Citiţi şi: Adolescenţii care vor reprezenta România următoarelor generaţii
Tag: educatie
-
Împrumut BIRD pentru un program prin care absolvenţi de liceu să fie convinşi să urmeze universităţi
Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de 20 de ani, rambursabil într-o singură tranşă, la 1 noiembrie 2034, cu o dobândă EURIBOR la şase luni, plus marja variabilă, conform unui memorandum aprobat, miercuri, de Guvern.
Perioada de implementare a programului va fi de circa şapte ani, data limită de tragere a sumelor împrumutului fiind 31 decembrie 2022.
Proiectul vizează stimularea absolvenţilor de învăţământ secundar superior (liceu) de a-şi continua studiile în învăţământul terţiar (învăţământ superior sau alte forme de învăţământ postliceal), prin intervenţii la nivelul şcolilor (asigurarea de granturi, ore de remediere şi tutoriat, consiliere, meditaţii, activităţi extracurriculare), intervenţii sistemice (revizuiri ale programei şcolare, formarea cadrelor didactice, îmbunătăţirea condiţiilor de predare), precum şi intervenţii la nivelul universităţilor şi programe de vară, vizând sprijinirea studenţilor cu risc de abandon.
-
Lider sindical despre comisiile anticorupţie din şcoli: De ce nu şi la Minister sau la inspectorate?
Giani Leonte arată, într-un comunicat de presă transmis marţi, că Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a constatat că nu sunt suficiente comisiile existente în unităţile de învăţământ şi ”a mai inventat una”, respectiv comisia anticorupţie, liderul sindical susţinând că aceasta este inutilă şi birocratizează excesiv educaţia.
“Dacă Ministerul Educaţiei crede că o astfel de comisie e utilă, mă întreb de ce nu a dispus înfiinţarea unei comisii anticorupţie şi la nivelul ministerului şi inspectoratelor şcolare. De ce, din nou, se loveşte pe la spate în şcoli şi birocratizăm excesiv educaţia? Hai să înfiinţăm un post de poliţie în fiecare şcoală că să creştem calitatea actului educaţional!”, susţine liderul Alianţei Sindicatelor din Învăţământ din judeţul Suceava.
El a menţionat că sunt legi organice care condamnă corupţia şi nu înţelege rostul pentru o asemenea comisie.
“Cine verifică activitatea acestei comisii? O altă comisie?”, s-a întrebat liderul sindical sucevean, care consideră că demnitatea oamenilor din şcoli şi imaginea învăţământului românesc sunt grav afectate de această iniţiativă.
Liderul sindical adaugă că va solicita, prin intermediul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, ”renunţarea la constituirea acestei comisii aberante”.
Ministerul Educaţiei Naţionale a emis, în luna ianuarie, un ordin de aprobare a metodologiei ”privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate sau coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar”.
Potrivit acestui ordin, “în vederea realizării activităţilor de management al riscurilor de corupţie, şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale dispun, prin decizie, constituirea de comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie”.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, Mariana Drumea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că au fost transmise şcolilor din judeţ documentele privind metodologia de aplicare a ordinului şi că directorii şcolilor au fost informaţi cu privire la rolul şi activitatea acestor comisii.
“Suntem în etapa de identificare a riscurilor prin aplicarea unor chestionare pentru personalul angajat al şcolilor”, a spus Drumea.
Ea a arătat că în cele 220 de şcoli cu personalitate juridică din judeţ sunt în curs de constituire comisiile anticorupţie.
