BusinessMagazin

Tag: credite

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18,6 mld. lei
    cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional în 2011, reprezentând 3,2% din PIB, comparativ cu 3%, în anul 2010

    6,8 mld. euro
    deficitul de cont curent al UE în T2 2012, comparativ cu un deficit de 28,3 mld. euro în T2 2011

    873.213
    numărul de numere de telefon portate între reţele în cei patru ani de la lansarea portabilităţii în România, cele mai multe numere din alte reţele fiind atrase de Cosmote (195.349 de numere)

    3,5 mld. euro
    valoarea exporturilor FOB în august, raportat la importuri CIF de 4,5 mld. euro

    0,1%
    creşterea în septembrie faţă de august a soldului creditelor acordate firmelor şi populaţiei, la 230,8 mld. lei

  • Un număr de 15 bănci au împrumutat luni 5 miliarde de lei de la BNR

    Potrivit dealerilor, cererea este atât de ridicată întrucât unele bănci supralicitează în cadrul operaţiunii pentru ca în urma alocării pro-rata instituţiile să primească mai mulţi bani. BNR a anunţat luni că va acorda băncilor comerciale cel mult 5 miliarde lei, aceasta fiind a doua săptămână consecutiv când banca centrală plafonează suma cu care împrumută instituţiile de credit prin operaţiuni repo. Banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Şase luni pe baricade: băncile rezistă

    Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.

    Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.

    Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.

    A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.

    A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.

    A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.

    Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,77 mld. lei
    valoarea totală a cheltuielilor pentru inovare ale companiilor în anul 2010, în care ponderea cea mai mare (69,1%) au avut-o cheltuielile cu achiziţii de maşini, echipamente, software

    30,8%
    ponderea companiilor din industrie şi servicii care au investit în inovaţie şi au folosit inovaţia în activitatea lor în 2008-2010, potrivit INSSE, în scădere cu 2,5% faţă de perioada 2006-2008

    3.927
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna iunie, în scădere cu 9,1% faţă de luna mai 2012 şi cu 5,6% faţă de luna iunie 2011

    241 mld. euro
    creditele nete oferite de băncile germane Greciei, Irlandei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei în primele cinci luni ale anului, în scădere cu 55 mld. euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    0,8%
    scăderea preţurilor producţiei industriale în UE în luna iunie faţă de luna mai, când preţurile scăzuseră cu 0,7% faţă de luna aprilie, evoluţie explicată prin scăderea comenzilor la nivel european şi prin recesiunea prin care trec cele mai multe state membre UE

    1,1%
    cu atât a scăzut în iunie cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, ajustată sezonier, comparativ cu luna precedentă

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    > 21.000 mld. dolari
    sumele trimise în paradisuri fiscale, la nivelul anului 2010, de către cei mai bogaţi cetăţeni ai planetei, conform unui studiu efectuat pentru Tax Justice Network

    32%
    ponderea cetăţenilor români care declară că ar prefera anul acesta un concediu în străinătate, conform IRES, faţă de 48% în 2010 şi 42% în 2011

    83,4%
    ponderea datoriei publice în PIB în UE la sfârşitul T1 2012, faţă de 82,5% la sfârşitul T4 2012; în zona euro, ponderea a crescut în acelaşi interval de la 87,3% la 88,2%

    2,1%
    cu atât a crescut soldul creditelor în lei în iunie faţă de mai, la 82,5 mld. lei, în timp ce soldul creditelor în valută a scăzut cu 0,8% în termeni reali, la 144,6 mld. lei

    12,9%
    cu atât a crescut anul trecut producţia vegetală, iar producţia animală a crescut cu 0,8%, în timp ce producţia de servicii agricole a scăzut cu 4,6%

  • Cursul creşte tensiunea importatorilor şi a celor cu credite în euro

    Cursul a depăşit maxim după maxim în ultimele săptămâni, luna iulie devenind una dintre cele mai dificile pentru moneda naţională. În timp ce luptele dintre politicieni continuă fără menajamente, referinţele publicate de BNR pentru euro şi dolar au atins vineri noi valori record, de 4,5848 lei/euro şi respectiv 3,7438 lei/dolar. Analiştii anticipează con­­tinuarea tensiunilor politice şi a presiunilor de depreciere, astfel că toate datoriile şi obligaţiile care sunt exprimate în euro sau dolari vor fi mult mai împovă­rătoare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Estimarea optimistă: încă 10 ani de criză

