinderea centrului comercial dorim sa oferim clientilor nostri o mai mare varietate de magazine si de servicii, iar renovarea acestuia va face ca experienta vizitarii centrului comercial sa fie una cat mai placuta. Dupa extensie, mixul de magazine va fi imbunatatit prin adaugarea a peste 30 de magazine noi.”, a declarat directorul general Anchor Grup, Ibrahim Paksoy.

     

    Centrul comercial va fi complet renovat, traficul urmand sa fie asigurat orizontal, dinspre nivelul sectorului de restaurante şi vertical, prin instalarea unor scari rulante la parter şi la etajul unu, conducand spre zona extinsa. Lucrarile la extensia Plaza Romania au inceput, urmand sa fie incheiate in acest an in timp ce partea extinsa a centrului comercial isi va primi vizitatorii la inceputul anului viitor.
     

     

  • Ne mutam la Bucuresti

    "Cand am venit pentru prima oara in Romania, in 1993, comertul modern aproape ca nu exista. Am vazut doar cateva supermarketuri in Bucuresti, unul era detinut de un grec, iar restul erau complet dezorganizate", isi aminteste Philippe Lavalard, presedintele grupului CDE France, proprietarul lantului de supermarketuri Interex din Romania.

    La acel moment, a sesizat imensul potential pe care tara il oferea retailerilor, dar prioritatile la nivel international erau altele, asa ca intrarea pe piata romaneasca a fost amanata pana in 2002. In zona, accentul a fost pus pe Polonia si pe Bosnia, cu un potential mult mai mare.

    In 2005, cand s-a intors in Romania, Lavalard a fost uimit de imensa schimbare petrecuta in doar 12 ani. "Tara si-a revenit cu o viteza uimitoare, dar continuu sa cred ca s-a pus prea mare accent pe mediul urban in defavoarea localitatilor de la tara", spune seful CDE. "Daca ne gandim la beneficiile agriculturii si ale industriei, cred ca mediul rural are un potential inca nevalorificat."

    CDE Romania Interex (CDE – La Compagnie de Distribution EuropZenne) este un operator de retail ce face parte din grupul francez IntermarchZ, Groupement des Mousquetaires. Istoria lui a inceput in urma cu aproape patru decenii, cand 75 de distribuitori francezi independenti s-au grupat in jurul lui Jean-Pierre Le Roch sub sigla EX, redenumita IntermarchZ (ITM), Les Mousquetaires de la Distribution. In 2006, grupul era prezent in 10 tari, avea 4.000 de magazine, 46 de baze logistice si o cifra de vanzari de 31,5 miliarde de euro.

    Expansiunea francezilor in zona Balcanilor a inceput in 1999, Interex fiind acum prezent in Serbia, Bosnia si Romania. Primul punct de vanzare din Romania a fost inaugurat in aprilie 2002, la Ploiesti, in urmatorii ani fiind deschise alte 10 magazine, dintre care cel mai recent in acest an, la Barlad. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 98 de milioane de euro, francezii estimand o crestere de pana la 138 de milioane de euro anul acesta, despre care se spera ca va aduce si trecerea pe profit.

    Cei mai mari operatori de supermarketuri din Romania, dupa valoarea vanzarilor, sunt la ora actuala Billa (grupul Rewe, cu afaceri de 1,34 mld. euro in 2007), Mega Image (grupul Delhaize), recent consolidat prin preluarea retelei La Fourmi, si Carrefour, intrat in segmentul supermarketurilor prin achizitia Artima. Desi recunosc ca au intampinat probleme in cei sase ani de cand sunt in Romania, reprezentantii Interex au decis sa investeasca in jur de 110 milioane de euro (fonduri provenite din surse interne ale companiei-mama) in remodelarea vechilor spatii si in deschiderea altor 40 de magazine pana in 2012.

    Investitia medie pentru un magazin variaza de la 2,7 la 4,5 milioane de euro, in functie de costurile cu spatiul (inchiriat sau cumparat), iar suprafata medie este de circa 2.500 mp. Grupul nu exclude extinderea prin cumpararea unei retele romanesti de magazine, insa t decizie finala nu a fost inca luata. Lavalard recunoaste ca si Interex a primit nenumarate oferte de cumparare, dar sustine ca firma nu este de vanzare.

    Din noua strategie a companiei face parte si recenta mutare a sediului central al companiei din Ploiesti la Bucuresti. "Cea mai mare dorinta a noastra este sa deschidem un magazin in Capitala nu mai tarziu de 2009", spune Stanislas Mainfroy, secretar general al Interex Romania. ÒInca nu ne-am decis asupra unei zone din Bucuresti, dar colaboram cu dezvoltatorii pentru a gasi un loc care sa corespunda tuturor criteriilor noastreÓ, explica Philippe Lavalard. Francezii sunt optimisti si cred ca in Bucuresti inca mai exista posibilitati de crestere pe piata.

    Reprezentantii Interex incearca sa explice de ce pana acum n-au izbutit sa realizeze profit prin faptul ca au ajuns pe piata din Romania mai tarziu decat competitorii. "In plus, dificultatile au tinut de cadrul juridic si administrativ, care nu favorizeaza dezvoltarea rapida. Iar cresterea nejustificata a preturilor terenurilor reprezinta un alt factor care franeaza dezvoltarea in general", considera Lavalard.

    Totusi, francezul se declara optimist: "In Franta, eu locuiesc intr-un oras cu 12.000 de locuitori, unde exista doua hipermarketuri, doua supermarketuri si un discounter. Cu siguranta e un mediu saturat, e o consecinta a expansiunii comertului modern, dar sunt sigur ca piata se va autoregla".

    In celelalte tari in care opereaza, Groupement des Mousquetaires reprezinta o grupare independenta, alcatuita din circa 1.200 de proprietari de magazine. Chiar Philippe Lavalard este proprietarul unui spatiu de vanzare in orasul sau natal din Franta. ÒIncercam sa dezvoltam filozofia preturilor mici si sa o exportam in tari suficient de mature din punctul de vedere al comertului intern", sustine el.