-
Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund
“Dacă aş fi fost vreodată jurnalist, aş fi încercat mereu să prezint omul, dincolo de eticheta de CEO sau de proprietar al unei firme. Omul este foarte important. Aş încerca să scriu şi să-l încurajez să vorbească nu doar despre afacere, ci şi despre momentele lui de îndoială, despre eşecuri, despre cum a învăţat din eşecuri, despre cum ar face lucrurile diferit dacă ar fi avut mai multă informaţie într-un anumit moment, aş încerca să adâncesc foarte mult dialogul şi înţelegerea.“
Mesajul lui Vasile Iuga, şeful PricewaterhouseCoopers România şi managing partner al PricewaterhouseCoopers pentru regiunea Europa de Sud-Est, transmis celor mai puternici executivi şi antreprenori în cadrul unei gale CEO Awards din octombrie 2013, venea în contextul unei discuţii despre eşecuri şi lucruri care ar fi putut fi făcute diferit. Iuga, premiat de Business Magazin în cadrul evenimentului, îşi reproşa că în tinereţe a iubit prea mult aviaţia – “unde am investit tot ce am avut mai bun în prima parte a vieţii“ -, deşi, spune el, ar fi trebuit să studieze dreptul, domeniu care i-ar fi asigurat cunoştinţe extrem de utile pentru cariera sa ulterioară. Iuga s-a alăturat PwC în 1991 şi în cei peste 20 de ani de carieră în domeniu a devenit unul dintre veteranii industriei de pe piaţa locală. Iniţial specializat în ingineria de aeronave, el a studiat, abia după venirea la PwC, ştiinţe economice, devenind pe rând auditor financiar, expert contabil şi evaluator. Discuţia despre lecţiile trecutului, învăţături şi lucruri care puteau fi făcute altfel este încă un subiect delicat şi puţin discutat de către reprezentanţii mediului de afaceri din România.
Cei mai importanţi oameni din business au dat de-a lungul timpului sfaturi din experienţa lor care arată că cel mai important lucru în perioada de creştere şi dezvoltare este să faci alegerile corecte. Liliana Solomon, fost CEO al Vodafone România, spunea la prima ediţie a Meet the CEO (cea mai importantă sursă de poveşti de business) că cel mai important lucru este contextul în care se dezvoltă un tânăr: „La 18 ani ai anumite interese – la 18 mă interesa tenisul, la 25 fizica, la 30 economia. De aceea nu poate să conteze atât de mult ce ai studiat. Contează aplicabilitatea a ceea ce ştii şi ce înţelegi. Am un prieten care spune: dacă te-ai născut prost, poţi să mori prost; dacă te-ai născut deştept, poţi să mori prost. Depinde mult ce faci de-a lungul vieţii – partea intelectuală contează foarte mult: cum eşti educat, la ce şcoli mergi, în ce companii lucrezi“.
La acelaşi eveniment, Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, completa în acelaşi context că o mare influenţă în viitorul unui tânăr o are familia: „Mi se pare foarte important să încep cu educaţia pe care am primit-o, în cei 7 ani de acasă. Eu am crescut într-o famile de clujeni, care ne-a crescut cu nişte principii destul de rigide: responsabilitate, disciplină, să duci bine lucrurile până la capăt. Educaţia este cel mai important lucru pe care ţi-l poate da familia – sunt elemente care reprezintă datele fundamentale ale formării noastre ca personalitate şi caracter. Asta mi-a determinat cariera: ulterior am învăţat economia în România, la facultatea de profil, iar apoi am încercat să înţeleg teoria economică prin studii de drept. Dreptul m-a ajutat foarte mult să înţeleg esenţa economiei, iar apoi mi-am completat educaţia în străinătate, la London Business School, cu un curs de Corporate Finance. Din acel moment s-a conturat cariera mea“.
Perioada 1990-2000, în care cea mai mare parte a comunităţii de business active astăzi a învăţat pe propria piele primele lecţii ale capitalismului, a fost una de studiat business de la zero, operând cu concepte abstracte precum strategii şi planuri pe termen lung sau reguli şi proceduri interne. Dintre oamenii care au învăţat printre primii business în România au fost aleşi Cei mai admiraţi CEO din România, un demers iniţiat în 2010, care a adus în faţa publicului, de-a lungul celor cinci ediţii, numele recunoscute şi confirmate chiar de către mediul de afaceri. Cei mai admiraţi sunt şi cei pe care mediul de business îi consideră demni de urmat, modele pentru domeniile lor de activitate şi lideri de la care tinerii pot învăţa. „Sfaturi pentru mine tânăr“ urmăreşte să fie o interfaţă de dialog între numele marcante din businessul românesc şi tinerii aflaţi în căutare de valori şi de repere.
La întrebarea „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi la vârsta de 20 de ani, având cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“ au răspuns Florin Talpeş, proprietar al Bitdefender, Raul Ciurtin, proprietar al Albalact, Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm, Dan Şucu, proprietar al Mobexpert, Mihai Marcu, acţionar majoritar al MedLife, Dragoş Petrescu, CEO al Trotter Prim, Wargha Enayati, fondator al Regina Maria, Elena Cremenescu, fondatoarea mărcii de cosmetice Elmiplant, Radu Florescu, CEO Centrade Saatchi & Saatchi România, Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast, şi Mircea Turdean, director general al Farmec.