    Cum va arăta sistemul bancar peste cinci ani? a fost o întrebare pe care moderatorii evenimentului ZF Bankers Summit 12, de săptămâna trecută, au adresat-o aproape tuturor invitaţilor. Un prim răspuns ar fi că în principiu va continua polarizarea calitativă: vor rămâne poate 3-4 bănci mari universale, la care se adaugă mai multe bănci mai mici, specializate fiecare pe nişa ei; acesta e răspunsul lui Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank România.

    Depinde însă la ce viitor ne putem raporta. În 2000 erau cam 2 mld. euro credite şi circa 30 de bănci, aşa încât dacă atunci nu erau prea multe bănci, de ce acum, când sunt 50 mld. euro credite, ar fi prea multe 40 de bănci? răspunde retoric Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost. “Dacă vedem că tot sectorul bancar românesc este echivalentul unei bănci medii europene, atunci sunt multe 40 de bănci; dacă am avea peste 10 ani un orizont de credite de 200 mld. euro, atunci nu sunt aşa de multe”.

    Numai că, aşa cum spuneau şi anii trecuţi toţi bancherii, pentru ca activitatea de creditare să se reia, trebuie mai întâi ca economia să arate semnale de creştere sustenabilă, să aibă un istoric de succes de 1-3 ani. Or, în prezent “nu se întrevede un sfârşit al crizei”, singura certitudine fiind că după criză vom avea o perioadă de creştere slabă. Aşa încât, conchide Bogza, n-ar avea sens să creşti volumul de credite într-o asemenea conjunctură şi într-o ţară de dimensiunile României, unde nici măcar o creştere de 2,5% a PIB nu are impact pozitiv în sistemul bancar.

    Ce e sigur e însă că băncile străine, inclusiv cele cu capital grecesc – evocate în toate analizele străine despre riscurile la adresa economiei româneşti – au venit aici pentru un potenţial care “e doar amânat”, cum spune Bogza, nu anulat de criză, aşa încât vor avea tot interesul să rămână aici. Mai mult, susţine el, băncile greceşti au fost afectate strict de problemele statului elen, spre deosebire de alte bănci occidentale, care au avut probleme cu expunerile excesive şi au fost preluate total sau parţial de statele respective, fără ca efectul să fi fost vreo îngrijorare în privinţa economiilor din Est unde băncile respective sunt prezente.

    Una peste alta, procesul de dezintermediere (deleveraging) din partea băncilor care îşi reduc expunerile şi vând active pentru a-şi însănătoşi situaţia financiară nu se va întâmpla în niciun caz brusc, pentru că băncile vor face tot posibilul să păstreze activele, inclusiv din străinătate, cumpărate înainte de 2008 şi pe care le consideră valoroase, apreciază Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultanţă McKinsey. Procesul de dezintermediere financiară ulterior spargerii unui balon speculativ înseamnă că toţi “strâng cureaua” (băncile îşi scad expunerea, cetăţenii îşi reduc consumul pe credit, statele îşi reduc datoria), iar creşterea PIB rămâne mult timp inferioară celei dinainte de criză.

    McKinsey estima în 2010 durata procesului la o medie istorică de 6-7 ani, urmată de încă 10 ani de creştere slabă a PIB, cu precizarea că în actuala criză, dezintermedierea a început mai târziu, aşa încât şi revirimentul va dura mai mult. Henk Paardekooper, preşedintele RBS România, estimează că băncile europene vor fi nevoite să renunţe în următorii 2-3 ani la active în valoare de peste 2.000 mld. euro. Pentru RBS, dezintermedierea începută în 2009 a însemnat deja până acum renunţarea la active neesenţiale de 1.600 mld. lire, valoarea din acest an a activelor rămase în portofoliu ajungând la cca 977 mld. lire. Iar dacă se compară situaţia băncilor europene cu cea a celor americane şi asiatice, primele sunt cele care trebuie să facă eforturi mai mari de ameliorare a bilanţurilor, prin renunţare la activele neesenţiale, iar în paralel va trebui să se supună în următorii ani şi noilor reguli Basel III de adecvare a capitalurilor. Or, e imposibil ca o serie întreagă de bănci să facă ajustarea în acelaşi timp şi ajustarea să dureze puţin.