-
Guvernul împrumută 200 milioane de euro de la BIRD pentru modernizarea învăţământului secundar
Avizul a fost acordat, în şedinţa de miercuri a Guvernului, printr-un memorandum.
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este parte a Băncii Mondiale.
Învăţământul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele V-VIII, iar învăţământul secundar superior cuprinde liceele.
Un studiu UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii) prezentat la sfârşitul anului trecut arată că România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025 dacă nu creşte investiţia în educaţie.
“Proiectul are scopul să contribuie la îmbunătăţirea tranziţiei de la sistemul educaţional secundar superior la cel terţiar şi creşterea gradului de absolvire a primului an de învăţământ superior. Beneficiari ai proiectului vor fi toate liceele din învăţământul de stat cu rată scăzută de absolvire a şcolii sau de promovare a examenului de bacalaureat, precum şi universităţi din sistemul de stat”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Vor fi asigurate granturi, asistenţă tehnică, instruire şi bunuri pentru intervenţii la nivelul liceelor (prin acordarea unor ore de remediere, meditaţii, consiliere, orientare profesională, activităţi extracurriculare, vizite de documentare, participări la competiţii, reţele intraşcolare, stagii de formare, achiziţii de bunuri) şi intervenţii sistemice (revizuirea programei şcolare, formarea cadrelor didactice, îmbunătăţirea platformei on-line pentru evaluări şi examene naţionale, elaborarea de materiale didactice digitale).
Guvernul estimează că de aceste activităţi vor beneficia 1.160 de licee din mediul rural şi urban, respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat.
-
Studiu al Comisiei Europene: 16 la sută dintre tinerii români de 18-24 ani nu au niciun fel de activitate
Potrivit celui mai recent raport publicat de CE privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială, 16 la sută dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază, nu urmează niciun curs de formare profesională şi nici nu sunt angajaţi, media în cele 28 de state membre fiind de 13 la sută.
De asemenea, raportul CE arată că în perioada 2007 – 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie (cu 40 la sută), urmată de Ungaria (30 la sută), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia şi Portugalia (cu aproximativ 20 la sută).
În 2013, în România, ca şi în Cipru, Bulgaria şi Letonia, doar 5 la sută din forţa de muncă ocupată era în sănătate şi asistenţă socială, aceasta fiind cel mai scăzut nivel din UE.
Tot pe ultimul loc se află România, alături de Letonia, Estonia, Polonia şi Cipru, şi în privinţa procentului din PIB alocat serviciilor de protecţie socială (servicii medicale, centre pentru copii, bătrâni etc.), acesta fiind de 5 la sută. Pe de altă parte, România a cunoscut, alături de Irlanda şi Bulgaria, cea mai mare creştere a sumelor alocate în sectorul protecţiei sociale (pensii, indemnizaţii de creştere a copilului, ajutoare de şomaj etc.), de 10 – 15 la sută pe an.
Una dintre principalele concluzii ale Analizei privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este că ţările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială şi care investesc în capitalul uman s-au dovedit a fi mai reziliente în faţa crizei economice.
Documentul subliniază necesitatea de a investi în dobândirea şi menţinerea de către lucrători a unor competenţe adecvate care să le sporească productivitatea.
“Crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă, iar consecinţele crizei îngreunează şi mai mult situaţia. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reforme structurale, precum şi măsuri de sprijinire a consumului şi a cererii. Avem nevoie de investiţii suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăţi educaţia, cursurile de formare şi măsurile de activare destinate cetăţenilor europeni, astfel încât aceştia să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii”, a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă Marianne Thyssen.
Analiza anuală privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este rezultatul unui studiu analitic al serviciilor Comisiei, bazat pe cele mai recente date şi lucrări de specialitate disponibile, iar concluziile sale stau la baza iniţiativelor Comisiei în domeniul ocupării forţei de muncă şi al politicii sociale.
-
Zeci de arestări după o manifestaţie în favoarea laicităţii în şcoli
Manifestaţia, organizată de sindicatele profesorilor, s-a desfăşurat în cartierul Kizilay, din capitala turcă.
Potrivit informaţiilor, 100 de persoane ar fi fost arestate, inclusiv liderul sindicatului Egitim-Is, Veli Demir.
Intervenţiile Partidului Justiţiei şi Dezvoltare (AKP), partidul islamo-conservator aflat la putere, în sistemul educativ au provocat furia opozanţilor care văd în aceasta o ameninţare împotriva caracterului laic al societăţii turce.
Guvernul a liberalizat recent portul vălului islamic în învăţământul secundar.
-
Educaţia, turismul şi administraţia publică – principalele domenii care ar putea fi ajutate de tehnologie în România
81% dintre români cred că tehnologia poate să îmbunătăţească viaţa oamenilor, în timp ce 75% dintre ei sunt de părere că tehnologiile noi şi accesul la internet pot contribui la creşterea economică a ţării, potrivit studiului „Networked Society” – „Societatea permanent conectată” iniţiat de compania de cercetare de piaţă Cult Market Research şi susţinut de Ericsson. Întrebaţi despre modurile concise în care tehnologia le-ar putea face viaţa mai bună, 60% dintre respondenţi sunt de părere că tehnologia le poate îmbunătăţi casa, în timp ce 44% cred că mijloacele de transport în comun ar putea fi îmbunătăţite. În plus, 30% dintre români sunt convinşi că tehnologia ar putea ajuta sistemul public de energie electrică şi tot 30% cred că aceasta ar putea conduce la dezvoltarea unor maşini mai performante.
Totuşi, există şi obstacole care ar putea împiedica tehnologia să aibă un impact pozitiv asupra vieţii private şi publice din România. În opinia românilor, printre acestea s-ar număra lipsa de interes a guvernului (53%), problemele legate de securitatea informaţiilor (48%) şi faptul că utilizatorii nu au cunoştinţele potrivite (45%).
În acelaşi timp, studiul a relevat faptul că 91% dintre românii intervievaţi folosesc internetul zilnic, iar 87% dintre ei îl utilizează pentru a accesa reţele sociale. Mai mult decât atât, românii folosesc în proporţţie de 68% un smartphone pentru a se conecta la internet, acesta fiind al doilea cel mai utilizat dispozitiv după laptop.
În ciuda popularităţii dispozitivelor mobile, românii nu sunt siguri dacă să aibă încredere să îşi împărtăşească datele personale cu ajutorul acestora. Astfel, doar 53% au încredere în aceste dispozitive şi 47% sunt reticenţi sau evită să îşi împărtăşească datele personale.
Educaţia (73%), turismul (70%) şi administraţia publică (67%) au fost identificate de către români ca fiind cele mai importante domenii în care tehnologia si conexiunea la internet ar putea fi benefică. În cazul educaţiei de pildă, românii cred că tehnologia ar putea facilita urmarea de cursuri la distanţă şi de la şcoli din străinătate (48%), dezvoltarea unor moduri de studiu non-tradiţionale (48%) şi oferirea accesului la servicii educaţionale mai multor oameni (44%). Cât priveşte administraţia publică, pentru români ar fi important ca tehnologia să reducă birocraţia (69%), să ajute la eliberarea mai rapidă a documentelor (60%) şi să permită plata online a tuturor taxelor (59%).
De asemenea, tehnologia ar putea avea un impact pozitiv semnificativ asupra serviciilor de sănătate prin accesul online la fişa pacientului (59%), o mai bună organizare a instituţiilor medicale (50%), dar şi prin monitorizarea de la distanţă a sănătăţii pacienţilor (41%).
Românii cred şi că viaţa urbană ar putea beneficia de pe urma noilor tehnologii. Astfel, locuitorii din oraşe ar putea avea acces la internet de oriunde (43%), iar tehnologia ar putea duce la creşterea potenţialului turistic al oraşelor (40%) şi la crearea de noi locuri de muncă (34%). Pe lângă acestea, 63% dintre respondenţi cred că tehnologia ar putea contribui la o mai bună organizare a traficului urban de pasageri, iar 54% dintre ei îşi doresc informaţii în timp real despre starea traficului şi a vremii, iar 47% vor să aibă posibilitatea de a achiziţiona bilete online sau de pe mobil.
Studiul „Networked Society” – „Societatea Permanent Conectată” s-a desfăşurat online şi telefonic, la nivel naţional, în perioada 1 septembrie – 21 septembrie, pe un eşantion de 1435 de respondenţi, considerat statistic reprezentativ pentru populaţia României.