    De aceea, Paardekooper se fereşte să facă previziuni despre ce se va întâmpla peste cinci ani în sistemul bancar european sau românesc şi se îndoieşte că povestea actualei crize se poate încheia mai devreme de zece ani, dacă nu va dura chiar un întreg sfert de veac, caracterizat de creştere economică sub potenţial. Când ar avea însă economia României şanse să crească din nou la potenţialul său, în atari condiţii de dezintermediere bancară? Steven van Groningen de la Raiffeisen răspunde că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării “cu două cifre” pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Europa de Vest, iar ca un astfel de ritm să poată fi atins în următorii cinci ani nu e deloc cel mai plauzibil scenariu în momentul de faţă.

  • Bancpost lansează un nou produs de creditare pentru micii fermieri

    Prin Agricredit, clienţii pot dispune în avans de fondurile necesare desfăşurării activităţii curente, inclusiv a plăţilor către bugetul de stat, până la încasarea subvenţiei de la APIA. Creditul poate fi accesat de orice societate comercială sau PFA cu maxim 250 de angajaţi pentru care APIA emite adeverinţe de înregistrare privind acordarea ajutoarelor de stat, conform Convenţiei cvadripartite Bancpost-APIA-FGCR-MADR pentru finanţarea beneficiarilor măsurilor de asigurare a bunăstării pentru păsări şi porcine pentru anul 2012.

    Valoarea finanţării este de 80% din valoarea subvenţiei înscrise în adeverinţa eliberată de APIA şi se acordă printr-o documentaţie simplificată, fără garanţii materiale prezentate de clienţi, în baza adeverinţei menţionate şi a garanţiilor FGCR. Clienţii beneficiază de gratuitate la comisioanele de administrare şi de neutilizare. Rambursarea creditului şi a dobânzii aferente întregii perioade de derulare a creditului se fac automat la încasarea subvenţiei de la APIA.

    Odată cu lansarea acestui produs, Bancpost lansează “Campania Agricredit”, ce se va derula în perioada 25 iunie – 15 octombrie, prin care clienţii eligibili pot profita de o ofertă globală ce include, pe lângă facilitatea Agricredit, şi pachetul tranzacţional Basic. Prin acest pachet, clienţii beneficiază de acces permanent la disponibilităţile din contul curent, prin intermediul cardului VISA Business şi al serviciului de internet banking, precum şi de costuri mai mici de tranzacţionare.

    Bancpost, a zecea bancă din sistem după active, controlată de grupul elen EFG Eurobank, a raportat pe primul trimestru o pierdere netă de peste 10 mil. euro, după ce veniturile operaţionale au scăzut cu 19%, ajungând la 54 mil. euro. La sfârşitul lui martie, Bancpost avea 275 de sucursale şi agenţii în toată ţara.

  • BCR BpL acordă credite pentru locuinţe începând de la zero avans

    Creditele anticipate, la fel ca şi celelalte produse de creditare ale BCR BpL, se acordă cu comision zero pentru analiza dosarului. Clienţii pot beneficia de perioada maximă de acordare de 14 ani (4 ani credit anticipat, continuat prin 10 ani credit locativ).

    Creditele acordate de BCR Banca pentru Locuinţe pentru domeniul locativ au ca destinaţii posibile: modernizarea, extinderea, cumpărarea unei locuinţe, a unei case sau a unui teren, refinanţarea unor credite pentru domeniul locativ sau crearea unui avans pentru alte credite pentru domeniul locativ.

    De asemenea, începând din 7 mai, banca lansează campania “Vacanţa de RenoVară!”, prin care premiază cu vacanţe la munte sau în străinătate oamenii care şi-au amânat vacanţele pentru a putea să-şi amenajeze locuinţa. “Clienţii care contractează un credit de la BCR BpL în perioada 7 mai – 30 iunie pot caştiga vacanţe la Poiana Braşov, Praga sau Barcelona”, a declarat Alexandru Ciobanu, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

    Contractele de economisire-creditare pentru domeniul locativ prin intermediul BCR Banca pentru Locuinţe presupun dobânzi fixe oferite pentru toată durata contractului. Contractele pot fi încheiate cu BCR BpL direct în sucursalele şi agenţiile BCR, precum şi prin reţeaua de distribuţie proprie a băncii, respectiv prin forţa directă de vânzare şi prin partenerii BCR BpL.

    BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL), liderul pieţei de economisire-creditare pentru domeniul locativ, este subsidiara grupului BCR specializată în economisirea şi creditarea domeniului locativ în sistem colectiv. Principalii acţionari sunt Banca Comercială Română (BCR), România – acţionar majoritar cu 80% din acţiuni – şi S Bausparkasse der Oesterreichischen Sparkassen, bancă specializată în economisire-creditare a grupului austriac Erste – 20% din acţiuni.

  • Profitul Băncii Transilvania a crescut cu 73% în primul trimestru

    Banca avea la sfârşitul lunii martie active de 26,9 mld. lei, în creştere faţă de sfârşitul anului precedent, când au fost de 25,8 mld. lei, 18 milioane lei.

    “Ca bancă locală, focusul nostru este consolidarea poziţiei de top pe care o avem în sistemul bancar românesc. Eficienţa, creşterea cotei de piaţă şi a valorii de piaţă vor fi priorităţile noastre şi în perioada următoare”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Veniturile operaţionale au crescut cu 12%, la 393,24 mil. lei, ca urmare a creşterii veniturilor din operaţiuni financiare – cu 31%, a veniturilor din comisioane – cu 10% şi a celor din dobânzi – cu 4%. Cheltuielile operaţionale au fost de 200,85 mil. lei, faţă de 172,29 mil. lei în trimestrul I 2011, creşterea fiind datorată extinderii activităţii băncii.

    Cheltuielile nete cu provizioanele au fost de 83,88 mil. lei, diminuate faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent cu 31 mil. lei, calitatea portofoliului de credite dând semne de stabilizare. Portofoliul de credite, preponderent în lei, era la sfârşitul lunii martie de 16,25 mld. lei, raportat la 15,69 mld. lei la sfârşitul lui 2011, din care 63,40% reprezintă credite pentru companii, iar 36,60% sunt credite pentru persoane fizice. Creditele neperformante, cu restante mai mari de 90 de zile, reprezintă 10,3% din totalul portofoliului. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut faţă de sfârşitul anului trecut, de la 1,66 mld. lei la 1,78 mld. lei, asigurând o acoperire de 105% a creditelor neperformante.

    Depozitele clienţilor au crescut uşor, de la 2,72 mld. lei la sfârşitul lui decembrie 2011 la 2,75 mld. lei la sfârşitul lui martie 2012.

    Raportul între credite şi depozite s-a menţinut subunitar, la 0,77, iar solvabilitatea este de 12,73%, cu profitul inclus. Raportul cost / venit a fost, la 31 martie 2012, de 49%, indicatorul menţinându-se la un nivel acceptabil, ca urmare a unui control strict al costurilor.

    Tot în primele trei luni ale acestui an, în martie, Banca Transilvania a obţinut o linie de finanţare din partea Fondului European pentru Investiţii, în valoare de 7,5 mil.euro, pentru microîntreprinderi. De asemenea, BT a lansat împreună cu Western Union un proiect în premieră naţională, venind pe piaţă cu primul serviciu de transfer de bani prin Internet Banking.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat autohton din România şi a treia din sistem după valoarea activelor, este deţinută de acţionari români (în principal SIF-uri şi Horia Ciorcilă) în proporţie de 51,95%, cei străini (în primul rând BERD şi Bank of Cyprus) deţinând 48,05%.